"STRATEGII MONETARE"

"STRATEGII MONETARE"

1. Strategii de tintire a agregatelor monetare

2. Strategii de tintire directa a inflatiei

3. Strategii de tintire a cursului de schimb

4. Strategie heterodoxa (combinata)

Strategia monetara reprezinta un ansamblu de criterii si de proceduri utilizate de Banca Centrala pentru a adopta, implementa si comunica deciziile de politica monetara care vizeaza indeplinirea obiectivului fundamental, asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor.

STRATEGII DE TINTIRE A AGREGATELOR MONETARE

Utilizand aceasta strategie Banca Centrala face posibila trecerea agregatelor monetare de la stadiul de variabile purtatoare de informatii utile la calitatea de indicatori de politica monetara, tinta cantitativa intermediara sau finala.

Banca Centrala utilizeaza in acest sens agregatul monetar cel mai restrans M₀ baza monetara in calitate de obiectiv sau o tinta intermediara si agregatul monetar mai larg M₂ in calitate de obiectiv final al politicii monetare.

Pentru a fi eficace aceasta strategie are drept suport sau ancora nominala atat rata rezervelor minime obligatorii cat si rata dobanzii, variatiile acesteia depinzand si influentand in acelasi timp dorinta intreprinzatorilor si populatiei de a detine moneda.

In mod concret strategia presupune:

a.      realizarea unei legaturi stabile sau cel putin predictibile intre M₀ si M₂ cu ajutorul setului de multiplicatori monetari;

b.      o legatura stabila si predictibila intre M₂ si inflatie, obiectiv fundamental al politicii monetare;

c.       propagarea impulsurilor monetare ale Bancii Centrale pe canalele cunoscute, in special, pe canalul ratei dobanzii prin intermediul sistemului bancar in economia reala;

d.      Banca Centrala sa se gaseasca in pozitia de creditor net al sistemului bancar, practic inregistrarea in sistemul bancar al unui deficit structural de lichiditate.

In Romania strategia de tintire a agregatelor monetare nu a inregistrat efectele scontate, ca urmare a neindeplinirii tuturor conditiilor mentionate mai sus.

BNR a renuntat la tintirea agregatelor monetare in anul 2005, trecand la strategia de tintire directa a inflatiei.

STRATEGII DE TINTIRE DIRECTA A INFLATIEI

Strategia de tintire directa a inflatiei are drept obiectiv final inflatia prognozata si monitorizata de Banca Centrala.

Atunci cand proiectiile cu privire la inflatie deviaza de la punctul de referinta, politica monetara reactioneaza intr-o maniera mai mult sau mai putin mecanica, utilizand ca ancore nominale rata rezervelor minime obligatorii, cursul de schimb si rata dobanzii.

Obiectivul inflatiei poate fi tintit ca un punct, ca o banda sau ca un punct cu intervale in jurul sau.

Romania utilizeaza in tintirea inflatiei punctul cu intervale.

Strategia de tintire directa a inflatiei a inregistrat succese importante in tari cu economie dezvoltata (Marea Britanie, Franta), in tari cu economie emergenta in curs de dezvoltare (Argentina, Brazilia, Chile), dar si in tari cu economie emergenta (Polonia, Cehia).

Pentru succesul acestei strategii este necesara o colaborare stransa intre autoritatea monetara si celelalte institutii ale statului direct responsabil in configurarea politicilor macroeconomice.

Strategia depinde in mod fundamental de activitatile si actiunile intreprinse de Banca Centrala. Este necesara o calitate cat mai inalta a prognozelor Bancii Centrale cu privire la obiectivul inflatiei. Banca Centrala trebuie sa cunoasca in avans posibilele majorari ale preturilor la utilitati, gradul de indexare a salariilor si momentele acestora. In acelasi timp Banca Centrala trebuie sa beneficieze de un grad de independenta cat mai ridicat fata de puterea executiva guvernul pentru a asigura o continuitate in deciziile de politica monetara (exemplu: posibilitatea cresterii sau scaderii ratei dobanzii in functie de interesele politicii monetare)

Independenta Bancii Centrale este reclamata mai ales in tari cu economie in curs de dezvoltare si in tari cu economie emergenta. Motivul il constituie inclinatia puterii politice din aceste state de a ceda presiunile sociale, mai ales in preajma alegerilor si de a acorda acele "pomeni electorale" care pericliteaza in mod direct obiectivul de inflatie stabilit de Banca Centrala.

Un aspect esential al strategiei de tintire directa a inflatiei il reprezinta politica de curs valutar. Cursul de schimb trebuie sa beneficieze de un sistem de flotare controlata. Banca Centrala trebuie sa isi rareasca interventiile pe piata valutara lasand cursul de schimb a se stabili la punctul de echilibru al pietei.

Eventualele interventii ale Bancii Centrale trebuie vazute ca o arma impotriva atacurilor speculative (pastrarea incertitudinii cu privire la evolutia cursului de schimb).

Un exemplu de actiune in acest sens il reprezinta Banca Centrala a Ungariei care a incercat sa tinteasca inflatia si in acelasi timp sa apere un culoar preanuntat al cursului de schimb, fara a reusi insa indeplinirea niciunuia dintre cele 2 obiective in perioada imediat urmatoare aderarii la U.E. (anul 2005).

Romania utilizeaza in prezent strategia de tintire directa a inflatiei, urmand ca intr-o perioada imediat urmatoare sa treaca la strategia de tintire a cursului de schimb.

STRATEGII DE TINTIRE A CURSULUI DE SCHIMB

Strategia de tintire a cursului de schimb utilizeaza cursul de schimb atat ca tinta, cat si ca ancora anti-inflationista. Este specifica economiilor mici deschise comertului international unde importurile au o pondere importanta in Produsul Intern Brut (PIB).

Romania este considerata o economie semi-deschisa, strategia de tintire a cursului de schimb urmand a fi adoptata intr-o etapa urmatoare intermediara trecerii la moneda unica euro.

Strategia presupune o ancorare, o atasare a monedei nationale la moneda pilot cu posibilitatea mentinerii unor benzi de fluctuatie mai inguste sau mai largi.

In conditiile mecanismului ratelor de schimb 1, banda de fluctuatie admisa este de pana la 15% fata de cursul pilot.

In conditiile mecanismului ratelor de schimb 2, banda de fluctuatie se ingusteaza pana la 2,25% fata de cursul pilot.

Pentru a adopta moneda unica euro, Romania va intra in mecanismul ratelor de schimb 2 stabilind un curs pilot lei/euro cu 3 zecimale, obligatoriu a fi pastrat in marja de fluctuatie mentionata pentru cel putin 2 ani (datoria publica - 60%; deficitul public - 3%).

STRATEGIE HETERODOXA (COMBINATA)

Strategia heterodoxa este cea utilizata in prezent de catre Banca Centrala Europeana (BCE).

Strategia heterodoxa se bazeaza pe 2 piloni:

un pilon cantitativ;

un pilon calitativ.

Pilonul cantitativ are la baza prognozele cu privire la cresterea nivelului masei monetare, reprezentat prin agregatul monetar mai larg M₃ care trebuie sa se gaseasca intr-o relatie cat mai stabila si predictibila cu obiectivul inflatiei.

Banca Centrala Europeana urmareste un nivel de crestere a masei monetare de aproximativ 4,5% anual, avand drept obiectiv pentru inflatia din zona U.E. aproximativ 2% anual.

Este esential a se masura de catre Banca Centrala Europeana deviatia obiectivului de crestere a masei monetare de la punctul de referinta prognozat si mai ales a se determina cauzele de natura structurala sau conjuncturala care au condus la aceste oscilatii.

Din aceasta perspectiva devine important cel de-al doilea pilon, calitativ care presupune calculul unor indicatori financiari, monetari si bancari cu privire la evolutia pietelor financiare a principalelor active financiare, a vitezei de circulatie si a vitezei de rotatie pentru diferitele forme de moneda (numerarul, depozitele necontrolabile, depozitele controlabile).

Specialistii Bancii Centrale Europene aduna date si informatii cu privire la setul mentionat de variabile macroeconomice, documentand astfel deciziile consiliului guvernatorilor al Bancii Centrale Europene intrunit de cel putin 2 ori pe an si directoratul considerat conducerea executiva a Bancii Centrale Europene intrunit ori de cate ori este nevoie.

Romania are de parcurs pana la adoptarea monedei unice euro si a strategiei heterodoxe, strategia de tintire a cursului de schimb posibil a fi utilizata impreuna cu strategia de tintire directa a inflatiei.