Agricultura	Asigurari	Comert	Confectii	Contabilitate	Contracte	Economie
Transporturi	Turism	Zootehnie

Patrimoniul - obiect de studiu al contabilitatii financiare

Economie

+ Font mai mare | - Font mai mic

 

bunuri economice reprezentand substanta materiala a patrimoniului:

drepturi si obligatii cu valoare economica, exprimand raporturile de proprietate in cadrul carora se procura si gestioneaza bunurile.

Aceasta relatie este adevarata si pentru contabilitate numai ca, in loc de notiunea de bunuri economice se foloseste categoria contabila de ACTIVE PATRIMONIALE iar in loc de drepturi se foloseste notiunea de CAPITALURI, care in contabilitate semnifica apartenenta acelor bunuri economice catre actionari si asociati sau catre un intreprinzator individual. Pentru obligatii contabilitatea utilizeaza categoria numita DATORII, care exprima faptul ca pentru o parte din bunurile de care dispune, detinatorul patrimoniului trebuie sa plateasca anumite valori, sau sa presteze anumite servicii.

Conceptia juridica asupra patrimoniului poate fi evidentiata si in figura nr. 1.1.

Patrimoniul reprezinta obiectul de studiu al mai multor stiinte tehnice, tehnologice si economice. Stiintele tehnice urmaresc patrimoniul sub aspect tehnic, cautand si gasind noi mijloace tehnice cu care sa se obtina rezultate economice superioare. In ceea ce priveste stiintele tehnologice, acestea urmaresc patrimoniu in perspectiva de a introduce noi tehnologii mai eficiente, noi retete de fabricatie, noi consumatii etc. De asemenea, stiintele economice urmaresc patrimoniul agentilor economici, din punct de vedere economic, prin discipline diverse, tangentiale cum ar fi managementul, marketingul, programarea productiei etc. In ceea ce priveste contabilitatea aceasta urmareste patrimoniul intr-un mod cu totul aparte, diferit de celelalte stiinte, asa cum am observat din cele prezentate anterior.

In conceptia contabilitatii patrimoniul este structurat pe elemente patrimoniale, fiecare avand o denumire unica si obligatorie, un continut economic distinct, o exprimare baneasca obligatorie si chiar un simbol cifric specific pentru a evita orice confuzie. Aceasta structura are relevanta evidenta fata de existenta si miscarea individuala a elementelor, contabilitatea fiind interesata sa determine cum a crescut sau cum a scazut patrimoniul in totalul sau si elementele patrimoniale afectate.

O alta trasatura esentiala a contabilitatii este aceea ca operatiile economice inregistrate de agentii economici se reflecta prin modificarea patrimoniul in cel putin de doua locuri, elementele patrimoniale fiind stabilite pe baza principiului dublei reprezentari. In raport de continutul operatiei economice, specialistul care lucreaza in contabilitate, trebuie sa stabileasca care sunt elementele patrimoniale care se modifica si sensul in care sunt afectate, al cresterii sau al scaderii.

O trasatura specifica in ceea ce priveste modul cum contabilitatea urmareste patrimoniul, este deci aceea ca acesta este privit permanent, in dinamica sa, din doua puncte de vedere. Pe de o parte, contabilitatea priveste patrimoniul din punct de vedere al formei sale concrete si astfel privit, patrimoniul imbraca forma de ACTIVE PATRIMONIALE, care la randul lor sunt de doua feluri, active imobilizate si active circulante. Pe de alta parte, patrimoniul este privit in contabilitate, din punct de vedere al provenientei, si astfel privit patrimoniu imbraca forma de SURSE PATRIMONIALE, care la randul lor sunt capitaluri si datorii.

Fiecare grupa de elemente patrimoniale si analitic, fiecare element patrimonial, are o denumire distincta si unica, un continut economic precis si o valoare determinata. In contabilitate aceste elemente patrimoniale sunt urmarite practic prin atribuirea unui cont corespunzator, de activ sau de pasiv; conturile au un simbol cifric de identificare, format din trei cifre si uneori patru cifre.

Din punct de vedere valoric, cele doua categorii de elemente patrimoniale, respectiv activele patrimoniale si sursele patrimoniale, trebuie sa fie egale, ceea ce este logic, pornind de la premisa ca activele patrimoniale si sursele patrimoniale, nu sunt decat doua modalitati de a privi acelasi lucru, respectiv patrimoniul agentilor economici. Acest mod de a privi patrimoniul, specific contabilitatii imbraca forma unui principiu de baza al contabilitatii, care se numeste 'principiul dublei reprezentari a patrimoniului'. Principiul dublei reprezentari a patrimoniului asigura exactitatea informatiei contabile si in general valoarea ei, furnizand contabilitatii un ansamblu de corelatii relevante.

Relatia ACTIVE PATRIMONIALE = PASIVE PATRIMONIALE, este numita ecuatia dublei reprezentari a patrimoniului. Pornind de aici se formeaza si se verifica o seama de alte corelatii dinamice verificate de practica. Exemplu de corelatii coerente matematic: Active patrimoniale + Cresteri de active = Surse patrimoniale + Cresteri de surse ; Activele patrimoniale - Scaderi de active = Surse patrimoniale -

Scaderi de surse; Activele patrimoniale + Cresteri de surse = Surse patrimoniale + Cresteri de active etc.

Active patrimoniale

Active imobilizate

Activele imobilizate sunt reprezentate de bunuri si valori care au ca destinatie deservirea activitatii unitatii patrimoniale pe o perioada mai indelungata (de regula peste un an). Acestea nu se consuma la prima utilizare, intr-un singur ciclu de productie si sunt urmarite in contabilitate pe trei categorii astfel: imobilizari necorporale, imobilizari corporale si imobilizari financiare.

Imobilizari necorporale

Imobilizarile necorporale se numesc astfel deoarece ele nu se prezinta din punct de vedere fizic ca bunuri materiale, ci se prezinta sub forma de cheltuieli. Dintre acestea enumeram:

- Cheltuielile de constituire sunt cheltuielile ocazionate de infiintarea unitatii patrimoniale, dintre care mai importante sunt: cheltuielile de inscriere si inmatriculare, taxele platite in acelasi scop pentru societati pe actiuni, cheltuielile privind emiterea de actiuni si obligatiuni, precum si cheltuielile pentru prospectarea pietei, cheltuielile pentru publicitate la infiintare ca si alte cheltuieli pentru infiintare si dezvoltare. Caracteristic pentru aceste cheltuieli este faptul ca ele se amortizeaza intr-o perioada de cel mult cinci ani.

- Cheltuieli de cercetare-dezvoltare sunt considerate tot imobilizari necorporale si cuprind acele cheltuieli realizate cu ocazia efectuarii unor lucrari de cercetare stiintifica sau pentru executarea unor obiective care au ca ratiune finala cercetarea stiintifica. Este insa pretinsa ca restrictie existenta garantiei ca de pe urma acestor cercetari stiintifice se va obtine un plus de eficienta pentru necesitatile unitatii patrimoniale cel putin egala cu valoarea cheltuielilor. Si aceste cheltuieli se amortizeaza intr-o perioada maxima de 5 ani.

- Concesiuni, brevete si alte drepturi si valori similare reprezinta cheltuielile intreprinderii cu achizitia dreptului de a exploata mijloace economice sau de a desfasura o activitate, intr-un anumit mod si intr-un anume loc si spatiu. Ele se amortizeaza pe durata stabilita prin contractul de atribuire.

- Fondul comercial este si o imobilizare necorporala si determinat valoric de efortul financiar pe care-l face agentul economic pentru a-si creea sau conserva avantajul comercial comparativ (vadul, clientela, debuseele sau reputatia).

- Alte imobilizari necorporale este o categorie larga care cuprinde elemente patrimoniale de natura programelor informatice, fie create, fie achizitionate de intreprindere. Ele se evalueaza la pretul de achizitie si se amortizeaza in perioada de utilizare a respectivelor programe dar nu mai mult de trei ani.

- Imobilizari necorporale in curs, sunt cheltuieli efectuate pentru obtinerea unor imobilizari necorporale nefinalizate.

Active imobilizate corporale

Activele imobilizate corporale sunt caracterizate prin faptul ca dinamica lor este redusa sau foarte redusa. In aceasta categorie de imobilizari corporale se include urmatoarele elemente patrimoniale:

- Terenuri este un element patrimonial ce exista si va exista in patrimoniul multor unitati patrimoniale. In mod concret, un agent economic poate dispune de diferite categorii de terenuri care dupa destinatia lor pot fi:

- terenuri agricole si silvice;

- terenuri fara constructii;

- terenuri cu zacaminte;

- terenuri cu constructii;

- alte terenuri.

In general insa in contabilitate terenurile se urmaresc pe doua categorii si anume: terenuri si amenajari de terenuri. Ele se inregistreaza in contabilitate la intrarea in patrimoniu la valoarea care se stabileste prin lege in functie de clasele de fertilitate, amplasare si alte criterii.

- Mijloacele fixe, sunt bunuri economice fara de care activitatea nu se poate desfasura exista in patrimoniul oricarui agent economic. Se considera mijloace fixe acele mijloace de munca ce intrunesc cumulativ doua conditii si anume, au o valoare stabilita prin acte normative si o durata de functionare mai mare de un an. Caracteristica lor este faptul ca participa la mai multe procese de productie si isi transmit valoarea treptat dar integral asupra valorii produselor realizate. Pentru orice unitate patrimoniala este justificata grija de a avea mijloace fixe suficiente si cat mai bune din punct de vedere tehnic, ele constituind aparatul tehnic al productiei. De aceea, si in ceea ce priveste evidenta economica a fost elaborata o intreaga legislatura ce priveste urmarirea existentei si miscarii lor.

- Imobilizari corporale in curs, sunt cheltuieli efectuate pentru obtinerea de imobilizari corporale neterminate sau in curs de finalizare.

Active imobilizate financiare

Activele imobilizate financiare reprezinta cea de a treia categorie de imobilizari; acestea pastreaza caracteristica de baza a oricaror imobilizari, respectiv au o miscare lenta sau foarte lenta. Cele mai importante imobilizari financiare sunt:

- Titluri de participare sunt drepturile stabilite de regula sub forma de actiuni sau alte titluri de valoare, avand drept rezultat participarea la capitalul altor unitati patrimoniale. Caracteristic este faptul ca aceste titluri de participare asigura agentului economic detinator exercitarea unui control sau a unei influente deosebite asupra unitatii patrimoniale partenere, iar cel ce detine asemenea titluri incaseaza dividende corespunzator cu numarul si valoarea titlurilor de participare pe care le detine.

- Titluri imobilizate ale activitatii de portofoliu sunt si ele titluri ca de exemplu actiuni, pe care unitatea le dobandeste in vederea obtinerii unor dividende, insa, spre deosebire de cele anterioare, acestea nu dau dreptul detinatorului sa controleze sau sa influenteze deciziile economice ale unitati partenere.

La intrare in patrimoniu, titlurile de participare si alte titluri imobilizate se evalueaza la pretul de achizitie sau valoarea stabilita in contractul de achizitie.

- Creante imobilizate sunt si acestea imobilizari financiare dintre ele cea mai reprezentativa fiind clasa 'imprumuturilor acordate pe termen lung' respectiv imprumuturile acordate altor unitati patrimoniale, pe termen lung, pentru care se percepe, de regula, dobanda.

Activele circulante ale unitatilor patrimoniale

Orice agent economic dispune, in patrimoniul sau, pe langa active imobilizate si de active circulante. Spre deosebire de activele imobilizate, activele circulante au o miscare mai rapida si in cele mai multe cazuri ele participa la un singur ciclu de productie transmitandu-si intreaga valoarea economica asupra productiei obtinute intr-un ciclu de exploatare. Unitatile patrimoniale dispun de trei categorii importante de active circulante astfel:

stocuri si produse in curs de executie;

active de trezorerie (banesti);

active in decontare (creante).

Active circulante sub forma de stocuri si produse in curs de executie

Reprezinta o categorie de active circulante predominanta in economia tuturor agentilor economici si cuprinde o suma de elemente cu denumiri si continut bine stabilit astfel:

- Materii prime, constituie de fapt substanta productiei realizate si detine un rol hotarator in obtinerea valorii adaugate. Orice unitate patrimoniala specializata in productie foloseste materia prima pentru a produce, (de exemplu minereul de fier in industria siderurgica, lemnul in industria mobilei, stofa in industria confectiilor etc.). Contabilitatea urmareste si analizeaza operativ si permanent aprovizionarea si consumul de materii prime, deoarece sub aspect cantitativ si valoric aceasta categorie de active are o pondere de consum majora, costurile cu materiile prima reprezentand o parte semnificativa a costului global de productie. De cele mai multe ori, materia prima se regaseste in produsul finit fie in forma in care a fost consumata (de exemplu stofa in industria confectiilor) fie intr-o forma transformata (de exemplu gazele naturale in industria ingrasamintelor chimice sau sarea in industria produselor sodice).

- Materiale consumabile sunt si ele o prezenta frecventa in economia agentilor economici care isi desfasoara activitatea in sfera productiei, in aceasta categorie incluzandu-se:

- materialele auxiliare - sunt materiale conexe fluxului tehnologic, cu rol auxiliar si desi nu joaca un rol decisiv in procesul de productie au un grad de utilitate semnificativ, colateral (exemplu: colorantii in industria usoara si alimentara, care dau un aspect placut produselor, favorizand vanzarea lor);

- combustibilul - importanta lui este evidenta, fiind caracterizat de cele mai multe ori ca ,,forta economica motrice". Dupa rolul pe care-l detine in fluxul de productie, acesta poate fi: energetic, tehnologic sau administrativ;

- piesele de schimb - sunt achizitionate in vederea inlocuirii componentelor defecte ale utilajelor in functiune, asigurand exploatarea continua la parametrii tehnici initiali proiectati; chiar daca din punct de vedere al duratei de functionare si al valorii (conditiile cumulative anterior prezentate) ar indeplini conditiile impuse pentru a fi mijloace fixe, ele sunt excluse din aceasta categorie prin efectul legii;

- materialele de ambalat - se folosesc in multe ramuri de activitate cu scopul evident de a depozita, manipula si proteja produsele sau marfurile (ex. hartia de ambalat, pungile de plastic etc.);

- prefabricatele - sunt materii prime cu grad intermediar/superior de prelucrare si sunt specifice activitatilor economice din ramura constructiilor (ex.: grinzi, panouri, caramizi etc.);

- semintele, medicamentele, substantele chimice, folosite evident in agricultura, se inregistreaza in contabilitate, tot sub denumirea de materiale consumabile.

- Obiectele de inventar sunt prezente permanent in economia agentilor economici fiind necesare cotidian in desfasurarea activitatilor specifice. De regula obiectele de inventar sunt bunurile materiale, independente functional, care nu intrunesc cumulativ una din cele doua conditii impuse normativ pentru a fi mijloace fixe, respectiv, fie au valoarea mai mare decat valoarea prevazuta de lege, fie nu au durata de functionare mai mare de un an. In aceasta categorie se includ fara indeplinirea expresa a criteriilor anterior mentionate:

- S.D.V.-urile (scule, dispozitive si verificatoare) necesare pentru practicarea oricarei meserii. Nu poti fi efectua activitatile specifice unei meserii fara sa dispui de sculele necesare. Aceste SDV-uri se asigura de catre agentul economic si se dau in folosinta spre exploatare fiecarui lucrator individual, pe baza de proces-verbal.

- echipamentul de protectie, menit sa protejeze, unde este cazul, integritatea corporala a muncitorilor, in exercitarea profesiei (ex.: ochelarii de protectie si manusile pentru sudori, casca de metal pentru constructori, echipamentul caracteristic pentru otelari etc.). Aceste echipamente de protectie se asigura de agentul economic si sunt date in folosinta individual fiecarui muncitor.

- echipamentul de lucru are menirea sa protejeze propria imbracaminte a personalului, (ex. halatele, salopetele etc.). De obicei acestea se suporta valoric, jumatate de catre agentul economic si jumatate de personal.

- alte obiecte de inventar cum ar fi matritele pentru executarea unor produse etc.

Caracteristic este faptul ca obiectele de inventar se uzeaza, iar uzura lor reprezinta o cheltuiala a agentului economic inregistrata fie integral la darea in folosinta, fie in cote lunare (fara a depasi durata a trei ani).

- Produsele in curs de executie cuprind productia care in ultima zi din luna se regaseste in curs de prelucrare si se constituie fizic din ansamblul produselor care nu au parcurs toate fazele ciclului de productie. Ea se determina fie prin inventariere, fie pe cale financiar-contabila si se inregistreaza in contabilitate in general in ultima zi a lunii, fiind necesara ca element patrimonial, in vederea determinarii cu exactitate a costului produselor finite. La inceputul lunii urmatoare, cel putin din punct de vedere al tratamentului contabil, aceste produse se reintroduc in procesul de productie in vederea finalizarii tehnologiei de fabricatie.

- Semifabricatele sunt produse care nu au parcurs intregul proces de fabricatie, ci numai unele faze ale acestuia. Caracteristic este faptul ca ele sunt receptionate in acest stadiu - de produs incomplet fabricat - si sunt depuse la magaziile sectiilor de fabricatie, de unde urmeaza, fie a se reintroduce in circuitul de fabricatie pentru a-si continua tehnologia, fie a se vinde in acest stadiu de semifabricat in prezenta unei cereri specifice pe piata. Acest din urma caz, respectiv proprietatea de a fi vandabile, reprezinta de fapt elementul esential care le diferentiaza de produsele in curs de executie (exemplu: semifabricatele care se constituie in subansambluri ale unor produse complexe ce pot fi asamblate ca atare intr-un complet).

- Produsele finite reprezinta rezultatul final obtinut din procesul de productie, categorie a carei existenta reprezinta insasi sensul functionarii unitatii patrimoniale productive. Caracteristic pentru produsele finite, este faptul ca ele au trecut prin toate fazele procesului de productie, sunt receptionate cantitativ si calitativ de specialistii din sectii si sunt predate la depozitele de produse sau la magazie, in vederea comercializarii lor.

- Produsele reziduale sunt produse finite care nu au fost receptionate de controlul tehnic de calitate din sectii, nefiind corespunzatoare din punct de vedere calitativ - in mod curent aceste produse se numesc rebuturi. Acestea apar desigur ca element de eroare al ciclului de productie cu titlu de pagube ale intreprinderii - cineva este vinovat pentru neindeplinirea conditiilor de calitate, motiv pentru care la sfarsitul lunii, pagubele se solutioneaza prin stabilirea raspunderii administrative. Tot in aceasta categorie patrimoniala se includ si deseurile recuperabile, respectiv resturile de materii prime sau materiale consumabile care rezulta, rezidual, in mod firesc in urma procesului de prelucrare.

- Materiile si materialele aflate la terti sunt materii prime si materiale consumabile trimise la terti pentru a fi prelucrate.

- Obiectele de inventar aflate la terti sunt obiecte de inventar cedate tertilor cu titlu de custodie (exemplu: obiectele de inventar care resimt tehnologic nevoia de a fi prelucrate sau reparate si in lipsa utilajelor proprii necesare sunt transmise tertilor pentru executarea operatiunilor specifice).

- Produsele aflate la terti in mod similar cu categoriile mai sus descrise, sunt produse finite sau semifabricate care inainte de a fi vandute sau folosite resimt nevoia unor prelucrari suplimentare si in acest scop sunt predate in custodia tertilor.

- Marfurile reprezinta o categorie patrimoniala specifica intreprinderilor de comert si defineste ansamblul bunurilor economice fizice, care au proprietatea de a fi vandabile si sunt destinate circuitului comercial constituindu-se in obiect al tranzactiilor comerciale. Aceasta categorie de bunuri se gaseste in intreprinderile de comert specializate sau in intreprinderile productive in procesul de comercializare al produsele proprii sau ale tertilor.

- Ambalajele sunt bunuri folosite pentru a manipula, depozita sau proteja produsele si marfurile.

Active circulante de trezorerie

O parte din activele circulante ale unitatilor patrimoniale se regasesc sub forma valori si moneda scriptica sau reala, aceste valori si disponibilitati fiind destinate practic, datorita lichiditatii sporite pe care o au, sa asigure exercitarea functiunii financiare a intreprinderii (exemplu: achitarea sumelor datorate tertilor furnizari, achitarea taxelor si a impozitelor, plata salariilor si a altor obligatii.

Principalele active de trezorerie inregistrate in patrimoniul agentilor economici sunt:

a. Actiunile proprii - reprezinta actiunile proprii rascumparate de intreprindere de la actionari in mod direct sau prin intermediul pietelor financiare. Ratiunea achizitionarii propriilor actiuni este legata de independenta functional-economica a intreprinderii, care odata depasind momentul atragerii de capital, revine cu interesul promovarii unei politici sustinute de acumulare in vederea realizarii de investitii.

b. Actiunile - cuprind categorial titlurile de credit asupra patrimoniului unor terti, achizitionate de pe piata specifica in vederea obtinerii de venituri financiare suplimentare pe termen scurt. Actiunile pot fi de doua tipuri: ordinare (simple), in contul carora se incaseaza dividende sau privilegiate, in contul carora se incaseaza o dobanda fixa indiferent de profitul societatii la capitalul careia se participa. Din aceasta categorie fac parte ca si componenta a trezorerie, doar acele actiuni cu lichiditate crescuta, sub un an.

c. Obligatiunile emise sau rascumparate - cuprind categorial totalitatea titlurilor de credit de natura obligatiunilor unitatii emise anterior si acum rascumparate de unitate.

d. Conturile curente la banci este folosit pentru a urmari disponibilitatile in lei si in devize aflate in conturi la banci, precum si miscarile de trezorerie bancara.

Legile tarii obliga pe agentii economici sa pastreze cea mai mare parte a disponibilitatilor banesti in conturi la banci. Bancile platesc agentilor economici dobanzi pentru sumele pastrate de acestia in conturi si executa operatiile de incasari si de plati in si din conturile clientilor, pentru care percep comisioane. Caracteristic pentru aceste operatii efectuate de banci este faptul ca ele se executa prin sistemul numit prin virament sau plati fara numerar. Aceasta inseamna ca, la ordinul platitorului, banca transmite suma ceruta din contul acestuia in contul beneficiarului, fara ca banii sa participe la operatie, in forma lor fizica.

Unitatile pot avea depozite bancare nu numai in lei ci si in devize, motiv pentru care acest element patrimonial se dezvolta analitic, astfel:

- Conturi la banci in lei, - reflecta desigur sumele de bani in lei de care dispune agentul economic;

- Conturi la banci in valuta - evidentiaza valuta de care dispune agentul economic si operatiunile de incasari si plati in valuta.

Banca comunica periodic agentului economic, aflat in pozitia de client, operatiunile efectuate, respectiv incasarile si platile, precum si sumele existente in disponibil (in sold), printr-un document denumit 'Extras de cont in lei', respectiv 'Extras de cont in valuta' pentru operatiunile in valuta efectuate.

e. Casa reprezinta categoria care urmareste numerarul si valorile aflate in casieria unitatii. Acest element patrimonial se dezvolta astfel:

- Casa in lei, reflecta valoric suma de bani care este pastrata de unitatea patrimoniala in casieria proprie. Fiecare agent economic are obligatia sa-si organizeze activitatea de casa prin asigurarea unei casierii, intr-o incapere separata, prevazuta functional cu masuri de siguranta suplimentare. In casierie poate fi pastrata o suma de bani denumita sold de casa, intr-un plafon maxim prevazut de lege, denumit plafon de casa . Marimea limitei sold de casa este stabilita de catre agentul economic impreuna cu banca unde acesta isi pastreaza disponibilul, tinand seama de miscarile de numerar prin casierie in ultimul trimestru si de alti factori, fara a depasi limita maxima stabilita prin acte normative. In cazul in care din incasari se ajunge la o suma in casierie mai mare decat limita soldului de casa, suma ce depaseste, se depune obligatoriu la banca in contul de disponibil. In cazul in care agentul economic are nevoie de mai mult numerar in casierie, pentru a efectua anumite plati, cum ar fi de exemplu plata salariilor, atunci se intocmeste un cec pentru ridicari de sume in numerar, semnat de seful contabil si de conducatorul unitatii. Acest cec se inmaneaza casierului care insotit, merge la banca si ridica suma de bani in cauza pe care o depune in casieria unitatii. La casierie se intocmesc documente specifice cum ar fi 'Planul de casa', in care se prevad toate operatiile de incasari si plati care se vor face prin casierie in trimestrul urmator si 'Registrul de casa', un registru pe care-l intocmeste zilnic casierul, in care trece toate operatiile de incasari si plati efectuate in ziua respectiva. Registrul de casa se intocmeste in doua exemplare de catre casier si se depune a doua zi la contabilitate, impreuna cu toate documentele care au stat la baza intocmirii sale. Conducatorul compartimentului financiar-contabil are obligatia sa faca cel putin lunar controlul casieriei pentru a se convinge de calitatea lucrarilor executate.

- Casa in devize reprezinta suma in devize tezaurizata in casierie, cu aceleasi reguli ca si pentru casa in lei.

f. Acreditive, un alt element patrimonial, se dezvolta astfel:

- Acreditive in lei sunt tot mijloace circulante banesti ale agentului economic, sume preluate din 'Disponibilul banesc in lei' si transmise la banca din localitatea furnizorului, la dispozitia acestuia. Cand furnizorul expediaza produsele contractate, depune la banca sa documentele necesare (factura, avizul de expeditie etc.), iar banca sa vireaza suma corespunzatoare din contul 'Acreditive' in contul furnizorului. Folosirea acreditivului se hotaraste prin contract de catre cele doua parti. El reprezinta un mare avantaj pentru furnizor, care are siguranta incasarii rapide a sumelor ce i se cuvin, dar pentru platitor, este tot un dezavantaj, o imobilizare de mijloace banesti. Acreditivul se deschide pe timp limitat, de regula trei luni, dupa care, sumele neconsumate, se reduc in contul de disponibil de unde au fost preluate.

-Acreditive in devize ridica exact aceleasi probleme, cu mentiunea ca se folosesc destul de mult in relatiile economice cu partenerii straini.

Active circulante in decontare (creante)

O parte din activele circulante ale mai multor unitati patrimoniale se regasesc in pozitia 'in decontare'. Prin active circulante in decontare, se inteleg activele circulante ale unitatii, fie sub forma de stocuri si produse, fie sub forma baneasca, care momentan nu se gasesc la dispozitia efectiva a unitatii ci din motive obiective sau subiective se afla in afara unitatii.

Debitorii diversi - cuprind in primul rand debitele provenite din pagube materiale pretinse, stabilite pe baza unor hotarari ale instantelor judecatoresti, drepturi ale agentului economic provenite din distribuitori de echipament de lucru etc.

Avansuri de trezorerie reprezinta avansurile banesti acordate administratorilor sau unor angajati, in vederea efectuarii unor plati ale agentului economic, sau in vederea rezolvarii unor probleme ale acestuia. In aceasta categorie se includ si avansurile spre decontare, care sunt sume platite din casierie unor salariati cu titlu de mandat (de exemplu: salariatilor care se deplaseaza in alte localitati pentru a rezolva probleme ale unitatii, cum ar fi incheierea de contracte de aprovizionare, contracte de desfacere, participarea la targuri si expozitii etc. Marimea avansului spre decontare acordat se calculeaza tinand seama de costul transportului, costul cazarii la hotel si diurna zilnica acordata pentru hrana; la intoarcerea din deplasare, salariatul trebuie sa justifice avansul spre decontare care l-a primit la plecare, in cel mult 24 de ore. in caz contrar se aplica penalitati si apoi avansul spre decontare nejustificat, se retine din salariu).

Decontarile cu asociatii privind capitalul, cuprind aportul subscris de asociati pentru constituirea si cresterea capitalului dar inca nevarsat. La inscriere se incheie un contract in care se prevad drepturile si obligatiile ambelor parti, inclusiv timpul de asociere, momentul cand se pun la dispozitie valorile de asociere etc.

Avansuri acordate salariatilor reprezinta sumele platite salariatilor cu titlu de avans chenzinal, care ulterior se vor retine din salariu.

Furnizori - debitori sunt sume ce au fost platite in avans furnizorilor, in contul marfurilor ce vor fi trimise; aceste sume vor fi apoi scazute din obligatiile initiale, platindu-se numai diferenta.

1.3 Pasive patrimoniale

CAPITALURI PROPRII

Capitalul reprezinta o categorie economica ce reprezinta ansamblul resurselor materiale acumulate si reproductibile, care prin asociere cu ceilalti factori de productie (munca, natura, alti neofactori de productie) participa la realizarea de noi bunuri economice cu scopul de a obtine profit. Sub aspect economic capitalul reprezinta interesul rezidual al intreprinzatorului iar sub aspect financiar-contabil capitalurile reprezinta componente ale pasivului patrimonial destinate a finanta de o maniera durabila activul patrimonial. Deoarece termenul de dispozitie depaseste un an financiar, ele poarta denumirea de capitaluri permanente. In categoria capitalurilor sunt incluse capitalurile proprii si rezervele, rezultatul exercitiului, subventiile, provizioanele, imprumuturile si datoriile asimilate, pe termen mediu si lung.

Capitalul se manifesta din punct de vedere financiar-contabil sub forma capitalului individual (detinut de intreprinzatorii individuali), capitalul social (aporturile initiale subscrise si varsate de actionarii sau asociatii unei intreprinderi), primele legate de capitaluri (excedentul stabilit intre valoarea de emisiune si valoarea nominala a partilor sociale sau a actiunilor emise) si diferentele din reevaluare statuate prin acte normative specifice sau prin aplicarea unui tratament contabil alternativ, conform I.A.S. 36 coroborat cu I.A.S. 2, 11, 12, 19, 32, 40 si 41 (constatate cu ocazia compararii valorii contabile nete - n.a. definite mai sus - cu valoarea de utilitate la un moment dat).

Rezervele asimilate capitalurilor cuprind de regula rezervele legale (constituite in procent de 5% din profitul brut dar nu mai mult de 20% din valoarea capitalului social - pentru societatile cu capital autohton - respectiv 25% din valoarea capitalului social - pentru societatile cu capital strain), rezervele pentru actiuni proprii (destinate majorarii capitalului social) si rezervele statutare (prevazute in statutul de constituire al societatii). Aceste rezerve sunt utilizate fie pentru acoperirea pierderilor inregistrate la incheierea exercitiilor financiare, fie pentru integrarea in capitalul social.

Rezultatul exercitiului curent se constituie fie in pierdere fie in profit si este egal cu variatia situatiei nete intre inceputul si sfarsitul exercitiului. El poate fi determinat valoric sub forma bruta ca diferenta dintre veniturile si cheltuielile intreprinderii si sub forma neta prin deducerea impozitului pe profit. La inceputul anului financiar, rezultatul este reportat sub forma de pierdere sau profit si fie este recuperat din rezultatele din anul curent fie este repartizat asupra rezervelor sau distribuit intreprinzatorilor pentru recompensarea capitalului investit.

Subventiile reprezinta ajutoare, compensatii achitate de stat sau alte organisme nationale sau internationale in temeiul unor prevederi legale, ca masuri ale politicii economice, comerciale ale statului (subventii-prime pentru export, subventii pentru import etc.) sau pentru realizarea unor obiective, investitii de interes public (credite subventionate, facilitati investitionale etc.) sau in concordanta cu o politica de interes public. Sunt asimilate subventiilor donatiile primite de la alti agenti economici sub forma mijloacelor fixe precum si plusurile la inventar.

Imprumuturi si datorii asimilate grupeaza categoria de imprumuturi pe termen mediu si lung - credite bancare, credite primite de la alte institutii financiare, intreprinzatori sau societati comerciale, imprumuturi din emisiuni de obligatiuni, precum si dobanzile aferente acestor forme de finantare. Resursele atrase de intreprindere pe termen mediu si lung, (imprumuturile pe termen mediu sunt cele cu scadenta intre unu si cinci ani iar imprumuturile pe termen lung sunt cele cu scadenta de peste cinci ani ) sunt asimilate capitalurilor proprii. Imprumuturile obligatare reprezinta cea mai avantajoasa forma de finantare externa intrucat transfera investitorilor o parte semnificativa a riscurilor si are o durata de rambursare permisiva, esalonata, sustenabila prin rezultate economice.

PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI

Provizioanele reglementate sunt constituite pe seama cheltuielilor intreprinderii, sub forma unor sume deduse, prelevate din excedentul brut de exploatare si reprezinta elemente ale capitalurilor proprii rezervate pentru acoperirea unor pierderi probabile, posibile si sigure dar nedeterminate temporal. Se pot constitui pentru acoperirea pierderilor cauzate de cresterea preturilor, de cresterea nivelului la dobanzile imprumuturilor, de unele riscuri certe sau de alte pierderi determinate de: litigii, asigurarea garantiilor pentru clienti, pierderi de schimb valutar, obligatii catre terti etc. Provizioanele sunt cheltuieli sau pierderi ce pot fi prevazute si estimate, au incidenta asupra rezultatului intreprinderii grevand bilantul si rezultatul viitor de sarcini si datorii. Ele pot fi deductibile fiscal sau nu, constituirea acestora realizandu-se pe seama cheltuielilor deductibile sau nu fiscal; anularea provizioanelor se realizeaza prin preluarea acestora in venituri motiv pentru care provizioanele ca mijloace economice imbraca forma unei surse de finantare interna, cu incidenta majora asupra capacitatii de autofinantare a intreprinderii. Diferentele intre notiunea de provizion si cea de rezerva sunt urmatoarele1: o rezerva reprezinta o parte din beneficiul repartizat destinat sa acopere efectele negative ale factorilor aleatori pe cand un provizion este constituit pe seama cheltuielilor, deci reprezinta o prelevare din excedentul brut din exploatare chiar in absenta beneficiului si este destinat sa asigure o pierdere precisa, conservand o marja de incertitudine referitoare la exigibilitate si cuantumul exact.

DATORII

Ca element distinct al pasivului patrimonial, datoriile se limiteaza la acele obligatii pe termen de cel mult un an, datoriile care depasesc un an fiind de natura capitalurilor proprii si fiind destinate a finanta activul imobilizat si nu rulajul activului circulant. In aceasta categorie sunt cuprinse datoriile catre furnizori (rezultat al derularii faptelor de comert, constituite din creditul comercial al furnizorilor), datoriile din decontarile cu tertii (avansurile primite de la clienti, decontarile cu personalul, decontarile cu bugetul statului, bugetul asigurarilor sociale, bugetele locale etc.). De subliniat importanta distinctiei permanente intre datoriile institutiei cu scadenta de peste un an, datorii ce sunt asimilate capitalurilor proprii contribuind major in politica de finantare a ciclului de productie/prestari servicii si datoriile de pana la un an care sunt asimilate obligatiilor curente, care nu pot finanta decat deficitele curente de trezorerie (cu privire la activele circulante ale intreprinderii).

CONTURI DE REGULARIZARI SI ASIMILATE

Se refera la veniturile inregistrate in avans (incasari sau creante aferente unor bunuri nelivrate sau prestatii neefectuate) si la diferentele de conversie - pasiv (profituri latente din conversiile de schimb la sfarsitul exercitiului).

Prezentarea realizata este bineinteles sumara si pe alocuri lapidara, cu caracter informativ, impunandu-se insa nu atat pentru intelegerea intregului ansamblu de notiuni patrimoniale cat mai ales pentru conturarea intregului complex de factori si concepte care intervin sub diverse forme in activitatea economico - financiara a intreprinderii, patrimoniul in intreaga sa structura si prin modificarile sale valorice si procesuale, din perspectiva bilantului functional si financiar, facand fara discutii interesul obiectului de studiu al gestiunii financiare.

1.4 Procesele economice ale unitatii patrimoniale

Reproductia sociala nu este o notiune abstracta, ci ea se infaptuieste concret de agentii economici, prin reluarea neintrerupta, ciclica, a activitatii economice, producand bunuri materiale, executand lucrari sau prestand servicii. Aceasta inseamna ca agentii economici din sfera productiei si din sfera circulatiei, organizeaza si executa o serie de procese interne care aduc transformari calitative si cantitative in starea activelor de care dispun agentii economici. Contabilitatea urmareste si aceste procese interne, numite generic ,,procese economice", pentru care si-a creat instrumente metodice generale in conformitate cu continutul economic al lor.

In contabilitate aceste procese interne sunt urmarite prin structurile proprii patrimoniului fiecarei unitati.

Procesele economice sub forma de cheltuieli

Cheltuielile exprima desigur in expresie baneasca o seama de procese fundamentale ce au loc atat in unitatile ce actioneaza in sfera productiei cat si la cele ce-si desfasoara activitatea in sfera circulatiei.

In contabilitate, sensul notiunii de cheltuiala este mai larg, avand in vedere semnificatia de 'consumuri' si semnificatia de 'plati'. Se consuma materie prima, energie etc. iar in ceea ce priveste platile, se platesc salariile, se platesc furnizorii etc. Consumurile si platile se dimensioneaza in timp, in raport de specificul activitatii economice. Uneori o plata reprezinta premiza pentru un consum ulterior, deoarece intai se plateste furnizorul cu materii prime iar materia prima cumparata se consuma ulterior; in alte cazuri se manifesta mai intai consumul, ca de exemplu consumul de energie, iar plata are loc ulterior.

Procesele economice sub forma de cheltuieli sunt numeroase, motiv pentru care le clasificam in cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare si cheltuieli extraordinare. Acest mod de impartire a cheltuielilor corespunde si modului in care agentii economici isi raporteaza activitatea la sfarsit de exercitiu financiar. Principalele cheltuieli ale agentilor economici sunt:

a. Cheltuieli de exploatare

- Cheltuieli cu materiile prime este cea mai importanta cheltuiala in cele mai multe unitati patrimoniale atat in ceea ce priveste valoarea cat si frecventa inregistrarii lor.

- Cheltuieli cu materialele consumabile - consumul de materii auxiliare, de combustibil, piese de schimb etc.

- Cheltuieli privind obiectele de inventar - cheltuieli cu SDV-urile, cu echipamentele de protectie si de lucru etc. Este de remarcat faptul ca acest consum imbraca forma uzurii obiectelor de inventar si se inregistreaza fie integral la darea in folosinta, fie in cote lunare fara a depasi insa perioada de 3 ani.

- Cheltuieli privind energia si apa.

- Cheltuieli privind marfurile, specifice pentru unitatile din comert, se foloseste pentru a descarca gestiunea cu marfurile vandute.

- Cheltuieli de intretinere.

- Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si.

- Cheltuieli cu comisioanele.

- Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate.

- Cheltuieli cu transportul de bunuri si de personal efectuate de unitatile patrimoniale, de regula cu unitati de transport specializate.

- Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari - cheltuieli pe care le efectueaza agentii economici atunci cand salariatii sai se deplaseaza in alte localitati pentru a rezolva probleme ale unitatii, atunci cand acestia sunt detasati sau transferati.

- Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii efectuate de unitati pentru corespondenta, pentru telefon, radio etc.

- Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate sunt comisioanele pe care banca le percepe pentru orice operatie efectuata din contul curent al acesteia.

- Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte - cheltuielile unitatii cu impozitul pe cladiri, impozitul pe autovehicule, taxe asupra terenurilor, contributia unitatii pentru riscuri si accidente, precum si alte contributii platite numai de unele unitati.

- Cheltuieli cu remuneratiile personalului este o foarte importanta cheltuiala a unitatilor patrimoniale care au angajati si carora trebuie sa le plateasca salariile pe luna curenta. Aceasta cheltuiala se formeaza la sfarsitul fiecarei luni.

- Cheltuielile cu asigurarile sociale si protectia sociala.

- Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele este prezentata in economia oricarei unitati care are imobilizari si trebuie sa le amortizeze lunar si pentru formarea de provizioane de exploatare.

- Cheltuieli cu impozitul pe profit - o importanta cheltuiala a oricarei unitati patrimoniale,.

b. Cheltuieli financiare, din care fac parte:

- Cheltuieli cu dobanzile - prezente in economia oricarui agent economic, deoarece mai toti agentii economici folosesc credite bancare pentru care se platesc dobanzi considerate cheltuieli.

- Cheltuieli financiare privind amortizarile si provizioanele pentru amortizarea si pentru constituirea de provizioane financiare.

c. Cheltuieli extraordinare

- Cheltuielile extraordinare sunt reprezentate de categoria costurilor cu forta majora (pierderi din calamitati etc.).

- Cheltuieli extraordinare privind amortizarile si provizioanele se refera la inregistrarea amortizarii si constituirea de provizioane pentru evenimente extraordinare.

Procesele economice sub forma de venituri

Se formeaza in timpul activitatilor economice in urma actului de vanzare. Veniturile sunt consecinta necesara si fireasca a cheltuielilor pe care trebuie sa le depaseasca in marime pentru ca activitatea sa aiba sens.

Unitatile patrimoniale obtin in urma activitatii relativ multe venituri, de aceea pastram categorisirea si le grupam in venituri de exploatare, venituri financiare si venituri exceptionale.

a. Venituri din exploatare:

- Veniturile din vanzarea produselor finite este cel mai important venit pentru majoritatea unitatilor patrimoniale din sfera productiei, deoarece cele mai multe produc produse finite pe care le vand clientilor si astfel obtin venituri.

- Venituri din vanzarea semifabricatelor si ele destul de frecvent pentru acele unitati care produc si vand semifabricate, de regula subansambluri ale unor produse complexe care se asambleaza in alte unitati.

- Venituri din vanzarea produselor reziduale se formeaza atunci cand unitatile patrimoniale vand deseuri sau eventual rebuturi.

- Venituri din lucrari executate si servicii prestate este un foarte important venit ce se formeaza la unitatile specializate in executia de lucrari si prestari de servicii, acest sector al prestarilor de servicii fiind foarte dezvoltat in alte tari si la noi este incurajat si va deveni amplu.

- Venituri din studii si cercetari se formeaza la institutiile de cercetare-dezvoltare, dar si la alte unitati care au un asemenea sector care executa proiecte, studii de fiabilitate etc., evident comandate de clienti.

- Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii, oarecum nou pentru economia tarii noastre dar, specific pentru economia de piata.

- Venituri din vanzarea marfurilor este caracteristic pentru unitatile patrimoniale care isi desfasoara activitatea in comertul en-gross sau cel cu amanuntul.

- Venituri din operatiuni diverse se formeaza din operatiuni diverse cum ar fi punerea la dispozitia tertilor a personalului unitatii, venituri din valorificarea ambalajelor etc.

- Venituri din productia de imobilizari necorporale se considera venituri din productia de imobilizari necorporale prin efort propriu, cum ar fi obiective pentru cercetare-dezvoltare, brevete, programe informatice etc.

- Venituri din productia de imobilizari corporale se considera astfel de venituri, productia de mijloace fixe prin efort propriu sau lucrarile de imbunatatiri funciare efectuate prin efort propriu in urma carora creste valoarea terenurilor.

- Venituri din productia stocata - cresc aceste venituri atunci cand se obtin stocuri din activitatea de productie, cum ar fi produse finite, semifabricate etc., asa cum aceste venituri scad atunci cand se descarca gestiunea cu stocurile din productia proprie iesite din gestiune, de regula prin vanzare.

- Alte venituri din exploatare se considera astfel de venituri cele datorate de personal privind debitele, sporuri sau adaosuri necuvenite sau sumele datorate de debitori diversi pentru pagubele produse.

- Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare sunt veniturile care se formeaza atunci cand se anuleaza provizioane de exploatare.

b. Venituri financiare

- Venituri din participatii sunt dividendele la care au dreptul unitatile patrimoniale care detin titluri de participare.

- Venituri din alte imobilizari financiare sunt de asemenea dividende la care au dreptul unitatile patrimoniale care detin titluri imobilizate ale activitatii de portofoliu.

- Veniturile din creante imobilizate, sunt in cele din mai multe cazuri dobanzi la care au dreptul agentii economici care au acordat imprumuturi pe termen lung altor unitati.

- Venituri din dobanzi sunt venituri cuvenite si incasate de la banci unde unitatile isi pastreaza disponibilitatile.

- Venituri financiare din provizioane se formeaza atunci cand se anuleaza provizioanele financiare.

c - Venituri extraordinare - se numesc astfel deoarece au un caracter extraordinar si destul de rar:

- Venituri din subventii primite pentru acoperirea unor cheltuieli cu evenimentele extraordinare (calamitati etc.).

- Venituri extraordinare din provizioane se formeaza atunci cand se anuleaza provizioane exceptionale.

Provizioanele ce pot fi constituite de agentii economici

Legea contabilitatii permite agentilor economici sa-si constituie provizioane pentru a face fata unor cheltuieli neprevazute sau pentru a face fata deprecierii valorice a unor elemente patrimoniale. Principalele provizioane ce se pot constitui sunt:

a - Provizioane de exploatare:

- Provizioane pentru riscuri si cheltuieli se constituie de agentii economici pentru garantii acordate clientilor pentru litigii, pierderi din schimb valutar.

- Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale are ca scop ca agentul economic sa faca fata deprecierii valorice a acestor imobilizari.

- Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale pentru deprecierea valorica a mijloacelor fixe sau terenurilor.

- Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in curs care sunt necorporale si corporale si ele se pot deprecia.

- Provizioane pentru deprecierea stocurilor se constituie pentru ca unitatea sa faca fata deprecierii materiei prime, materialelor consumabile, obiectelor de inventar, produselor etc.

- Provizioane pentru deprecierea creantelor - clienti pentru deprecierea creantelor din conturile de clienti.

b - Provizioane financiare:

- Provizioane pentru riscuri si cheltuieli se constituie de asemenea pentru cheltuieli sau pierderi financiare neprevazute.

- Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare care si ele se pot deprecia , ba chiar riscul deprecierii lor valorice este mai mare.

- Provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament, adica actiunile proprii rascumparate, actiuni achizitionate, obligatiuni etc.

c - Provizioane extraordinare

- Provizioane pentru riscuri si cheltuieli, un provizion care are si continut de exploatare si continut financiar si acum si exceptional.

Patrimoniul poate deveni obiect de studiu al contabilitatii numai in cazul in care el este investit, adica utilizat in activitatea economica in vederea obtinerii de bunuri si servicii destinate vanzarii, cumpararii, ori in activitati administrative si social - culturale prin care se satisfac necesitati reale ale societatii.

Forma de prezentare a patrimoniului in contabilitate - ca si la conceptie economico - juridica - este aceea a unei balante cu doua parti egale. In mod conventional, parte din stanga egalitatii poate fi denumita patrimoniu economic, iar cea din dreapta egalitatii, patrimoniu juridic. Deci, egalitatea generalizatoare este:

Patrimoniul economic = Patrimoniul juridic

Continutul juridic are ca fundament continutul economic, iar continutul economic este suportul material concret al continutului juridic ca provenienta sau sursa de formare a diverselor elemente patrimoniale concrete, aflate in stanga egalitatii.

● Patrimoniul economic este format, deci, din bunuri economice, ca obiecte de drepturi si obligatii, evaluabile in bani. Ele formeaza substanta materiala a patrimoniului, concretizata in bunuri materiale sau corporale (cladiri, masini, materiale, marfuri, etc.) si ca bunuri nemateriale sau necorporale (creante, valori in curs de decontare, brevete de investitii, etc. ).

● Patrimoniul juridic este format din drepturile si obligatiile cu valoare economica care reprezinta cauza, provenienta juridica a elementelor patrimoniale concrete si formeaza substanta juridica a patrimoniului.

Rezultatele financiare - obiect al reflectarii contabile

Patrimoniul aflat in administrarea agentilor economici sufera miscari si transformari complexe in timpul derularii obiectului lor de activitate.

Asemenea modificari ale elementelor patrimoniale are drept tinta obtinerea unor rezultate financiare.

Rezultatul poate fi o marime valorica pozitiva, denumita profit sau beneficiu, atunci cand veniturile sunt mai mari decat cheltuielile, sau o marime valorica negativa, denumita pierdere, in situatia inversa.

Deci, alaturi de patrimoniu considerat obiect al contabilitatii, si efectul miscarii, respectiv al transformarii lui prin operatii care genereaza fie cheltuieli, fie venituri, intra in obiectul aceleiasi contabilitati.

Cheltuielile agentilor economici reprezinta sumele sau valorile platite sau de platit pentru: consumurile, lucrarile executate si serviciile prestate de care beneficiaza unitatea patrimoniala, cheltuieli cu personalul, executarea unor obligatii legale sau contractuale. De asemenea, in cadrul cheltuielilor se mai cuprind amortizarile si provizioanele constituite, valoarea contabila a activelor cedate, distruse sau disparute ori alte consumuri legate de evenimente extraordinare.

Veniturile agentilor economici sunt sumele sau valorile incasate sau de incasat din: livrarile de bunuri, executarea de lucrari, prestarile de servicii si din avantajele pe care unitatea patrimoniala a consimtit sa le primeasca; executarea unei obligatii legale sau contractuale din partea tertilor, din productia stocata, productia imobilizata, diminuarea sau anularea provizioanelor, vanzarea activelor cedate si din alte operatii extraordinare.

Atat cheltuielile cat si veniturile inregistrate in contabilitate se inchid prin rezultatul exercitiului. Ca atare, rezultatul exercitiului, respectiv profitul sau pierderea, se determina ca diferenta intre veniturile si cheltuielile exercitiului, indiferent de data incasarii sau platii lor.

Rezultatul exercitiului poate face obiectul mai multor ecuatii de echilibru si anume:   

pentru determinarea lui pe baza conturilor de rezultate:

Rezultat = Venituri - Cheltuieli

sau

Venituri = Cheltuieli Rezultat

pentru determinarea lui pe baza bilantului contabil patrimonial (facand abstractie de retragerile/aporturile de capital ale asociatilor):

Rezultat = Capitaluri proprii la - Capitaluri proprii la

finele exercitiului finele exercitiului

"N" "N-1"

Elementele extrapatrimoniale - obiect al reflectarii contabile speciale

Intreprinderile se pot afla in situatia in care unele drepturi si obligatii, precum si unele bunuri sa nu poata fi integrate in activul si pasivul unitatii patrimoniale, fiind considerate extrapatrimoniale. In aceasta categorie se cuprind:

angajamente (giruri, cautiuni, garantii) acordate sau primite in relatiile cu tertii;

mijloace fixe luate cu chirie;

valori materiale primite spre prelucrare sau reparare, in pastrare sau custodie;

debitori scosi din activ, urmariti in continuare;

redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate;

stocuri de natura obiectelor de inventar;

efecte scontate neajunse la scadenta;

alte valori extrapatrimoniale.

Contabilitatea acestor elemente extrapatrimoniale se realizeaza cu ajutorul conturilor in afara bilantului, denumite si conturi de ordine si evidenta.

Contabilitatea financiara studiaza raporturile de schimb proprii patrimoniului.

Din ecuatia de echilibru a patrimoniului se poate stabili drepturile (D) sau patrimoniul net (Pn).

Bunuri (B) = Drepturi (D) + Obligatii (O) B = D + O => D = B - O Sau Pn = B - O

Exemplu: Se considera:

Valoarea bunurilor     200 RON

Valoarea drepturilor     150 RON

Valoarea obligatiilor     50 RON

Astfel: B = 150 + 50 = 200 si Pn = 200 - 50 = 150 lei

Patrimoniul net calculat prin contabilitate reprezinta gradul de independenta financiara al intreprinderii care se apreciaza ca este buna atunci cand obligatiile sunt relativ mici.

Potrivit conceptiei economice patrimoniul se intemeiaza pe structura calitativa de resurse.

Din acest punct de vedere, patrimoniul delimiteaza valorile economice ale unei entitati privite prin prisma resurselor si utilizarilor.

CONCEPTUL CLASIFICAREA SI EVALUAREA ACTIVELOR SI PASIVELOR DATORIILE SI

CAPITALURILE PROPRII

Universul materiei contabile, circumscris unui perimetru prealabil definit, primeste o prima dubla interpretare fixata prin categoriile "active" si "pasive". Cu termenul de "active" se defineste in contabilitate interpretarea ca existente concret materiale a bunurilor cu valoare de schimb. Termenul "pasive" se refera la acelasi univers al materiei contabile, dar privit dupa provenienta ei. Forma concret-materiala sub care apar bunurile precum si structura acestora difera de la un perimetru contabil la altul. Asupra ei isi pune amprenta sfera circuitului economic si ramura de activitate in care se organizeaza perimetrul contabil, volumul si gradul de complexitate a productiei, organizarea exploatarii si structura tehnologica, ritmul de productie etc. Si pasivele din care provin valorile exprimabile in bani si raporturile economico-juridice care genereaza decontari banesti pot diferi de la un perimetru contabil la altul. Forma de proprietate, viteza cu care se innoiesc mijloacele

in circuitul economic, starea de sanatate financiara, relatiile banesti cu alte perimetre au influente asupra naturii si structurii pasivelor.

Ca disciplina stiintifica in sistemul stiintelor economice, contabilitatea cauta sa descifreze ordinea economica si ordinea de drept atat in interpretarea materiei contabile ca existenta concret materiala cu valoarea de schimb cat si in interpretarea acesteia ca datorie sau capital propriu.

Ordinea economica in aspectul concret material inseamna incadrarea valorilor individuale in mase patrimoniale care sa caracterizeze "compunerea si utilizarea bunurilor in circuitul economic" specific unitatii patrimoniale cercetate. Astfel acelasi bun sub aspect concret material, - de exemplu, scandura de brad - poate fi intr-o intreprindere care debiteaza din busteni scandura - un "produs finit" atunci cand procesul tehnologic se opreste la acest stadiu de prelucrare si cand urmeaza a fi livrata tertilor. Poate fi incadrata in categoria "materii prime" intr-o intreprindere care confectioneaza mobilier si cand aceasta este achizitionata de la terti si se regaseste in substanta mobilei obtinuta. Atunci cand scandura este achizitionata cu scopul de a fi comercializata, se incadreaza in masa patrimoniala desemnata cu termenul "marfuri".

Ordinea economica in interpretarea materiei contabile ca "datorie ori capital propriu" presupune regruparea in mase patrimoniale astfel incat prin ele sa se fixeze ordinea de formare si destinatia in procesul de reproductie. Se ajunge astfel, de exemplu, sa se faca distinctie intre un credit obtinut de la banca pe termen scurt si un altul in care rambursarea trebuie facuta dupa mai mult decat durata unui exercitiu. In primul caz este vorba despre o masa patrimoniala care trebuie rambursata bancii din lichiditatile aceluiasi exercitiu. In cea de a doua situatie este vorba de o resursa de care se poate beneficia durabil.

Aspectul economic primeaza. Cu toate acestea contabilitatea nu neglijeaza nici aspectul juridic sub care poate fi interpretata materia contabila. Se ajunge astfel, prin aprofundarea caracterizarii juridice a "activelor", ca acestea sa genereze mase patrimoniale omogene sub aspectul lor de "obiecte de drepturi si de obligatii", iar pasivele"sa genereze mase patrimoniale omogene sub aspectul lor de "drepturi si obligatii" pecuniare. La fixarea maselor patrimoniale omogene atat in aprofundarea interpretarii ca "active" cat si in interpretarea ca "pasive" ordinea economica se poate completa cu ordinea de drept.

O sinteza asupra conceptelor de "active" si "pasive" se poate prezenta ca in figura nr.1.

Figura nr.1 Conceptele: "active" si "pasive"

Masele patrimoniale legate direct de evaluarea pozitiei financiare sunt: activele, datoriile si capitalul propriu.

Un activ poate fi definit ca reprezentand o avere controlata de intreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute si de la care se asteapta sa genereze beneficii economice ulterioare pentru intreprindere. Beneficiile economice viitoare incorporate in active reprezinta potentialul de a contribui, in mod direct sau indirect, la fluxul de numerar si echivalente ale numerarului catre intreprindere.

De regula, activele sunt utilizate de intreprinderi pentru a produce bunuri, a executa lucrari sau a presta servicii capabile sa satisfaca dorintele sau necesitatile clientilor. De aceea acestia sunt dispusi sa plateasca pentru a le obtine, contribuind astfel la fluxul de trezorerie al intreprinderii.

Beneficiile economice viitoare incorporate in active pot intra in intreprindere pe urmatoarele cai principale:

activul utilizat separat sau impreuna cu alte active pentru productia de bunuri, executarea de lucrari sau prestarea de servicii va genera beneficii economice atunci cand acestea se vor vinde;

cand este schimbat cu alte active;

cand este utilizat pentru stingerea unei datorii;

cand este repartizat actionarilor intreprinderii.

Forma fizica nu este esentiala pentru existenta unui activ. Brevetele, licentele, marcile etc. sunt active daca se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare intreprinderii si daca sunt controlate de aceasta.

Nici dreptul de proprietate nu este esential pentru determinarea existentei unui activ, desi de regula, dreptul de proprietate asigura controlul beneficiilor oferite de proprietatea respectiva. Intr-un contract de leasing financiar, desi dreptul de proprietate se capata la sfarsit, bunul detinut de locatar este un activ intrucat acesta controleaza beneficiile oferite de acel bun. Un bun poate satisface definitia unui activ, chiar si fara existenta unor drepturi legale. Asa spre exemplu, know-how-ul obtinut dintr-o activitate de dezvoltare satisface definitia unui activ atunci cand intreprinderea controleaza beneficiile acestui know-how ca urmare a faptului ca il tine secret.

Datoriile reprezinta obligatii actuale ale intreprinderii ce decurg din evenimente trecute si prin decontarea carora se asteapta sa rezulte iesiri de resurse care incorporeaza beneficii economice. O caracteristica esentiala a unei datorii este data de faptul ca intreprinderea are o obligatie actuala, adica un angajament sau o responsabilitate de a actiona intr-un anumit fel.

Stingerea unei obligatii se poate face in mai multe moduri, dintre care mai importante sunt:

• plata in numerar;
• transferul de active;
• prestarea de servicii;
• inlocuirea respectivei obligatii cu o alta obligatie;
• transformarea obligatiei in capital propriu;
• renuntarea creditorului la drepturile sale.

Unele datorii pot fi determinate doar prin utilizarea unui grad ridicat de estimare. In unele tari aceste datorii pot fi considerate drept provizioane, in alte tari, unde datoriile includ doar sumele ce pot fi stabilite fara sa fie nevoie de estimari, ele nu sunt privite ca datorii.

Capitalul propriu reprezinta interesul rezidual al actionarului in activele unei intreprinderi, dar dupa deducerea tuturor datoriilor sale.

Diversitatea categoriilor de mase patrimoniale sub care se pot prezenta activele si pasivelor poate fi clasificata ca in figura nr.2.

Figura nr. 2. Clasificarea activelor si a pasivelor

Mijloacele imobilizate (numite si: imobilizari, active imobilizate sau active fixe) sunt bunurile si valorile destinate sa serveasca o perioada indelungata in activitatea unitatii patrimoniale si care nu se consuma la prima utilizare.

Mijloacele imobilizate-necorporale (imobilizari necorporale, active fixe necorporale, imobilizari intangibile) reprezinta imobilizari care nu se concretizeaza, de regula, in bunuri materiale ci in valori consumate de pe urma carora se obtin efecte in mai multe exercitii.

Mijloacele imobilizate-necorporale (imobilizari necorporale, active fixe necorporale, imobilizari intangibile) reprezinta imobilizari care nu se concretizeaza, de regula, in bunuri materiale ci in valori consumate de pe urma carora se obtin efecte in mai multe exercitii

Mijloace imobilizate-corporale (imobilizari corporale, active fixe corporale, imobilizari fizice) reprezinta activele care sunt detinute de o persoana juridica pentru a fi utilizate in productia proprie de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi inchiriate tertilor sau pentru a fi folosite in scopuri administrative. Imobilizarile corporale se concretizeaza in bunuri fizice cum sunt: terenurile inclusiv investitiile pentru amenajarea acestora, si mijloacele fixe. Se considera mijloc fix obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizeaza ca atare si indeplineste cumulativ urmatoarele doua conditii:

are o valoare de intrare mai mare decat limita stabilita prin Hotarare a Guvernului ( limita valorica este de 1800 lei) si

are o durata normala de utilizare mai mare de un an.

Pentru obiectele care sunt folosite in loturi, seturi sau care formeaza un singur corp, la incadrarea lor ca mijloace fixe se are in vedere valoarea intregului corp, lot sau set. Sunt asimilate mijloacelor fixe: investitiile efectuate la mijloacele fixe luate cu chirie; capacitatile puse in functiune partial; investitiile pentru descoperta, in vederea valorificarii de substante minerale utile,cu carbuni si alte zacaminte ce se exploateaza la suprafata; investitiile efectuate la mijloace fixe cu scopul modernizarii acestora si care majoreaza valoarea de intrare a mijloacelor fixe. Aceste investitii de modernizare trebuie sa aiba urmatoarele efecte: sa imbunatateasca efectiv

performantele mijloacelor fixe fata de parametrii functionali stabiliti initial si sa asigure obtinerea de venituri suplimentare fata de cele realizate cu mijloacelor fixe initiale. Catalogul privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe le imparte in grupe, subgrupe, clase si subclase, iar pentru unele, si in familii. Clasificarea actuala grupeaza mijloacele fixe amortizabile in 6 grupe principale: 1. Constructii; 2. Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru); 3. Aparate si instalatii de masurare, control si reglare; 4. Mijloace de transport; 5. Animale si plantatii; 6. Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale.

Mijloace imobilizate financiare (imobilizari financiare, active fixe financiare) sunt imobilizarile care imbraca forma de investitii financiare pe termen lung in valori producatoare de venituri financiare.

Mijloacele circulante (active circulante) reprezinta acele mijloace care datorita naturii si destinatiei lor nu pot ramane o perioada lunga de timp in unitatea patrimoniala respectiva, de regula, doar intr-un circuit sau ciclu de fabricatie. Ele imbraca forma: stocurilor si a productiei in curs de executie destinate fie a fi vandute in aceeasi stare sau dupa prelucrarea lor in procesul de productie fie a fi consumate la prima lor utilizare; a creantelor (mijloace circulante in decontare), precum si a titlurilor de plasament si a disponibilitatilor in conturi la banci, in casa sau alte valori de trezorerie. Titlurile de plasament imbraca forma actiunilor proprii si obligatiunilor emise si rascumparate, a actiunilor, obligatiunilor si altor titluri de plasament achizitionate de unitatea patrimoniala in vederea obtinerii prin revanzare a unui profit intr-un termen scurt.

Resursele proprii reprezinta, in functie de forma de societate, resursele proprietate individuala sau a asociatilor obtinute pe seama aporturilor de capital, a primelor legate de capital, a diferentelor din reevaluare, a rezervelor, a fondurilor proprii, subventiilor pentru investitii, a provizioanelor reglementate precum si a profiturilor nerepartizate.

Spre deosebire de resursele proprii ale activitatii, resursele proprii cu destinatie speciala au o participare distincta in activitatea intreprinderii limitata in timp pana la indeplinirea scopurilor pentru care s-au constituit, altele decat activitatea obiect al exploatarii. Legaturile economico-financiare dintre unitatea patrimoniala-fixata ca perimetru de studiu si furnizorii si clientii, personalul si bugetul statului, bugetul asigurarilor sociale, unitati patrimoniale din grup, subunitati ori alti creditori determina existenta in intreprinderi a unor valori care sunt urmarea acestor raporturi. De aceste valori dispune unitatea patrimoniala in mod temporar iar in contabilitate ele sunt interpretate ca "resurse straine in angajamente". Resursele straine de natura resurselor financiare, imbracand forma imprumuturilor si creditelor bancare formeaza o grupa distincta de resurse care presupune nu numai rambursarea la scadenta a sumelor primite ci si plata unor dobanzi. Acestea sunt resursele straine in credite.

Transpunerea faptului brut ori a faptului stiintific din registrul cercetarii calitative in registrul cercetarii cantitative se face in orice stiinta prin masurare. In masurarea faptului brut, adica a "datului imediat al observatiei", contabilitatea foloseste, in functie de particularitatile marimii de masurat, etaloane naturale, banesti sau etalonul munca. Etalonul monetar asigura posibilitatea ridicarii in cadrul fiecarei specii de mijloace si de resurse de la cunoasterea individualului, la aceea a particularului si de aici spre cea a generalului. Exprimarea in bani a faptelor si fenomenelor cercetate de contabilitate este cunoscuta sub numele de evaluare contabila. Ea permite realizarea de sinteze asupra universului materiei contabile circumscrise unui perimetru contabil. Atunci cand exprimarea nu se face direct in unitati monetare (ca in cazul: disponibilitati in conturile societatii deschise la banci, debitorii, numerarul din casierie, datoriile fata de furnizori etc.), evaluarea presupune o convertire in moneda a marimii fixate ca unitate prin etalonul natural sau etalonul munca. Noul etalon obtinut poarta cel mai adesea denumirea de pret unitar, cost unitar sau tarif unitar. Valoarea in bani se determina dupa relatia:

Valoarea in etalon monetar = Marimea de evaluat exprimata in etalon natural x Pret/cost/tarifunitar

Categoriile de preturi, costuri si tarife folosite in evaluarea contabila sunt influentate si de momentul ori scopul urmarit prin evaluare. Sunt patru momente importante in viata unitatii patrimoniale in care evaluarea poate primi note specifice si anume: intrarea in patrimoniu; inventarierea; inchiderea exercitiului si iesirea din patrimoniu sau darea in consum.

La data intrarii in patrimoniu, bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare, denumita valoarea contabila. Aceasta se stabileste astfel:

pentru bunurile aduse ca aport la capitalul social sau obtinute cu titlu gratuit valoarea contabila este valoarea de utilitate, stabilita in functie de pretul pietei, utilitatea, starea si amplasarea acestora;

pentru bunurile procurate cu titlu oneros, valoarea de intrare este valoarea de achizitie sau costul de achizitie alcatuit din: pretul de cumparare + taxele nerecuperabile + cheltuielile de transport -aprovizionare + alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau intrarea in gestiune a bunului respectiv;

pentru bunurile produse in unitatea patrimoniala valoarea de intrare este costul de productie alcatuit din: cheltuielile directe de productie + cota din cheltuielile indirecte de productie determinate rational ca fiind legate de fabricatia acestora. Pentru productia cu ciclu lung de fabricatie, in costul de productie pot fi cuprinse si dobanzilela creditele bancare contractate pentru aceasta productie, aferente perioadei de productie. Un activ cu ciclu lung de productie este un activ ce necesita o perioada substantiala de timp pentru a fi gata pentru utilizare sau vanzare, cum sunt navele,aeronavele, etc. Cheltuielile generale de administratie, cheltuielile de desfacere si cele financiare, de regula, nu sunt incluse in costurile de productie.

Pentru creante si datorii valoarea de intrare este valoarea lor nominala. Pentru mijloacele fixe care au fost supuse reevaluarii conform dispozitiilor guvernului valoarea contabila este valoarea reevaluata in functie de utilitatea si pretul pietei precum si gradul de uzura estimat al mijlocului fix la data reevaluarii. Pentru titlurile de participare, alte titluri imobilizate, titlurile de plasament valoarea de intrare este costul de achizitie prin care se intelege pretul de cumparare sau valoarea determinata prin contractul de achizitie. Cheltuielile accesorii de cumparare (comisioanele si alte cheltuieli similare) se inregistreaza direct in cheltuielile de exploatare ale exercitiului.

Cu ocazia inventarierii elementele patrimoniale se evalueaza la valoarea actuala sau de utilitate a fiecarui element, denumita valoare de inventar si stabilita in functie de utilitatea bunului in unitate si pretul pietei. Valoarea de inventar a creantelor si datoriilor se stabileste in functie de valoarea lor probabila de incasat, respectiv de plata.

La incheierea exercitiului. Conventiile contabile impart viata unei unitati patrimoniale in perioade de timp de durata egala, care sunt de obicei de un an. Aceste perioade sunt numite exercitii contabile. In Romania, exercitiul contabil coincide cu anul civil. La incheierea exercitiului, elementele patrimoniale se evalueaza si se reflecta in bilantul contabil la valoarea de intrare in patrimoniu, respectiv valoarea contabila, pusa de acord cu rezultatele inventarierii. Aceasta punere de acord presupune compararea valorii contabile cu valoarea de inventar si tratarea diferentelor constatate, in conditiile respectarii principiului prudentei, astfel:

diferentele constatate in minus la valoarea de inventar fata de valoarea contabila a elementelor de activ se inregistreaza in contabilitate pe seama amortizarii - atunci cand deprecierea este ireversibila - sau prin constituirea unui provizion - atunci cand deprecierea este reversibila. Diferentele constatate in plus nu se inregistreaza;

diferentele constatate in plus la valoarea de inventar fata de valoarea contabila a elementelor de pasiv se inregistreaza in contabilitate prin constituirea unui provizion; diferentele constatate in minus la valoarea de inventar fata de valoarea contabila a elementelor de pasiv nu se inregistreaza in contabilitate.   

La data iesirii din patrimoniu sau la darea in consum, bunurile se evalueaza si se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.

"ACTIV SI "PASIV". CONCEPTUL DE BILANT

Daca evaluarea materiei patrimoniale in interpretarea ei ca "mijloace" (M) se face la fel si atunci cand se realizeaza interpretarea ca "resurse"(R), echilibrul valoric M=R se mentine in permanenta si orice sporire ori reducere intr-o parte a echilibrului atrage dupa sine o modificare in acelasi sens si cu aceeasi marime "v" si in cealalta parte: M + v = R + v M - v = R - v

O anumita independenta in evaluarea materiei patrimoniale ca "mijloace" fata de evaluarea acesteia ca "resurse" poate prezenta interes si poate fi intalnita in oricare unitate patrimoniala. Contabilitatea va reflecta in posturi distincte orice supraevaluare intervenita. Acestea sunt posturile rectificative. Plasand posturile rectificative in partea opusa celei la care se refera, echilibrul M = R, poate fi controlat printr-o noua ecuatie de echilibru: ACTIV = PASIV.

In ACTIV vom putea avea pe langa "mijloace" si "posturi rectificative de Activ contra Pasiv", iar in PASIV pe langa "resurse" si "posturi rectificative de Pasiv contra Activ" (vezi figura nr. 3).

Figura nr. 3. Corelatii intre principalele posturi rectificative si structurile rectificate

Pentru a realiza o imagine fidela, clara si completa asupra patrimoniului evaluarea in posturile de mijloace si respectiv de resurse se face de regula la valoarea contabila ajustata cu marimile inscrise in posturile rectificative corespunzatoare.

Tinand seama de intelesul integral al activului si al pasivului putem, in concluzie, sa definim bilantul ca fiind sinteza contabilitatii care prezinta, la un moment dat, exprimata in bani, situatia economico-financiara a unui perimetru al miscarilor de valori punand fata in fata activul cu pasivul

REPREZENTAREA CIFRICA A MISCARILOR DE VALORI CA UN BILANT MOBIL PRIMA TREAPTA A METODEI CONTABILITATII

Situatia economico-juridica a unei unitati patrimoniale, asa cum arata ea la un moment dat, poate fi reprezentata printr-un bilant. Contabilitatea nu se opreste insa la aspectul static.

Cunoasterea ei se intinde asupra ansamblului miscarilor de valori exprimabile in bani si a schimbarilor in raporturile economico-juridice care provoaca deconturi banesti. Daca situatia la un moment dat poate fi cunoscuta printr-un bilant, miscarea de valori si schimbarile in raporturile economico-juridice pot fi imaginate ca o succesiune de bilanturi (imagini statice) prin care universul materiei contabile poate fi reprezentat cifric.

Miscarile de valori exprimabile in bani si schimbarile in raporturile economico-juridice care provoaca decontari banesti sunt urmarea unor operatii care au loc in interiorul perimetrului de studiu al contabilitatii sau care privesc aceasta entitate. Cauzele fundamentale care dau nastere operatiilor cercetate de contabilitate au diverse naturi. Dintre acestea mai importante prin numarul, frecventa si amploarea valorilor la care se refera sunt cauzele economice, juridice si administrative.

Sunt insa unele miscari de valori care sunt efectul altor categorii de cauze. Avem in vedere cauzele naturale (pierderea in greutate a cerealelor ca urmare a fenomenului de uscare, schimbarea in calitate a vinului in urma invechirii etc.) si cauzele fortuite (incendii, inundatii etc.).

Actul economic este cel care concepe prima idee a proceselor economice si financiare, studiaza sansele si decide. Executandu-se deciziile, se produc modificari ori permutari in compunerea si utilizarea mijloacelor in circuitul economic ori in ordinea de formare si destinatia resurselor in procesul de reproductie. Cauzele juridice sunt acelea care determina schimbari in mijloace ori in resurse in virtutea legilor (de exemplu prescriptia extinctiva).

Prin actul administrativ se studiaza mijloacele de aducere la indeplinire a actului economic. Operatiile legate de gestionarea mijloacelor banesti si gestionarea valorilor materiale sunt acte administrative. In masura in care aceste acte administrative genereaza schimbari in elementele bilantului, ele sunt reflectate de catre contabilitate. Cercetand operatiile care provoaca modificari in materia contabila si avand in vedere influenta pe care o pot avea asupra bilantului ajungem sa stabilim existenta a patru tipuri de operatii singulare fundamentale si anume:

(1) Operatii singulare generatoare de miscari permutative in Activ. Ea poate primi urmatoarea formulare generalizatoare: Daca un element de Activ sporeste si Pasivul ramaneneschimbat, atunci un alt element de Activ se reduce in aceeasi masura. Notand Activul "A", Pasivul cu "P" iar marimea cu care se modifica elementul de bilant cu "x", echilibrul bilantier A=P se mentine in baza relatiei:

A + x - x = P

(2) Operatii singulare generatoare de miscari permutative in Pasiv. Silogismul care explica modificarile poate fi formulat astfel: Daca un element de Pasiv sporeste si Activul ramanene schimbat, atunci un alt element de Pasiv se reduce in aceeasi masura. Pastrand notatiile de la (1) echilibrul bilantier se pastreaza in baza relatiei:

A = P + x - x

(3) Operatiile singulare generatoare de miscari opuse de sporire. Aceste operatii reprezinta intrarea de materie contabila de reflectat noua. Ea trebuie interpretata atat sub aspectul de Activ cat si sub aspect de Pasiv. Unei sporiri in Activ i se opune deci o sporire in Pasiv. Generalizand, acest tip de operatii ar putea fi formulat astfel: Daca un element de Activ sporeste si nu se mai modifica nici un alt element de Activ, atunci un element de Pasiv sporeste in aceeasi masura. Echilibrul bilantier se mentine in baza relatiei:

A + x = P + x

(4) Operatii singulare generatoare de miscari opuse de reducere. Ele privesc iesirea de valori din perimetrul de studiu al contabilitatii. Silogismul contabil corespunzator poate fi formulat astfel: Daca un element de Activ se reduce si nu se mai modifica nici un alt element de activ, atunci un elemente de Pasiv se reduce in aceeasi masura. Ecuatia matematica a noului echilibru bilantier se prezinta astfel:

A - x = P - x

In afara de operatiile singulare, care genereaza fie numai miscari permutative, fie numai miscari opuse, rationamentul logic ne conduce sa descoperim grupurile de operatii inseparabile. In cadrul unui asemenea grup se combina inseparabil o operatiune care genereaza miscare opusa cu o operatiune care genereaza miscare permutativa. Avem patru asemenea tipuri posibile de combinatii.

Fiecare din ele se poate prezenta sub forma unui silogism si poate primi expresie matematica distincta. Pentru transpunerea matematica a celor patru tipuri de echilibre bilantiere notatiile au urmatoarele semnificatii: A=Activul; P=Pasivul; X=marimea modificarii elementului inseparabil; x =marimea sporirii in celelalte elemente de Activ sau Pasiv care sufera schimbari; x =marimea reducerii in celelalte elemente de Activ sau Pasiv care sufera influente. Sub forma de silogisme si egalitati bilantiere derivate, cele patru tipuri de grupuri de operatii inseparabile se prezinta astfel:

(5) Daca un element de activ sporeste cu mai mult decat se reduce un alt element de activ, atunci pasivul sporeste cu diferenta dintre acestea. Se combina o miscare permutativa de Activ cu o miscare opusa de sporire.

A + X - x = P + x

(6) Daca un element de activ se reduce cu mai mult decat sporeste un alt element de activ, Pasivul se reduce cu diferenta dintre acestea. Acest grup de operatii deriva din combinarea inseparabila a unei miscari permutative de Activ cu o miscare opusa de reducere.

A - X + x = P - x

(7) Daca un element de pasiv sporeste cu mai mult decat se reduce un alt element de pasiv, Activul sporeste cu diferenta dintre acestea. Se combina aici o miscare permutativa de pasiv cu o miscare opusa de sporire.

A + x = P + X - x

(8) Daca un element de pasiv se reduce cu mai mult decat sporeste un alt element de pasiv, Activul se reduce cu diferenta dintre acestea. Acest grup de operatii deriva din unirea inseparabila a unei miscari permutative de pasiv cu o miscare opusa de reducere.

A -x = P-X+x

Sa ilustram esenta reprezentarii cifrice a miscarilor de valori ca un bilant mobil si influenta diverselor tipuri de operatii asupra bilantului. Vom considera, in acest sens, ca la un moment dat situatia economico-juridica a unei societati comerciale care are ca obiect de activitate comercializare marfurilor se prezinta ca in bilantul urmator:

Activ Bilant initial Pasiv

In cursul perioadei au loc operatii economice singulare, cate una pentru fiecare tip de egalitate bilantiera fundamentala si grupuri de operatii economice inseparabile, cate unul pentru fiecare tip de egalitate bilantiera derivata, astfel:

Operatia economica nr. 1. Conform extrasului de cont, se incaseaza in contul societatii deschis la banca suma de 40.000 RON reprezentand aportul la constituirea capitalului social, subscris si nevarsat.

Analiza operatiunii. In urma acestei operatii singulare sporeste elementul de activ "Conturi la banci in lei" cu 40.000 RON, concomitent cu reducerea elementului de activ "Decontari cu actionarii (asociatii) privind capitalul" cu 40.000 RON (vezi Bilantul .nr. 1).

Activ Bilantul nr. 1 Pasiv

A + x - x = P

Operatia economica nr. 2. Se inregistreaza in structura "Capital subscris varsat" suma de 40.000.000 lei incasata de la asociati.

Analiza operatiunii: In urma aceste operatii economice singulare sporeste elementul de pasiv "Capital subscris varsat" cu suma de 40.000 RON concomitent cu reducerea elementului pasiv "Capital subscris nevarsat" cu suma de 40.000 RON (vezi Bilantul nr. 2).

Activ Bilantul nr. 2 Pasiv

A = P + x - x

Operatia economica nr. 3. Conform extraselor de cont, se inregistreaza incasarea unui credit bancar pe termen de 2 ani in suma de 50.000 lei.

Analiza operatiunii. In urma acestei operatiuni economice singulare sporeste elementul de activ. "Conturi la banci in lei" cu 50.000 RON concomitent cu cresterea elementului de pasiv "Credite bancare pe termen lung" cu 50.000 RON (vezi Bilantul nr. 3).

Activ Bilantul nr. 3 Pasiv

A+ x = P + x

Operatia economica nr. 4. Conform extraselor de cont, se inregistreaza rambursarea creditului bancar pe termen scurt in suma de 15.000 lei.

Analiza operatiunii. In urma acestei operatiuni economice singulare se reduce elementul de activ "Conturi la banci in lei" cu 15.000 RON, concomitent cu reducerea elementului de pasiv "Credite bancare pe termen scurt" cu 15.000 RON (vezi Bilantul nr. 4).

Activ Bilantul nr. 4 Pasiv

A - x = P - x

Grupul de operatiuni nr.5. Se inregistreaza efectul de comert primit de la clientul "C" in suma de 12.000 lei in contul creantei ajunsa la scadenta incasarea de 10.000.

Analiza grupului de operatiuni. In urma acestui grup de operatiuni economice inseparabil sporeste elementul de activ "Efecte de primit de la clienti" cu 12.000, se reduce elementul de activ "Clienti" cu 10.000 concomitent cu sporirea elementului de pasiv "Venituri inregistrate in avans" cu 2.000 (vezi Bilantul nr. 5).

Activ    Bilantul nr. 5 Pasiv

A + X -x" = P + x'

Grupul de operatiuni nr. 6. Se inregistreaza scaderea din gestiunea a unui utilaj cu valoarea de intrare de 10.000 RON si amortizarea inregistrata pana in momentul cedarii de 6.000 RON.

Analiza grupului de operatiuni. In urma acestui grup de operatiuni inseparabil elementul de activ "Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii" se reduce cu 10.000; elementul de activ "Alte cheltuieli de exploatare" sporeste cu 4.000 concomitent cu reducerea elementului de pasiv "Amortizarea imobilizarilor corporale" cu 6.000 (vezi Bilantul nr. 6).

Activ Bilantul nr. 6 Pasiv

A - X + x' = P - x"

Grup de operatiuni nr. 7. Se emite in favoarea furnizorului F un efect comercial pentru suma de 18.000 RON in contul datoriei fata de acesta, ajunsa la scadenta, de 15.000 RON.

Analiza grupului de operatiuni. In urma acestui grup de operatiuni inseparabil, elementul de pasiv "Efecte de platit" sporeste cu 18.000; elementul de pasiv "Furnizori" se reduce cu 15.000 concomitent cu sporirea elementului de activ, "Cheltuieli inregistrate in avans" cu 3.000 (vezi Bilantul nr. 7).

Activ Bilantul nr. 7 Pasiv

A + x' = P + X - x"

Grupul de operatiuni nr. 8. Conform statelor de plata a salariilor, se inregistreaza retinerile de 32.000 RON reprezentand: avansuri acordate personalului 20.000 RON; contributia personalului la asigurari sociale 525,15 RON; contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate 315 RON, contributia personalului la fondul de somaj 45 RON; impozit pe salarii 314,85 RON.

Analiza grupului de operatiuni. In urma acestui grup de operatiuni inseparabil, elementul de pasiv "Personal - salarii datorate" se reduce cu 2.980, elementul de pasiv "Impozitul pe venituri de natura salariilor" creste cu 314,85, elementul de pasiv "Contributia personalului la asigurarile sociale" creste cu 525,15 , elementul de pasiv "Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate" 315 si elementul de pasiv "Contributia personalului la fondul de somaj" creste cu 45 concomitent cu reducerea elementului de activ "Avansuri acordate personalului" cu 2.000 lei (vezi Bilantul nr. 8).

Activ Bilantul nr. 8 Pasiv

A - x" = P - X + x'

---

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Vizualizari: 1997
Importanta:

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved

Distribuie URL
https://www.scrigroup.com/afaceri/economie/Patrimoniul-obiect-de-studiu-a82958.php

Adauga cod HTML in site
<a href="https://www.scrigroup.com/afaceri/economie/Patrimoniul-obiect-de-studiu-a82958.php" target="_blank" title=" - https://www.scrigroup.com/afaceri/economie/Patrimoniul-obiect-de-studiu-a82958.php">Patrimoniul - obiect de studiu al contabilitatii financiare</a>