Respingerea Constitutiei Europene poate afecta aderarea Romaniei la Uniunea Europeana

Respingerea Constitutiei Europene poate afecta aderarea Romaniei la Uniunea Europeana

In Franta s-a organizat duminica, 29 mai, referendumul prin care populatia franceza trebuia sa isi spuna cuvantul asupra adoptarii unei Constitutii unice la nivelul Europei. Peste 70% dintre francezi au participat la referendum, dintre care aproximativ 55% au dat un vot negativ, potrivit rezultatelor partiale ale sondajului TNS-Sofres, la iesirea de la urne.

Rezultatele sondajului partial la iesirea de la urne (22:00, ora Frantei):

Rezultatele sondajelor intocmite la iesirea de la urne s-au confirmat si astfel Franta a decis respingerea Constitutiei Europene.

Anterior, Tratatul Constitutional a fost adoptat in noua tari din cele 25 de state membre, inclusiv in Germania, insa un vot negativ se prefigureaza si in Olanda.
Respingerea Tratatului Constitutional echivaleaza cu un 'NU' spus Europei extinse, un 'NU' care arunca Uniunea Europeana - implicit intensificarea  extinderii ei - in criza, considera o buna parte din analisti.

Votul negativ poate ridica probleme neasteptate integrarii Romaniei, chiar daca atat reprezentantii Guvernului, cat si ai Opozitiei, sustin ca totul tine in continuare de respectarea in plan intern a angajamentelor.

Concret, aceasta rezistenta prefigureaza probleme mari in momentul in care fiecare dintre cele 25 de state membre va trebui sa ratifice in Parlamentul propriu aderarea Romaniei, respectiv a Bulgariei la UE tratatul de aderare a Romaniei trebuind sa fie ratificat de catre toate cele 25 de state UE, potrivit procedurilor interne pana la 31 decembrie 2006, altfel nu intra in vigoare.

Romania si Bulgaria au semnat Tratatul de aderare la Uniunea Europeana la 25 aprilie 2005. Ziua a fost considerata istorica, mai ales ca din acel moment totul parea sa tina de felul in care Romania, respectiv Bulgaria isi respecta angajamentele.

Este insa previzibil ca tarile in curs de aderare, Romania si Bulgaria, sa se confrunte acum cu un blocaj la nivel de ratificare nationala in randul membrilor cu state vechi in Uniunea Europeana, pe fondul reactiei negative fata de UE a populaaiei. Avertismentele venite dinspre crestin-democratii germani nu sunt deloc incurajatoare.

Pe de alta parte, atitudinea oficiala a UE este transanta, comisarul european Andris Piebalgs sustinand ca decizia privind Romania si Bulgaria a fost deja luata si orice amanare se va datora doar celor doua tari, nu datorita Uniunii Europene.
In mod neasteptat, Constitutia se loveste indirect de 'Nu'-ul spus de francezi. Votul acestora, isi poate gasi o rezolvare in laboratoarele birocratice din Bruxelles, astfel incat criza de identitate a UE sa fie totusi depatita. Dar, judecand dupa opozitia populatiei din unele tari, nu ar fi exclus ca ritmul extinderii sa fie sacrificat, tocmai pentru a calma spiritele.

Potrivit unui sondaj al celui mai cunoscut institut din Olanda se preconiza ca cel putin 59% dintre alegatorii olandezi se vor opune Constitutiei, numai 41% fiind in favoarea acesteia. Un alt sondaj, dat publicitatii sambata, a aratat ca 51 dintre olandezi vor respinge Constitutia si 29 o vor accepta. Scrutinul din 2 iunie a confirmat preconizarile sondajelor si olandezii au votat impotriva Constitutiei Europene in proprtie de 61,6%.

Referendumul olandez este fi primul din ultimii 200 de ani. In Olanda rezultatele referendumului nu sunt obligatorii pentru autoritati, spre deosebire de Franta. Totusi, partidele politice au promis ca vor sustine vointa electoratului, cu conditia ca prezenta la vot sa nu fie mai scazuta de 30%.

CDA, cel mai mare partid, aflat la guvernare, a anuntat recent ca va adopta rezultatele daca cel putin 55% dintre voturi inclina balanta intr-una dintre directii. Aceasta este o concesie, dupa ce partidul anuntase initial un prag de 60%.

Constitutia, care ar urma sa creeze un presedinte european si un ministru de externe al UE, in acelasi timp acordand mai multe puteri Parlamentului, trebuie ratificata de toate cele 25 de state membre. Pe de alta parte, daca sase din aceste state voteaza impotriva, Constitutia in forma actuala este considerata respinsa definitiv.

Pana acum, noua tari au adoptat-o. Anul acesta ar urma sa mai aiba loc referendumuri in Luxemburg, Polonia si Portugalia. Un referendum britanic, planificat in principiu pentru 2006 ar putea fi abandonat, in contextul in care Tony Blair a cerut 'timp pentru reflectie' dupa referendumul din Franta.

Constitutia, care ar urma sa creeze un presedinte european si un ministru de externe al UE, in acelasi timp acordand mai multe puteri Parlamentului, trebuie ratificata de toate cele 25 de state membre. Pe de alta parte, daca sase din aceste state voteaza impotriva, Constitutia in forma actuala este considerata respinsa definitiv.

Tony Blair, premierul Marii Britanii, evita sa confirme amanarea oficiala a referendumului din Marea Britanie. Blair incearca sa lupte impotriva ideii ca 'nu'-ul francez este un 'nu' spus liberalismului. Marea Britanie urmeaza sa preia presedintia UE de la 1 iulie.

Desi baroneasa Emma Nicholson sustine faptul ca referendumul din Franta si cel din Olanda asupra Constitutiei Europene nu va afecta procesul de aderare a Romaniei la UE si daca Romania isi face temele si aplica reformele necesare integrarii, atunci nu va fi nici o intarziere neexstand nici o cale de intoarcere de pe drumul aderarii la UE. Totusi    respingerea Consitutiei Europene de catre cele doua state membre, este perceputa implicit ca un vot impotriva extinderii. Politicienii din aceste state vor trebui sa faca un act de curaj pentru a vota in Parlamentele de acasa integrarea Romaniei si, respectiv, Bulgariei - prin ratificarea Tratatelor de Aderare a celor doua tari.

Oficialii romani sustin insa faptul ca votul negativ al francezilor va crea o responsabilitate si mai mare Romaniei in indeplinirea angajamentelor asumate. Sunt insa voci care deja prezic faptul ca istoria joaca farse Romaniei.  Crestin - democratii germani ne-au amenintat deja ca, in cazul in care francezii vor respinge Constitutia, lucru care de altfel s-a si intamplat, ei vor bloca integrarea Romaniei si a Bulgariei.

Dupa declaratiile fulminante, cu tenta puternic populista, pe tema 'extinderii exagerate' a UE, crestin-democratii germani au inceput sa-si contureze mai clar pozitia pe care o vor adopta - dupa previzibila victorie la legislativele din toamna - fata de aderarea Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana. Crestin-democratii germani intentioneaza sa faca din extinderea europeana - mai degraba din limitarea extinderii - una dintre principalele teme electorale in campania pentru scrutinul din septembrie.Se pare ca, acum, strategii CDU/CSU sunt constienti ca, odata ce guvernul de la Berlin a semnat Tratatul de aderare a celor doua tari, primirea Romaniei si Bulgariei in Uniune nu mai poate fi impiedicata, ci doar amanata. Votul negativ dat de francezi Constitutiei Europene a fost de fapt perceput ca o reactie la extinderea excesiva a Uniunii iar Europa trebuie sa traga invatamintele necesare pentru viitor intru-cat 'NU'-ul francezilor este o exprimare a disconfortului provocat de extinderea europeana.

Oficialii crestin-democrati germani din Parlamentul European au declarat ca nici cele doua tari candidate nu sunt pregatite sa devina membre ale Uniunii Europene, nici Uniunea Europeana nu este pregatita sa le primeasca, asa cum a dovedit esecul referendumului din Franta. E foarte clar ca Romania si Bulgaria apartin Europei si ca trebuie sa devina membre ale Uniunii Europene, dar sustin ca ambele parti trebuie sa fie pregatite pentru aceasta aderare. Ei sustin ca deocamdata, nici cele doua tari, nici Uniunea Europeana nu sunt pregatite. De aceea, data de 2007 nu li se pare europarlamentarilor germani realista pentru aderarea celor doua tari si in opinia acestora, daca pana in 2007 nu vom avea o Constitutie a Uniunii Europene aprobata, extinderea Uniunii va avea nici un sens.

Deocamdata o pozitie oficiala a parlamentarilor europeni va fi adoptata odata cu intrunirea Consiliului European intre 16 si 17 iunie. Pana atunci tara noastra a mai primit cateva avertizari asupra a sapte domenii unde trebuie accelerat procesul de reformare. Printre cele sapte domenii care au primit asa-numitele cartonase galben , cele mai importante sunt: coruptia, mediul, concurena si justitia.