MONOPOLUL, MONOPSONUL, FIRMA MONOPOLISTICA

A1. Monopolul

1. Conceptul de monopol
2. Sursele puterii de monopol
3. Modelul economic al monopolului
4. Deciziile economice in concurenta monopolista
5. Ineficienta economica si sociala a monopolului
6. Discriminarea pretului de catre monopol
7. Bariere la intrarea pe piata monopolista
8. Gradul de monopolizare a pietei

A2. Monopsonul

1. Conceptul de monopson

2. Modelul economic al monopsonului

3. Deciziile economice in conditii de monopson

A3. Monopolul bilateral

1. Conceptul de monopol bilateral

2. Modelul economic al monopolului bilateral

3. Deciziile economice in monopolul bilateral

A4. Concurenta monopolistica

1. Conceptul de firma (concurenta) monopolistica

2. Modelul economic al concurentei monopolistice

A1. Monopolul

A1.1. Conceptul de monopol

Definitie: Monopolul reprezinta acea structura a pietei in care exista un singur producator (ofertant) si un numar mare de cumparatori

conditii suplimentare pentru existenta monopolului:

- bunul respectiv nu are substituenti apropiati (imediati)

- producatorul poate pune bariere la intrarea altor firme pe piata

- aceste bariere sunt, de obicei, de natura economica

Tipologia monopolului

monopol al ofertei personala a unui individ (specialist, artist etc.)

monopol al oferta protejate prin lege (drept de autor, licenta etc.)

monopol al inovatiei (in orice domeniu): prin mecanismul "distrugerii creatoare"

monopol natural (identificat ca situatie in care eficienta dimensionala - de scara - este crescatoare pentru toata cererea sau pentru o mare parte a ei)

cartel (doua sau mai multe firme care se comporta ca un monopol)

A1.2. Sursele puterii de monopol

Intr-o oarecare masura, tipologia monopolului este indicata chiar de sursele puterii de monopol

Principalele cai (surse) pe care poate aparea monopolul, ca structura a pietei) sunt:

existenta eficientei dimensionale crescatoare   

- eficienta permanent crescatoare (sau crescatoare apoi permanente   
constata): monopol natural permanent

- de notat ca monopolul permanent are tendinta de a se transforma
intr-o structura de concurenta perfecta

- eficienta crescatoare, urmata de una descrescatoare: monopol natural
temporar

• legislatia
• coluziunea
• concurenta economica

A1.3. Modelul economic al monopolului

Fiind un singur ofertant pe piata, intreaga cerere a pietei se va referi la acest ofertant

rezulta ca cererea (liniara) este o functie descrescatoare de pret:

, cu b > 0

Din ecuatia cererii putem scoate pretul: p = (a/b) - (1/b) ^. q

notand a/b cu m si 1/b cu n, se poate scrie:

p = m - n ^. q, cu n > 0

Vom determina VT, VM, V_m:

VT = p ^. q = q (m - n ^. q) = m . q - n ^. q² (curba concava de gradul 2)

VM = VT / q = (m ^. q - n ^. q²) / q = m - n ^. q = p

V_m = δVT/δq = m - 2 ^. n ^. q

OBS:

in cazul monopolului, pretul nu mai este exogen, ci este o functie descrescatoare de cantitate (monopol temporar)   

in cazul monopolului, VM = p, dar VM este diferit de V_m

Din punct de vedere grafic, modelul economic al monopolului poate fi reprezentat astfel:

Figura 64: Modelul monopolului

A1.4. Deciziile economice in concurenta monopolista

In concurenta monopolista se iau patru categorii de decizii economice.

decizia de prag de rentabilitate (de punct mort)

decizia de maximizare a cifrei de afaceri

decizia de maximizare a profitului

decizia de tarifare cu costul marginal

Conditiile matematice ale deciziilor in concurenta monopolista:

D1: decizia de prag de rentabilitate: VM = CM    

D2: decizia de maximizare a cifrei de afaceri: V_m = 0

Tema de seminar: sa se demonstreze faptul ca, pe modelul economic al monopolului, curba venitului marginal intersecteaza abscisa in punctul in care curba venitului total isi atinge maximul

• D3: decizia de maximizare a profitului:    Vm = Cm
• D4: decizia de tarifare cu costul marginal: VM = Cm

- aceasta decizie de aplica, de obicei, in firmele detinute de stat, in cazul in care, la un anumit nivel al productiei, aplicarea gestiunii de echilibru (pragul de rentabilitate) nu ar acoperi toate costurile ocazionate de cresterea productiei

OBS: Monopolul este un price-maker din perspectiva ofertei

Din punct de vedere grafic, cele patru decizii pot fi reprezentate astfel:

Figura 65: Decizia de prag de rentabilitate la monopol

Figura 66: Decizia de maximizare a cifrei de afaceri la monopol

Figura 67: Decizia de maximizare a profitului la monopol

Figura 68: Decizia de tarifare la costul marginal in cazul monopolului

A1.5. Ineficienta economica si sociala a monopolului

Monopolul, ca structura a pietei, are o serie de avantaje si dezavantaje:

avantaje:   

- capacitate competitiva mare, ca urmare a economiilor de scara (indeosebi
pe piata mondiala)

- capacitate investitionala si de dezvoltare a afacerii

- capacitate mare de cercetare si inovare

- rol de "locomotiva" pentru sectoarele aflate pe verticala sau pe orizontala

• dezavantaje:

- eliminarea concurentei la nivelul ofertei, ceea ce este in detrimentul
"suveranitatii consumatorului" (desi concurenta se mentine in sfera
cererii)

- utilizarea incompleta a resurselor economice: ineficienta economica

- stabilirea pretului peste nivelul stabilit de concurenta perfecta: ineficienta
sociala

- rigiditate la schimbari tehnologice, economice si comerciale

Figura 69: Conditia matematica pentru ineficienta economica si sociala a monopolului

Figura 70: Ineficienta economica si sociala a monopolului

A1.6. Discriminarea pretului de catre monopol

Definitie: vorbim despre o discriminare a pretului, de catre monopol, atunci cand acesta, mentinand decizia de maximizare a profitului, practica preturi diferite, pe piete diferite, pentru acelasi produs

Fie 2 piete, M1 si M2, pe care un monopol dat vinde acelasi bun, in cantitatile q₁, respectiv q₂, la preturile p₁, respectiv p₂. Atunci putem scrie:

VT₁ = p₁ ^. q₁, respectiv VT₂ = p₂ ^. q₂ Cum p = p(q), rezulta:

VT₁ = p₁(q₁) ^. q₁, respectiv VT₂ = p₂(q₂) ^. q₂

Conditia de maximizare a profitului este aceeasi pentru fiecare piata:

Vm = Cm

• Cum C_m1 = C_m2, putem scrie:    V_m1 = V_m2, adica δVT₁/δq₁ = δVT₂/δq₂
• Dar    δVT/δq = δ[p(q) ^. q]/δq = dp/dq ^. q + p. Atunci rezulta:

Deci, monopolul va vinde cu un pret mai mare pe piata pe care elasticitatea-pret directa a cererii este mai mica, adica acolo unde concurenta economica este mai mica (si invers)

Figura 71: Demonstratia grafica a discriminarii pretului de catre monopol

A1.7. Bariere la intrarea pe piata monopolista

Definitie: Prin bariere la intrarea pe piata se intelege utilizarea unor fenomene economice sau/si administrative pentru a descuraja intrarea pe piata a unor agenti economici care se conduc dupa criteriile rationalitatii economice

Tipologie:

b1. economiile de scara pentru firmele existente deja pe piata   

b2. pretul-limita fixat de firmele existente deja pe piata

b3. prezervarea pietei de catre firmele existente deja pe piata

b4. protectie administrativa (de obicei la granita economica) pentru firmele existente deja pe piata

b1: firmele existente pe piata dispun de un cost fix unitar redus si o cerere mare, in timp ce noii veniti au o cerere mica si, deci, un cost mediu total mai mare decat cel de pe piata (datorita costului mediu fix mai mare), chiar daca au o aceeasi structura a costului, ceea ce este, totusi, nerealist

chiar daca noii veniti isi maresc cererea pana la pragul de rentabilitate, ei tot va trebui sa vanda la un pret superior pretului pietei

b2: intrucat noii veniti au cheltuieli suplimentare de natura costului fix (infrastructuri, reclama, investitii) costul mediu total al acestora este mai mare decat al firmelor existente deja pe piata

in acest caz, firmele existente deja pe piata fixeaza pretul sub nivelul costului mediu al noilor veniti   

b3: se face prin:

fidelizarea clientilor prin diferite strategii comerciale

impunerea marcii (monopolul de marca)

b4: se face cu ajutorul statului, prin impunerea de taxe vamale de import pentru bunurile si firmele concurente

Figura 72: Economia de scara ca bariera la intrare

Figura 73: Pretul-limita ca bariera la intrare

A1. Gradul de monopolizare a pietei

Coeficientul Lerner (L): masoara gradul de indepartare a pretului de costul mediu (adica de situatia concurentei perfecte)

L = (p - CM) / p

NB: cu cat L este mai mare, cu atat gradul de monopolizare este mai mare

Coeficientul Herfindall (coeficientul informational Onicescu) (H): masoara gradul de concentrare a structurii de piata

H = p₁² + p₂² + . + p_n², unde p_i reprezinta ponderea
vanzarilor firmei "i" in totalul vanzarilor

NB: cu cat H este mai mare, cu atat gradul de monopolizare este mai mare

Coeficientul elasticitatii incrucisate (Ec): (vezi cursul nr. 6)

NB: cu cat Ec este mai mica, cu atat gradul de monopolizare este mai mare

A2. MONOPSONUL

A2.1. Conceptul de monopson

Definitie: Monopsonul reprezinta acea structura a pietei in care exista un singur cumparator pentru un anumit bun si multi vanzatori pentru acel bun

Tipologie:

monopson productiv: cumpara forta de munca la pret de monopson si vinde bunurile obtinute la pret de concurenta perfecta

monopson comercial: cumpara bunurile la pret de monopson si le vinde la pret de concurenta perfecta

Monopsonul apare ca rezultat al:

specializarii extreme

sindicalizarii (indeosebi pe piata fortei de munca dar si in domeniul creditului bancar sau in alte domenii)

Monopsonul anuleaza concurenta economica in sfera cererii dar o mentine in sfera ofertei (diametral opus comparativ cu monopolul)

OBS.: Monopsonul este un price-maker din perspectiva cererii

A2.2. Modelul economic al monopsonului

Sa facem urmatoarele notatii:

p_a: pretul de achizitie (cumparare) de catre monopson

p_v: pretul de vanzare de catre monopson

q_a: cantitatea achizitionata (cumparata) de catre monopson

q_v: cantitatea vanduta de catre monopson

Stim:

p_a = f(q_a), cu f' > 0

p_v: constant (este pret de concurenta perfecta)

q_v = h(q_a), cu h' > 0

CT = p_a ^. q_a = f(q_a) ^. q_a

VT = p_v ^. q_v = p_v ^. h(q_a)

Figura 74: Modelul monopsonului

A2.3. Deciziile economice in conditii de monopson

In conditiile structurii de piata monopsoniste se pot lua urmatoarele decizii economice:

D1: decizia de maximizare a profitului

D2: decizia de maximizare a cifrei de afaceri

D3: decizia de prag de rentabilitate

D4: decizia de tarifare la costul marginal

OBS.: Se va prezenta doar decizia D1

Tema de seminar: sa se stabileasca conditia matematica si sa se reprezinte grafic decizia D2

Tema de seminar: sa se stabileasca conditia matematica si sa se reprezinte grafic decizia D3

Tema de seminar: sa se stabileasca conditia matematica si sa se reprezinte grafic decizia D4

Figura 75: Decizia de maximizare a profitului in cazul monopsonului

A3. MONOPOLUL BILATERAL

A3.1. Conceptul de monopol bilateral

Definitie: Monopolul bilateral reprezinta acea structura a pietei in care exista un singur vanzator si un singur cumparator pentru un bun economic dat

Monopolul bilateral poate aparea din diferite cauze:

sindicalizarea

- patronatului: rezulta monopson pentru forta de munca

- salariatilor: rezulta monopol pentru forta de munca

• bariere la circulatia factorilor de productie si a bunurilor economice   

- rezulta monopson pentru factorii de productie

- rezulta monopol pentru bunurile economice

Monopolul bilateral se comporta ca un monopson la cumparare si ca un monopol la vanzare

A3.2. Modelul economic al monopolului bilateral

• p_a: pret de achizitie (cumparare): p_a = f(q_a), unde q_a: cantitatea achizitionata (f' > 0)
• p_v: cantitatea vanduta: p_v = h(q_v), unde q_v: cantitatea vanduta
  (h' > 0)
• q_v = q_a = q
• VT = p_v ^. q_v = q ^. h(q)
• VM = VT / q = h(q) = p_v
• V_m = δVT / δq = h(q) + q ^. h'
• CT = p_a ^. q_a = q ^. f(q)
• CM = CT / q = f(q) = p_a
• C_m = δCT / δq = f(q) + q ^. f'
• Π = VT - CT

Figura 76: Modelul monopolului bilateral

A3.3. Deciziile economice in monopolul bilateral

In conditiile structurii de piata de monopol bilateral se pot lua urmatoarele decizii economice:

D1: decizia de maximizare a profitului

D2: decizia de maximizare a cifrei de afaceri

D3: decizia de prag de rentabilitate

D4: decizia de tarifare la costul marginal

OBS.: Se va prezenta doar decizia D1

Tema de seminar: sa se stabileasca conditia matematica si sa se reprezinte grafic decizia D2

Tema de seminar: sa se stabileasca conditia matematica si sa se reprezinte grafic decizia D3

Tema de seminar: sa se stabileasca conditia matematica si sa se reprezinte grafic decizia D4

Figura 77: Decizia de maximizare a profitului in cazul monopolului bilateral

A4. Concurenta monopolistica

A4.1. Conceptul de firma (concurenta) monopolistica

Definitie: piata monopolistica reprezinta acea structura a pietei in care sunt verificate toate axiomele concurentei perfecte cu exceptia omogenitatii bunurilor

Surse de aparitie a pietei monopolistice:

procese de concentrare a pietei, din punct de vedere spatial si al nomenclatorului de produse tranzactionate

politica de protejare a concurentei, de catre stat, atat din perspectiva ofertei cat si din cea a cererii

Caracteristici ale pietei monopolistice:

oferta influenteaza cererea

bunurile nu au substitute realizate de alte firme

deciziile firmei nu iau in considerare deciziile firmelor concurente

nu exista nici un fel de cooperare intre firme care sa reduca concurenta

A4.2. Modelul economic al concurentei monopolistice

Pe termen scurt, firma monopolistica se comporta asemenea firmei monopoliste

datorita diferentierii bunurilor, pe termen scurt, firma monopolistica detine un avantaj monopolist asupra bunului specific   

Pe termen lung, firma monopolistica se comporta asemenea firmei in concurenta perfecta

datorita intrarii de noi firme pe piata, cererea adresata firmei monopolistice scade pana cand curba cererii devine tangenta la curba costului mediu, adica se atinge pragul de rentabilitate

Figura 78: Transformarea concurentei monopolistice in concurenta perfecta

A4.3. Teorema excesului de capacitate

Enunt: in concurenta monopolistica, pe termen lung, se produce o cantitate de bunuri mai mica decat cea care minimizeaza costul mediu. Intrucat dimensiunea optima a firmei este considerata cea care minimizeaza costul mediu total, rezulta ca, in concurenta monopolistica, exista un exces de capacitate (adica o parte din capacitatea de productie nu este utilizata)

Demonstratie (grafica):

Figura 79: Demonstratia grafica a excesului de capacitate in concurenta monopolistica