Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Audit financiar contabil - ASPECTE PRACTICE PRIVIND AUDITAREA S.C ANTOTHTON S.A

Economie



+ Font mai mare | - Font mai mic



Audit Public Intern

ASPECTE PRACTICE PRIVIND AUDITAREA S.C ANTOTHTON S.A

Capitolul 1 Notiuni generale despre Audit public intern

1. 1 Conceptul de audit public intern

Perspectiva aderarii Romaniei la Uniunea Europeana a impus introducerea auditului si in tara noastra. Etimologia cuvantului audit provine de la latinescul "AUDIRE" si inseamna a asculta. Englezii ii dau semnificatia de verificare, revizie contabila, bilant. Auditul reprezinta examinarea de catre o persoana competenta si independenta a fidelitatii inregistrarilor contabile, financiare si fiscale, a probitatii si credibilitatii tranzactiilor economice.

Obiectului auditului a evoluat de la o corectare specifica a fraudelor in documentele contabile pana la o apreciere globala de fidelitate a rapoartelor emise de o entitate economica si o analiza critica a procedurilor si structurilor acestora.[1]

Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, defineste la articolul 2, activitatea de audit intern ca fiind "activitatea functional independenta si obiectiva, care da asigurari si consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor si cheltuielilor publice, perfectionand activitatile entitatii publice; ajuta entitatea publica sa isi indeplineasca obiectivele printr-o abordare sistematica si metodica, care evalueaza si imbunatateste eficienta si eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului si a proceselor de administrare".

Auditul public intern reprezinta o activitate functional-independenta si obiectiva, care da asigurari si consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor si cheltuielilor publice, perfectionand activitatile entitatii publice. Ajuta entitatea publica sa-si indeplineasca obiectivele printr-o abordare sistematica si metodica, care evalueaza si imbunatateste eficienta si eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului si a proceselor de administrare.

Auditul public intern are ca obiective:

asigurarea obiectiva si consilierea, destinate sa imbunatateasca sistemele si activitatile entitatii publice (evaluarea managementului riscurilor);

sprijinirea indeplinirii obiectivelor entitatii publice printr-o abordare sistematica si metodica, prin care se evalueaza si imbunatateste eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului si a proceselor administrarii (evauarea sistemelor de control).

Sfera auditului public intern cuprinde:



activitatile financiare sau cu implicatii financiare desfasurate de entitatea publica din momentul constituirii angajamentelor pana la utilizarea fondurilor de catre beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor provenite din asistenta externa;

constituirea veniturilor publice, respectiv autorizarea si stabilirea titlurilor de creanta, precum si a facilitatilor acordate la incasarea acestora;

administrarea patrimoniului public, precum si vanzarea, gajarea, concesionarea sau inchirierea de bunuri din domeniul public/privat al statului ori al unitatilor administrativ-teritoriale;

Trasaturile auditului public intern

Printr-o analiza atenta a definitiei auditului public intern se pot stabili cateva trasaturi caracteristice ale acestuia:

Auditul public intern este o activitate desfasurata in cadrul entitatilor publice (autoritatile publice, institutiile publice, companiile/societatile nationale, regiile autonome, societatile comerciale la care statul sau o unitate administrativ-teritoriala este actionar majoritar). Fiind o activitate desfasurata la nivelul sectorului administratie publica, aceasta este reglementata pe baza legilor si normelor elaborate de Ministerul Finantelor Publice.

Auditul public intern este o activitate independenta. Activitatea de audit trebuie sa fie independenta, iar auditorii interni trebuie sa fie obiectivi in realizarea sarcinilor lor. Aceste trasaturi reies din standardele elaborate de I.I.A. si se refera la independenta organizationala (auditorul intern raporteaza la cel mai inalt nivel de conducere al entitatii). Aceasta activitate este asigurata de persoane care au calitatea de angajati ai institutiei la care efectueaza auditul, insa pentru a li se asigura independenta, acestia sunt organizati la nivelul unui serviciu functional aflat in subordinea directa a conducatorului institutiei publice, iar angajarea sau destituirea acestor persoane se face numai cu acordul sefului compartimentului de audit de la institutia superioara sau aflata in coordonare.

Auditul public intern este o activitate obiectiva. Obiectivitatea acestei activitati decurge din faptul ca auditorul este o persoana cu un inalt grad de pregatire profesionala si calitatea de auditor ii confera un grad sporit de independenta fata de conducerea institutiei. In sprijinul obiectivitatii activitatii vine si Norma de audit intern nr. 1120 - Obiectivitatea individuala, care arata ca auditorii interni trebuie sa aiba o atitudine impartiala si neinfluentata si sa evite conflictele de interese.

1.3 Desfasurarea auditului public intern

Tipuri de audit public

Legea privind auditul public intern defineste urmatoarele tipuri de audit: auditul de regularitate, auditul performantei si auditul de sistem.

Auditul de regularitate reprezinta examinarea actiunilor asupra efectelor financiare pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, sub aspectul respectarii ansamblului principiilor, regulilor procedurale si metodologice, conform normelor legale.

Auditul performantei examineaza daca criteriile stabilite pentru implementarea obiectivelor si sarcinilor entitatii publice sunt corecte pentru evaluarea rezultatelor si apreciaza daca rezultatele sunt conforme cu obiectivele.

Auditul de sistem reprezinta o evaluare de profunzime a sistemelor de conducere si control intern, cu scopul de a stabili daca acestea functioneaza economic, eficace si eficient, pentru identificarea deficientelor si formularea de recomandari pentru corectarea acestora.

Auditul public intern se exercita asupra tuturor activitatilor desfasurate intr-o entitate publica, inclusiv asupra activitatilor entitatilor subordonate, cu privire la formarea si utilizarea fondurilor publice, precum si la administrarea patrimoniului public. Compartimentul de audit public intern auditeaza, cel putin o data la 3 ani, fara a se limita la acestea, urmatoarele:

a) angajamentele bugetare si legale din care deriva direct sau indirect obligatii de plata, inclusiv din fondurile comunitare;

c) vanzarea, gajarea, concesionarea sau inchirierea de bunuri din domeniul privat al statului ori al unitatilor administrativ-teritoriale;

d) concesionarea sau inchirierea de bunuri din domeniul public al statului ori al unitatilor administrativ-teritoriale;

e) constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare si stabilire a titlurilor de creanta, precum si a facilitatilor acordate la incasarea acestora;

g) sistemul contabil si fiabilitatea acestuia;

h) sistemul de luare a deciziilor;

i) sistemele de conducere si control, precum si riscurile asociate unor astfel de sisteme;

j) sistemele informatice.

Proiectul planului de audit public intern se elaboreaza de catre compartimentul de audit public intern, pe baza evaluarii riscului asociat diferitelor structuri, activitati, programe/proiecte sau operatiuni, precum si prin preluarea sugestiilor conducatorului entitatii publice, prin consultare cu entitatile publice ierarhic superioare, tinand seama de recomandarile Curtii de Conturi

Tehnici de audit public intern

Verificarea asigura validarea, confirmarea, acuratetea inregistrarilor, documentelor, declaratiilor, concordanta cu legile si regulamentele, precum si eficacitatea controlului intern.

Tehnici de verificare:

. Comparatia: confirma identitatea unei informatii dupa obtinerea acesteia din doua sau mai multe surse diferite;

. Examinarea: presupune urmarirea in special a detectarii erorilor sau a iregularitatilor;

. Recalcularea: verificarea calculelor matematice;

. Confirmarea: solicitarea informatiei din doua sau mai multe surse independente (a treia parte) in scopul validarii acesteia;

. Punerea de acord: procesul de potrivire a doua categorii diferite de inregistrari;

. Garantarea: verificarea realitatii tranzactiilor inregistrate prin examinarea documentelor de la articolul inregistrat spre documentele justificative;

. Urmarirea: reprezinta verificarea procedurilor de la documentele justificate

spre articolul inregistrat. Scopul urmaririi este de a verifica daca toate

tranzactiile reale au fost inregistrate.

Principalele instrumente de audit intern pentru colectarea dovezilor sunt chestionarul si tabloul de prezentare a circuitului auditului (pista de audit).

a) Chestionarul cuprinde intrebarile pe care le formuleaza auditorii interni.

b) Tabloul de participare a circuitelor auditului.

c) Fisa de identificare si analiza a problemelor (FIAP) se intocmeste pentru

fiecare disfunctionalitate constanta.

1.4 Raportul de audit public intern

Proiectul de raport de audit public intern:

. Se elaboreaza de catre auditorii interni la sfarsitul fiecarei misiuni de audit public intern;

. Reflecta cadrul general, obiectivele, constatarile, concluziile si recomandarile auditorilor publici interni;

. Este insotit de documente justificative.

Raportul de audit se prelucreaza pentru redactarea finala si tiparire. Raportul trebuie sa fie complet si sa includa si punctul de vedere al entitatii sau structurii auditate.

Auditorii sunt responsabili pentru asigurarea unei prezentari de inalta calitate a raportului de audit si intocmirea unei liste corecte si complete de difuzare. Auditorii prezinta conducatorului compartimentului de audit public intern documentele din dosarul permanent al misiunii de audit public intern. Conducatorul compartimentului de audit public intern: ofera instructiunile necesare (adecvate) derularii misiunii de audit public intern; verifica executarea corecta a programului de audit public intern; verifica existenta elementelor probante.

Raportul de audit public finalizat:

. se trimite impreuna cu rezultatul concilierii si punctul de vedere al entitatii sau structurii auditate, de catre seful compartimentului de audit public intern, conducatorului entitatii publice care a aprobat misiunea, pentru analiza si avizare. Pentru institutia publica mica, raportul de audit public intern se transmite spre avizare conducatorului acesteia;

. dupa avizarea recomandarilor cuprinse in raportul de audit public intern, acesta se comunica structurii auditate;

. structura auditata informeaza compartimentul de audit public intern asupra modului de implementare a recomandarilor, incluzand un calendar al acestora.

Recomandarea este propunerea formulata pentru a corecta sau a ameliora deficientele constatate. Scopul urmaririi recomandarilor este sa asigure formularea corecta a obiectivelor misiunii de audit public intern. Urmarirea recomandarilor de catre auditorii interni este un proces prin care se constata caracterul adecvat, eficacitatea si oportunitatea actiunilor intreprinse de catre conducerea entitatii sau structurii auditate, pe baza recomandarilor din raportul de audit public intern. Responsabilitatea structurii auditate in aplicarea ecomandarilor consta in:

. elaborarea unui plan de actiune, insotit de un calendar privind indeplinirea acestuia;

. stabilirea responsabililor pentru fiecare recomandare;

. punerea in practica a recomandarilor;

. comunicarea periodica a stadiului progresului actiunilor;

. evaluarea rezultatelor obtinute.

Capitolul 2 Contract nr. 98/2008

pentru realizarea auditului financiar la S.C ANTOTHTON S.A

2.1 Organizarea si functionarea S.C OMEGA-TEHNOTON S.A

2.1.1 Scurt istoric

Bijuteria industriei electronice romanesti din anii '70 este astazi o afacere revigorata, in plina expansiune. Aceasta ar fi, pe scurt, istoria companiei TEHNOTON, acum unul dintre pilonii d ebaza ai Grupului OMEGA-TEHNOTON .

Deschisa la Iasi dupa o confruntare care era pe punctul sa trimita noua companie fie la Cluj, fie la Timisoara, TEHNOTON a devenit imediat un pol al elitelor.

Varfurile generatiilor de ingineri electronisti ai Universitatii Tehnice de la Iasi au creat din TEHNOTON, mai intai o marca, iar apoi un lider. Milioane de produse care, scoase pe piata, au facut istorie in casele romanilor, ba chiar s-au instalat comod in cele ale francezilor, germanilor sau ale americanilor

2.1.2 Obiectul de activitate

Compania Omega-Tehnoton este o societate cu capital 100% privat, avand ca principal obiect de activitate comercializarea, instalarea si service pentru echipamente de telecomunicatii si aparate casnice (Panasonic, Sony, Motorola, York, Tehnoton).

Serviciile Companiei Omega-Tehnoton se situeaza in domeniul comunicatiilor radio si prin cablu. Astfel, dispunand de propriile relee de repetoare radio, compania acopera toata zona Moldovei si chiar mai departe, nu numai sub aspect cantitativ, ci si calitativ.

Principalele categorii de produse asimilate de cǎtre firmǎ sunt:

1.Comercializarea, instalarea si service pentru echipamente de telecomunicatii si aparate casnice Panasonic, Sony, Motorola, Tehnics

2. Sector productie: fabricare mobilier productie serie, fabricare masini de gatit cu gaz si electrice, masini de spalat rufe, confectii metalice

3.Sector constructii, montaj in telecomunicatii

4.Sector amenajari interioare

5.Sector furnituri (canapele, fotolii)

2.1.3 ORGANIGRAMA : S.C. ANTOTHTON S.A.

1.Adunarea Generala a Actionarilor (AGA)

2.Presedintele Executiv

3.Directorul general

3.A) Directorul Tehnic- Serviciul Tehnic

- Sefii de sectii

- Maistrii

- Muncitorii

3.B) Directorul Economic

3.C) Departamentul resurse umane

3.D)Departamentul juridic

2.2 Incheierea contractului nr.15 /

Partile contractante

1.1 S.C. AUDIT S.A., inmatriculata la Oficiul Registrului Comertului sub nr. de ordine J35/31418/1996, cod unic de inregistrare R 3764142, cu sediul in IASI, Bd. CAROL, nr. 18 judet/ cont numarul RO 78BDRE412SV202198574400, deschis la BRD sucursala Unirii, reprezentata prin Ursu Mihai, in calitate de administrator, denumita in continuare prestator, pe de o parte.

1.2 S.C.ANTOTHTON S.A., inmatriculata la Oficiul Registrului Comertului sub nr. de ordine J25/985/2003, cod unic de inregistrare R 45896032, cu sediul in IASI sos. Socola, nr.115, reprezentata prin Doru Marin in calitate de administrator, denumita in continuare beneficiar, pe de alta parte, au convenit sa incheie prezentul contract pentru realizarea auditului financiar, in conformitate cu prevederile Legii nr. 133/2002.

Obiectul contractului

Obiectul contractului il reprezinta realizarea auditului financiar pentru exercitiul financiar 2005-2008 S.C.ANTOTHTON SA. va realiza in numele sau si pe cheltuiala sa auditul mentionat in prezentul contract.

Valoarea contractului

Valoarea contractului este de 2500 plus TVA, platibili in lei la cursul BNR in vigoare la data platii. Plata se va face in doua rate, jumatate la inceputul auditului si jumatate inainte de predarea raportului de audit.

Cheltuieli

Cheltuielile specifice, altele decat cele efectuate de catre prestator in indeplinirea activitatii sus mentionate vor fi suportate de beneficiar, separat de plata valorii contractului, pe baza documentelor justificative. Beneficiarul va fi informat in prealabil asupra cheltuielilor de efectuat.

Obligatiile partilor

A . Prestatorul se obliga:

a)      sa realizeze auditul financiar si sa exprime o opinia asupra situatiilor financiare ale exercitiului financiar 2005-2008;

b)      sa realizeze auditul in conformitate cu Standardele Internationale de Audit si normele nationale in vigoare;

c)      sa examineze, folosind metodele adecvate de selectie (teste) si interviuri, sumele si informatiile prezentate in situatiile financiare;

d)      sa evalueze principiile contabile folosite si estimarile semnificative facute conducere, precum si informatiile cu caracter general prezentate in situatiile financiare;

e)      sa efectueze la termen auditul situatiilor financiare intocmite pentru exercitiul financiar 2005-2008;

f)        sa informeze beneficiarul despre eventualele nereguli existente in situatiile financiare si sa ii propuna modalitati de remediere a acestora; beneficiarul raspunde de solutionarea acestor nereguli;

g)      sa factureze in timp util contravaloarea lucrarilor prestate, pentru incadrarea in graficul de plati stabilit in conformitate cu pct. III din contract;

h)      sa informeze in timp util beneficiarul de eventualele imposibilitati de indeplinire, pe durata contractului, a obligatiilor asumate, urmand a se stabili de comun acord solutiile in astfel de cazuri.

B. Beneficiarul se obliga:

a) sa puna la dispozitie toate documentele si informatiile necesare efectuarii auditului;

b) responsabilitatea pentru intocmirea situatiilor financiare, incluzand prezentarea adecvata a acestora, este a conducerii societatii; aceasta include mentinerea inregistrarilor contabile adecvate si a controlul intern, selectia si aplicarea politicilor contabile si supravegherea sigurantei activelor societatii. Ca parte a procesului de audit vom cere din partea conducerii confirmarea scrisa privind declaratiile facute noua in legatura cu auditul;

c) sa nu limiteze in nici un fel activitatea de audit; orice limitare a activitatii auditorului este incompatibila cu prevederile prezentului contract;

d) sa achite la termen facturile ce cuprind serviciile realizate in contul indicat de prestator sau in numerar, in caz contrar urmand a plati o penalitate de 5 % pentru fiecare zi de intarziere, calculata asupra sumei neachitate

Durata contractului

Prezentul contract se incheie pentru o durata limitata, durata necesara pentru realizarea auditului financiar. Momentul inceperii derularii contractului este data semnarii lui. Contractul se prelungeste si pentru auditarea situatiilor financiare ale anilor viitori daca nici una dintre parti nu il denunta in scris.

Clauze speciale

1. Raporturile dintre parti nu pot fi dovedite decat cu prezentul contract.

2. Partile convin sa pastreze confidentialitatea informatiilor primite, asupra documentelor si inscrisurilor schimbate in legatura cu activitatile efectuate si sa nu transmita informatiile primite nici unei alte persoane.

3. Beneficiarul atesta exactitatea si sinceritatea informatiilor si documentelor pe care le furnizeaza si iti exprima acordul ca operatiunile facute de prestator sa fie conforme cu informatiile si documentele pe care le-a furnizat.

4. Partile au convenit ca toate neintelegerile privind validitatea prezentului contract sau rezultate din interpretarea, executarea ori incetarea acestuia sa fie rezolvate pe cale amiabila de reprezentantii lor.

Clauze finale

1. Partile se obliga sa indeplineasca cu buna credinta prevederile prezentului contract, care se intregeste cu dispozitiile dreptului comun.

2. Modificarea prezentului contract se face numai prin act aditional incheiat intre partile contractante.

3. Prezentul contract reprezinta vointa partilor si inlatura orice alta intelegere verbala dintre acestea, anterioara sau ulterioara incheierii lui.

4. Prezentul contract, completat cu certificatele de inmatriculare si cod fiscal/C.U.I., a fost incheiat astazi, 01.02.2009 in 2(doua) exemplare, in limba romana, partile atestand prin semnatura atat deplina adeziune la clauzele contractuale, cat si faptul ca se afla in posesia exemplarului sau.

PRESTATOR,

BENEFICIAR,

S.C. AUDIT S.A.

S.C. ANTOTHTON S.A

Fisa clientului

Entitatea auditata: S.C. ANTOTHTON S.A

Nr. crt.

Date de identificare si pentru corespondenta

Informatiile culese

1

Denumirea clientului

S.C.ANTOTHTON S.A.

2

Codul unic de inregistrare (codul fiscal)

R 4589603

3

Adresa

Sos. Socola nr. 115, Bloc B2 sc A

4

Telefon

5

Fax

6

E-mail

Omega_tehnoton@yahoo.com

7

Banca-cont

Banca Romana de Dezvoltare / RO74BRDE0250070568903800

Entitatea auditata: S.C ANTOTHTON S.A

Nr. crt.

Date de identificare

Informatiile culese

1

Tipul proprietatii

- privata X

- publica

- mixta

2

Tipul societatii

- societate comerciala pe actiuni (SA); X

3

Proprietarii si structura capitalului

- DORU MARIAN- 60%

- ALBU GHEORGHE- 20%

- COSTEA FLORIN- 10%

Capitalul social al societatii subscris si varsat este de 1000 RON, divizat in 20 de parti sociale, fiecare avand o valoare nominala de 35 RON

4

Parti afiliate

-

-

5

Structura organizatorica

Numarul mediu de salariati in anul 2008 a fost 300 de angajati. Pe categorii mediu de personal numarul mediu a fost:

muncitori productie - 275

personal magazin - 20

personal administrativ 5

6

Obiectivele manageriale,

planurile strategice

comertu lde produse electrocasnice;

7

Achizitii, fuziuni, divizari efectuate recent sau planificate

8

Surse de finantare

- proprii X

- imprumutate X

- atrase

9

Adunarea Generala a Actionarilor

- (nr. intrunirilor in ultimul an) 2

10

Consiliul de administratie

alcatuire

Numele si prenumele

Experienta (profesia; perioada in consiliu, in functii de conducere, in afaceri etc.)

DORU MARIAN

- inginer - 4 ani

-ALBU GHEORGHE

- economist - 4 ani

COSTEA FLORIN

- inginer - 4 ani

- este independent fata actionari?

da X

nu

- exercita controlul asupra conducerii operative?

da X

nu

- exista un comitet de audit pe langa consiliul de administratie?

da

nu X

- exista o politica de conducere a consiliului de administratie?

da X

nu

- are consultanti profesionali?

da X

nu

- membrii consiliului de administratie au fost schimbati in ultimul an?

da

nu X

Entitatea auditata: S.C ANTOTHTON S.A

Managementul operational

Nr. crt.

Date de identificare

Informatiile culese

1

Conducerea executiva

(alcatuire)

ALBU GHEORGHE

(functia)

- DIRECTOR EXECUTIV

(experienta-ani pe functie)

- 5 ANI

-

-

- a fost schimbata conducerea in ultimul an?

- da

- nu X

2

Compartimentul de contabilitate

(sef contabil)

- SCUTARU ALINA

(nr. pers .in compartiment)

- 2

(experienta sefului contabil-ani)

- 11 ANI

- a fost schimbata conducerea in ultimul an?

da

nu X

3

Exista stimulente conditionate de rezultatele obtinute?

da X

nu

4

Exista prognoze (financiare, productie, comerciale etc.) referitoare la activitatea entitatii?

da X

nu

5

Se folosesc bugetele la conducerea entitatii?

da

nu X

6

Activitatea financiar - contabila este informatizata?

da X

nu

7

Exista audit sau control intern?

da

nu X

2.4 Programul de Audit

Nr. crt.

Activitatea

Referinta

Timpul afectat

Intervalul de timp

1

Culegerea informatiilor despre client

A

4

2

Cunoasterea sistemului contabil si a mediului de control

B

4

3

Calculul pragului de semnificatie

C

4

4

Evaluarea riscului inerent general

D

4

5

Evaluarea riscului inerent specific

D

4

6

Evaluarea riscului de control

D

2

7

Proceduri analitice preliminare

E

4

8

Culegerea probelor de audit referitoare la:

a) imobilizari corporale si necorporale;

F

6

9

b) stocuri;

G

8

10

c) creditori (furnizori etc.) si angajamente;

H

6

11

d) creante (clienti etc.) si plati in avans;

H

8

12

e) disponibilitati si conturi in banca; credite pe termen lung;

K

10

13

f) impozite si taxe;

L

8

14

g) capital, rezerve si registre cerute de lege;

M

5

15

h) balanta de verificare, registrul jurnal, cartea mare;

M

4

16

i) venituri;

N

4

17

j) cheltuieli;

N

4

18

k) contul de profit si pierderi;

N

2

19

l) situatiile financiare retratate

8

20

Verificarea documentelor de lucru

4

21

Revizuirea generala a situatiilor financiare

4

22

Observatii finale, intalnirea cu clientul si raportul de audit

3

23

Evenimente ulterioare

2

24

Intocmirea raportului

10

01.04.2009

Total

-

256

-

2.5 Riscul de Audit

Lista de verificare a riscului inerent general

Initiale

Data

Client: S.C. ANTOTHTON S.A

Intocmit de: DLA

Perioada auditata:2005- 2008

Revizuit de: TSM

Da

Nu

Conducerea

(a) Are conducerea suficiente cunostinte si experienta pentru a conduce activitatea?

X

(b) Are conducerea tendinta de a angaja societatea in activitati si asocieri ce prezinta un risc ridicat?

X

(c) Au existat modificari ale personalului-cheie in timpul exercitiului financiar auditat?

X

(d) Exista cerinte pentru atingerea sau mentinerea unor criterii de performanta (profitabilitate etc.) sau pentru atingerea unor obiective (de exemplu, pentru a satisface cerintele creditorilor)?

X

Au rezultatele raportate o semnificatie personala pentru conducere (de exemplu, primele asociate profitului)?

X

Sunt controalele administrative si cele ale conducerii slabe?

X

(h) Este conducerea implicata profund in desfasurarea activitatilor de zi cu zi?
Aceasta intrebare este relevanta doar daca este identificat un risc la punctele (d) sau (e) de mai sus.

X

EVALUAREA GENERALA A RISCULUI ASOCIAT CU CONDUCEREA

FOARTE SCAZUT/SCAZUT/MEDIU/RIDICAT

Explicatie

Exemplu: Acesti factori de risc atrag atentia asupra cauzelor potentiale ce duc la manipularea conturilor, dar nu direct in beneficiul personal al conducerii. Avem o relatie de lunga durata cu clientul si nu exista nici o dovada ca au aparut probleme in trecut. De aceea, se considera ca riscul este scazut.

Da

Nu

CONTINUARE

Contabilitatea

(a) Este functia contabila descentralizata?

X

Ii lipsesc personalului din contabilitate pregatirea si capacitatea de a indeplini sarcinile ce ii sunt alocate?

X

(c) Exista probleme de atitudine sau de etica in departamentul de contabilitate?

X

(d) Exista posibilitatea aparitiei de erori ca rezultat al activitatii desfasurate sub presiune de personalul contabil?

X

EVALUAREA GENERALA A RISCULUI DE CONTABILITATE

FOARTE SCAZUT/SCAZUT/MEDIU/RIDICAT

Explicatie

Exemplu: Exista probleme cu o parte a sistemului, care este in general satisfacator. Se va alcatui o lista a creditorilor si a achizitiilor ce prezinta un risc specific.

3. Activitatea

(a) Societatea isi desfasoara activitatea intr-un sector cu risc inalt?

X

Exista creditori individuali semnificativi?

X

Exista persoane ce nu au functii executive si care detin mai mult de 25% din drepturile de vot sau din actiunile emise?

X

Exista probabilitatea ca activitatea (sau o parte din ea) sa fie vanduta in viitor?

X

(e) S-a modificat echipa si metodologia de control in ultimele 12 luni?

X

(f) Este societatea in situatie de insolvabilitate?

X

EVALUAREA GENERALA A RISCULUI DE ACTIVITATE

FOARTE SCAZUT/SCAZUT/MEDIU/RIDICAT

Explicatie

Exemplu: Riscul sectorului de activitate este de tip moderat (dar activitatea se desfasoara constant bine), iar descoperirile de conturi bancare sunt semnificative.

Da

Nu

CONTINUARE

4. Audit

(a) Este pentru prima data cand firma efectueaza acest audit?

X

(b) Rapoartele de audit din ultimii doi ani contin rezerve semnificative?

X

(c) Se poate descrie relatia societatii de audit cu clientul "conflictuala" sau "in curs de deteriorare"?

X

(d) Se exercita asupra societatii de audit o presiune semnificativa legata de timp sau de onorariu?

X

(e) Exista in evidenta contabila si situatiile financiare un numar semnificativ de tranzactii ce sunt "dificil de auditat"?

X

EVALUAREA GENERALA A RISCULUI DE AUDIT

FOARTE SCAZUT /SCAZUT/MEDIU/RIDICAT

EVALUAREA GENERALA A RISCULUI

Pe baza celor de mai sus:

FOARTE SCAZUT /SCAZUT/MEDIU/RIDICAT

Numar de riscuri inerente specifice identificate

NIVEL GENERAL DE RISC INERENT

Foarte scazut

Scazut

Mediu

Ridicat

0, 1 sau 2 riscuri

3 sau 4 riscuri

5 sau 6 riscuri

Capitolul 3

ANALIZA FINANCIARA A SC.ANTOTHTON S.A IASI

3.1 CONTINUT SI ABORDARE GENERALA

Analiza financiara este activitatea de diagnosticare a ,,starii de sanatate" a intreprinderii, la incheierea exercitiului contabil.Ea isi propune sa stabileasca punctele tari si punctele slabe ale gestiunii financiare in vederea fundamentarii unei noi strategii de mentinere si de dezvoltare intr-un mediu concurential. De asemenea, analiza financiara intereseaza partenerii economici si financiar-bancari, pentru fundamentarea unor posibile actiuni de cooperare cu respectiva intreprindere.

Atat analiza pe plan inttern cat si cea pe plan extern au ca obiectiv determinarea rentabilitatii si a riscului, si in final, a valorii intreprinderii. Sursa de date pentru analiza financiara o constituie documentele contabile de sinteza: bilantul, contul de profit si pierdere si anexa la bilant, auditate financiar. Aceasta va fi completata cu informatii privind evolutia preturilor, a cursurilor bursiere pe piata etc.

Analiza financiara urmareste sa evidentieze, pe de o parte, modalitatile de realizare a echilibrului financiar pe termen lung si pe termen scurt (obiectiv al analizei pe baza de bilant) si pe de alta parte, treptele de accumulare baneasca, de rentabilitate ale activitatii intreprinderii (obiectiv al analizei pe baza contului de profit si pierdere). Bilantul sintetizeaza pozitia financiara a intreprinderii la un moment dat, in timp ce contul de profit si pierdere sintetizeaza performanta ca rezultat al fluxurilor economice si financiare, pe perioada considerata. Informatia comuna, care se intalneste in cele doua documente de sinteza, este rezultatul net (profitul sau pierdere) ca o reflectare a rentabilitatii intreprinderii si a noii stari patrimoniale a acesteia. Obiectivele diagnosticului financiar (indiferent daca este vorba de cel intern sau cel extern) sunt orientate spre evidentierea riscului si a rentbilitatii.

In ceea ce priveste lucrarea de fata, scopul urmarit in efectuarea acestei analize a constat in determinarea capacitatii companiei Policolor de finanta proiectele de investitii care vor face obiectul studiului.

Vom urmarii pentru inceput analiza echilibrului financiar, cu sublinierea cash-flow-urilor si a trezorerie nete (care asa cum vom vedea este pozitiva si crescatoare de la un an la celalalt). Vom continua cu analiza rezultatelor intreprinderii (scopul urmarit fiind determinarea capacitatii de autofinantare a companiei), a ratelor de rentabilitate, precum si o succinta mentiune cu privire la activitatea actiunilor ANTOTHTON care sunt cotate la categoria a doua a Bursei de Valori Bucuresti.

Situatia neta ofera o prima evaluare a intreprinderii la data analizei financiare prin diferenta dintre activul total si datoriile totale, redand astfel averea neta a actionarilor sau altfel spus, activul intreprinderii neangajat in datorii. Cresterea situatiei nete poate fi consecinta reinvestirii unei parti din profitul net si a altor elemente de acumulari, provizioane reglementate, reporturi din exercitiul precedent, subventii, etc., in functie de politica de dividend adoptata de conducerea intreprinderii. De asemenea, o crestere a situatiei nete poate avea loc in cazul evolutiei in sens negativ a dobanzilor si al cursului monedei/monedelor in care intreprinderea s-a imprumutat.   

Tabel 3.1 MIL(RON)

Dec.05

Dec.06

Dec.07

Dec.08

Activ Total

Datorii Totale

Situatie neta

Situatia neta a avut o valoare in crestere de aproximativ 46 procente anual, in conditiile reinvestirii intregului profit raportat pentru ultimii ani si a renuntarii la activele imobilizate apartinand zonei neoperationale a societatii. Se observa ca situatia neta are valori pozitive si o tendinta crescatoare, ceea ce reflecta o gestiune economica sanatoasa.

Fondul de rulment este expresia realizarii echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la obtinerea unui echilibru pe termen scurt. Un fond de rulment pozitiv semnifica faptul ca intreprinderea detine capitaluri permanente intr-o suma destul de ridicata pentru a putea finanta integral imobilizarile sale si are lichiditati excedentare care-i permit sa faca fata riscurilor diverse.

Nevoia de fond de rulment reprezinta diferenta dintre necesitatile de finantare ale ciclului de exploatare si datoriile de exploatare. Acesta este expresia realizarii echilibrului financiar pe termen scurt, a echilibrului dintre necesarul si resursele de capitaluri circulante - ale exploatarii. Trezoreria neta este expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati echilibrate. Ea releva calitatea echilibrului financiar general al intreprinderii atat pe termen lung cat si pe termen scurt.

FR = Capitaluri permanente - Nevoi permanente

NFR = Nevoi temporare - Resurse temporare

TN = FR - NFR

Tabel 3.2 (mil RON)

Dec.05

Dec.06

Dec.07

Dec.08

Fond de Rulment

Necesar Fond de Rulment

Trezorerie Neta

Cash Flow

In cursul perioadei analizate, toti indicatorii echilibrului financiar, atat pe termen lung cat si pe termen scurt au avut tendinte crescatoare, ritmul de crestere al fondului de rulment fiind mai accentuat decat al necesarului de fond de rulment si determinand o imbunatatire considerabila a trezoreriei nete, care s-a apreciat de la valorile inregistrate in cursul anului 2005.

Trezoreria neta pozitiva este rezultatul intregului echilibru financiar al intreprinderii. Inregistrarea unei trezorerii nete pozitive in cadrul mai multor exercitii succesive demonstreaza o rentabilitate economica ridicata si posibilitatea plasarii rentabile a disponibilitatilor banesti pentru intarirea pozitiei intreprinderii pe piata.

Cash Flow-ul: CF= ∆FR - ∆NFR

Fluxul monetar net al exercitiului, respectiv cash-flow-ul perioadei este pozitiv, ceea ce semnifica o crestere a capacitatii reale de finantare a investitiilor, in consecinta o imbogatire a activului net real, o confirmare a majorarii valorii proprietatii. In perioada studiata se observa o crestere puternica a cash flow-ului determinata de o dinamica mult mai puternica a Fondului de Rulment (care a crescut de aproape 3 ori) fata de aprecierea cu circa 50% a Nevoi de Fond de Rulment. Aceasta crsetere a Cash-flow-ului se traduce printr-o crestere a capacitatii reale a autofinantarii investitiilor.

Analiza rezultatelor intrprinderii:

In cadrul acestei analize ne vom axa pe determinarea capacitatii de autofinantare.

Aceasta reflecta potentialul financiar degajat degajat de activitatea intreprinderii, la sfarsitul exercitiului, destinat sa remunereze capitalurile proprii si sa finanteze investitiile de expansiune.

Analiza pe baza ratelor:

Tabel 3.3

(12L) (%)

Dec.02

Dec.03

Dec.04

Dec.05

ROA

ROE

Ratele de rentabilitate s-au imbunatatit in cursul anului 2008 in stransa legatura cu cresterea cifrei de afaceri. Un alt factor care a influentat in sens pozitiv rentabilitatea a fost reducerea cheltuielilor financiare,compania obtinand un profit 624 mii RON in comparatie cu o pierdere de 838 mii RON inregistrata in cursul anului 2007. Este de asteptat ca in urma reducerii cheltuielilor externe determinata de aprecierea monedei nationale in comparatie anul financiar anterior, precum si de o posibila reducere a cheltuielilor cu dobanzilor, ratele de rentabilitate sa fie afectate din nou in sens pozitiv.

Profit Brut

Rata rentabilitatii activelor (ROA) = Active Totale

Profit Net

Rata rentabilitatii Financiare (ROE) = Capital Propriu

Analizand rezultatele financiare ale companiei in intervalul 2005-2008 am observat performante crescatoare de la un an la celalalt.

Analiza pe baza bilantului a condus la o valoare a cash-flow-ului pe anul 2008 de 17,7 milioane RON, de peste 7 ori mai mult decat in anul anterior.

Ratele de rentabilitate ale intreprinderii au o dinamica pozitiva, in 2008 inregistrandu-se o valoare remarcabila a ratei de rentabilitate financiara de 23,53%, care situeaza Policolor pe locul 4 in topul ROE dintre emitentii listati pe Bursa de Valori Bucuresti.

In concluzie putem afirma ca ANTOTHTON are o situatie financiara ,,sanatoasa", cu o crestere de la an la an a profitului, a cifrei de afaceri si a indicatorilor financiari, aceasta constituind premize solide pentru ca intreprinderea sa se orinteze spre dezvoltarea activitatii prin realizarea unor investitii.

Bibliografie

Mircea Boulescu - Audit si control financiar, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2005

Feleaga N. si colectiv Bazele contabilitatii, Ed. Economica, Bucuresti, 2002

Staicu C-tin - Contabilitate financiara, Ed. Universiada, Craiova, 2001

Staicu C-tin - Bazele contabilitatii moderne , vol.I, Ed. "Scrisul Romanesc", Craiova, 2003

Hennie van Greuring Standarde Intenationale de Raportare Financiara, Ghid practic, Ed. Irecson, Bucuresti, 2005

Calin O., Ristea M - Bazele contabilitatii, Ed. National, Bucuresti, 2001

Vintila G. - Gestiunea financiara a intreprinderii, EDP, 2003

Stancu I Finante, VOL III, Editura Economica, 2003

*****Standarde Internationale de Contabilitate, Ed. Economica, Bucuresti, 2002

*****Standarde Internationale de Audit

*****Legea 672/19.12.2002 privind auditul public intern, MO 953 din 24.12.2002

Ordinul ministrului finantelor publice nr. 35/2003 pentru aprobarea Normelor generale privind executarea activitatii de audit public intern



Suportul de curs

Legea 672/19.12.2002 privind auditul public intern, MO 953 din 24.12.2002

Mircea Boulescu - Audit si control financiar, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2005, pag. 15

Norme profesionale ale auditului intern, Ministerul Finantelor Publice si Institut de l'Audit Interne (IFACI)



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2337
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved