STUDIU EMPIRIC PRIVIND PRACTICA FUZIUNILOR ENTITATILOR DIN JUDEțUL CLUJ

1. Metodologia i motivarea studiului

Actualitatea i importan a fuziunii ca i forma de restructurare au stat la baza abordarii i analizarii acestei tematici.

Scopul studiului este identificarea condi iilor i a modului de derulare a fuziunilor entita ilor comerciale din jude ul Cluj, in perioada analizata - anul 2006 i prima jumatate a anului 2007.

Obiectivul principal il constituie ob inerea unor rezultate, precum i a unor corela ii privitoare la: forma de fuziune practicata, numarul entita ilor implicate intr-o fuziune, forma de proprietate, obiectul de activitate, legaturi in ceea ce prive te structura ac ionariatului entita ilor, aportul adus, evolu ia cifrei de afaceri, raportul de schimb, valoarea contabila i metoda de evaluare utilizata.

De-a lungul capitolului vor fi parcurse urmatoarele trei etape: ob inerea datelor, formularea ipotezelor i verificarea acestora.

Prima etapa in realizarea studiului privind analiza entita ilor participante la fuziune l-a constituit culegerea, prelucrarea i centralizarea datelor preluate din proiectele de fuziune publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, partea a IV-a, precum i din situa iile financiare ale entita ilor din perioada 1998-2006, publicate de Ministerul Finan elor. Datele astfel ob inute au fost centralizate i codificate in foi de lucru, cu ajutorul programului pentru prelucrari statistice SPSS versiunea 11.

A doua etapa a fost formularea ipotezelor ce au avut ca i fundament prevederile legale in vigoare cu privire la regimul juridic al fuziunilor potrivit Legii nr. 31/1990 privind societa ile comerciale, cu modificarile i completarile ulterioare i a Legii nr. 26/1990 privind registrul comer ului, republicata.

Au fost luate in considerare pe de o parte elementele de identificare a entita ilor implicate in fuziune (denumirea entita ilor, forma juridica, obiectul principal de activitate potrivit CAEN i anul infiin arii), iar pe de alta parte, elementele financiare (metoda de evaluare, valoarea pe care s-a bazat, raportul de schimb, prima de fuziune, aportul, evolu ia cifrei de afaceri).

Cea de-a treia etapa, in ceea ce prive te realizarea studiului, a constat in gasirea raspunsurilor la ipotezele formulate in etapa precedenta, utilizand instrumentarul statisticii descriptive.

Sfera metodologiei cuprinde o abordare a modelelor cantitative i calitative considerate, procedurile de culegere a datelor, testarea ipotezelor, dar i limitele cercetarii.

Metodele cantitative i calitative utilizate au menirea de a analiza experien a in vederea cunoa terii, ele fiind de altfel metodele cele mai des abordate in domeniul tiin elor economice.

Datele cantitative au fost colectate pe baza publica iilor facute in Monitorul Oficial al Romaniei, partea a IV in anul 2006 i prima jumatate a anului 2007 pentru jude ul Cluj, precum i pe baza datelor colectate din situa iile financiare publicate de Ministerul Finan elor.

Datele calitative au fost ob inute prin metoda observa iei provocate i a analizei, inand cont de criteriile de fundamentare a ipotezelor cercetarii. Atat datele cantitative cat i cele calitative au fost codificate i centralizate in foile de lucru.

E antionul care reprezinta obiectul acestui studiu este format din 74 de entita i comerciale din jude ul Cluj, care au participat la 29 de fuziuni ce au au avut loc in 2006 i in prima jumatate a anului 2007.

Studiul prezinta avantajul ca datele culese se bazeaza pe informa ii publice, dar prezinta i anumite limite provenite din informa iile insuficient de detaliate.

Cu toate ca datele colectate din publica iile facute in Monitorul Oficial au fost substan ial completate cu cele oferite de Ministerul Finan elor, au mai ramas unele informa ii incomplete.

Cauza acestor limite poate fi datorata faptului ca proiectele de fuziune sunt intocmite de administratorii entita iilor participante sau pe raspunderea lor, iar ace tia in cele mai multe situa ii nu au cuno tin ele economice i juridice necesare pentru intocmirea unor astfel de proiecte.

In ceea ce prive te prelucrarea i analiza statistica a datelor ne-am folosit de programul de statistica SPSS versiunea 11, cu ajutorului caruia datele au fost codificate, centralizate, au fost supuse unor prelucrari in vederea stabilirii de corela ii intre variabile, gradul de influen are a unor variabile asupra altora, toate in scopul de a ob ine informa ii cat mai apropiate de realitatea practica i de a raspunde ipotezelor.

Cu ajutorul prelucrarilor s-au urmarit de asemenea i tendin ele manifestate de societa ile care au fuzionat, in scopul de a crea o tipologie.

2. Formularea i argumentarea ipotezelor

IPOTEZA 1

Cea mai intalnita forma de fuziune, din jude ul Cluj, este fuziunea prin absorb ie.

Argumentare: In Romania fuziunea a reprezentat, in principal, absorb ia altor entita i de catre o entitate denumita absorbanta. Argumentul este unul economic, economii la cheltuieli de constituire a noii societa i, dar i lipsa de-a lungul timpului a practicii formei fuziunii contopire constituie un factor de influen a in acest sens. Un alt argument ine de mentalitatea administratorilor entita ilor participante intrucat multe fuziuni au la baza ra iuni administrative. In cazul in care unele fuziuni sunt precedate de achizi ii succesive, fuziunea prin contopire nu se justifica.

IPOTEZA 2

In cele mai multe cazuri, la opera ia de fuziune, participa entita i a caror forma juridica este similara iar forma de proprietate cea mai des intalnita este SRL.

Argumentare: De i conform legii socita ilor comerciale, in cadrul procesului de fuziune, pot participa societa i comerciale care prezinta fie aceea i forma juridica, fie o forma juridica diferita, presupunem ca cele mai multe fuziuni se manifesta intre societa i cu aceea i forma juridica. Prezum ia ca in procesul de fuziune sunt implicate entita i cu aceea i forma juridica deriva din faptul ca in Romania aproximativ 90% din societa i sunt societa i cu raspundere limitata, 8% societa i pe ac iuni, iar restul reprezentand celelalte forme de proprietate existente. Preferin a pentru forma juridica SRL se datoreaza procedurilor administrative simplificate i valoarea minima de capital prevazut de lege, care are un cuantum scazut. A adar, consideram ca majoritatea fuziunilor au loc intre societa i cu aceea i forma juridica i anume S.R.L.

IPOTEZA 3

De cele mai multe ori, fuziunile au loc intre entita ile cu acela i obiect de activitate.

Argumentare: Fuziunea, ca i forma de restructurare, are loc ca rezultat al influen ei ac iunii unor factori, interni i externi, considera i declan atori ai deciziei de fuziune. Unii dintre cei mai importan i factori, ii consideram a fi ocuparea unei pozi ii strategice i o cota cat mai mare de pia a, precum i reducerea costurilor. In aceasta situa ie, entitatea se va bucura de cre terea performan elor economice i de avantaje concuren iale fara de care supravie uirea ar fi imposibila intr-o lume in care concuren a ac ioneaza acerb. Pentru a ob ine aceste avantaje concuren iale societa ile se orienteaza, mai cu seama, spre acele societa i care prezinta acelea i obiecte de activitate i experien e care le-ar aduce cu certitudine o cre tere a puterii concuren iale. De asemenea, trebuie precizat faptul ca unele entita i pot avea scopuri prioritare, altele decat cel mai sus men ionat. Astfel, daca entita ile au acela i obiect de activitate, fuziunea poate fi benefica pentru eliminarea unui concurent; daca entita ile participante au obiecte de activitate complementare, fuziunea este o modalitate de eficientizare a activita ii, iar in cazul unor activita i complet diferite, scopul fuziunii ar fi unul financiar, bazat pe sinergiile viitoare.

IPOTEZA 4

Domeniul de activitate cu frecven a cea mai ridicata de apari ie la societa ile care au fuzionat in jude ul Cluj este cel legat de inchirierea imobilelor.

Argumentare: Este binecunoscut faptul ca sectorul imobiliar din jude ul Cluj cunoa te una dintre cele mai ridicate rate de cre tere la nivelul arii. Cu alte cuvinte, numarul construc iilor, atat ca locuin e cat i ca spa ii comerciale, depozite sau oficii, este in continua expansiune. Inchirierea imobilelor a devenit o adevarata i profitabila afacere, o inta pentru investi ii a entita ilor. Totodata, concuren a a devenit tot mai puternica, iar pentru a face fa a acesteia i pentru a ocupa o pozi ie cat mai strategica pe pia a imobiliara, multe entita i se orienteaza spre tranzac ii de tipul fuziunilor.

IPOTEZA 5

La cele mai multe dintre fuziunile care au avut loc in jude ul Cluj, au fost implicate doar doua entita i.

Argumentare: Cu toate ca, legea 31/1990, privind societa ile comerciale nu limiteaza numarul entita ilor participante la fuziune, conform articolului 238, alin. (1), lit.a-b care men ioneaza ca "fuziunea este opera iunea prin care una sau mai multe societa i sunt dizolvate fara a intra in lichidiare", respectiv "fuziunea este opera iunea prin care mai multe societa i sunt dizolvate fara a intra in lichidare", consideram, ca de cele mai multe ori participa doar doua societa i comerciale. Presupunem acest lucru deoarece, pe langa faptul ca exista anumite restric ii legale in vederea protejarii pie elor fa a de monopolizare, fuziunea reprezinta o decizie importanta i dificil de luat pentru multe entita i. Implicarea mai multor entita i ar putea ingreuna mult previziunile cu privire la rezultatele economice ulterioare fuziunii. De asemenea, este cu atat mai greu de ajuns la un acord cu cat exista mai multe mentalita i, mai multe entita i i in acest caz fuziunea ar fi un e ec.

IPOTEZA 6

In cele mai multe cazuri, fuziunea are loc intre entita i cu aceea i structura a ac ionariatului sau intre entita i cu acela i ac ionar majoritar sau in cazul de inerii absorbitei 100% de catre absorbanta.

Argumentare: Structura ac ionariatului joaca un rol decisiv in realizarea unei fuziuni, prin prisma faptului ca numai o anumita structura a ac ionariatului permite modificari semnificative in derularea tranzac iei de fuziune. Aceasta pozi ie a ac ionariatului, de element cheie a procesului de fuziune, este prevazuta in Legea 31/1990, conform careia, in articolul 115, alin.2 :"decizia de ..fuziune..se ia cu majoritate de cel pu in doua treimi din drepturile de vot de inute de ac ionarii prezen i sau reprezenta i". Mai poate exista insa o limitare i in condi ia de ac ionar majoritar, i anume, cea impusa de legiuitor pentru protejarea ter ilor, care le confera puterea de a suspenda executarea fuziunii. Formularea acestei ipoteze i i are originile in tendin a manifestata pe teritoriul romanesc, i anume aceea de preluare a controlului prin achizi ii succesive de ac iuni, urmate dupa o anumita perioada de timp, de opera ia de fuziune. Este important de reamintit aici, exemplul Astral, care a practicat o astfel de ac iune pe o perioada lunga de timp.

IPOTEZA 7

In cadrul participarii la fuziune tip absorb ie, cel mai des intalnit caz, este acela in care entitatea absorbanta de ine aportul mai mare.

Argumentare:. Am ales aceasta ipoteza bazandu-ne pe faptul ca, societatea care are pozi ia de absorbanta de ine in acela i timp i o putere economica i financiara mai mare, care de cele mai multe ori ii confera aceasta pozi ie. Puterea economica i financiara este strans legata de valoarea globala a unei societa i, care reprezinta aportul entita ii in cadrul fuziunii. O putere mai mare ar presupune deci un aport mai mare ( i viceversa).

IPOTEZA 8

De cele mai multe ori, aportul absorbantei este pozitiv, iar aportul absorbitei este negativ. Daca in cadrul opera iei de fuziune intalnim atat aporturi pozitive cat i negative, cele negative apar in societa ii absorbite, iar cele pozitive societa ii absorbante.

Argumentare: Aceasta ipoteza reprezinta o alta consecin a a argumentarii prezentate la ipoteza 7, cu alte cuvinte este o continuare i aprofundare a ipotezei respective. Am putea argumenta in plus, faptul ca in multe cazuri societa ile hotarasc sa fuzioneze i sa fie absorbite in situa ia in care se afla intr-o stare nefavorabila din punct de vedere economic, financiar sau al profiatbilita ii. In aceasta situa ie, fuziunea fiind considerata o salvare de la dispara ie, e ec, o modalitate de redresare.

IPOTEZA 9

Daca se intampla ca aportul de fuziune al absorbitei sa fie negativ, fuziunea se realizeaza doar in condi iile in care intre societatea absorbanta i cea absorbita exista o legatura in ceea ce prive te ac ionariatul.

Argumentare: Atunci cand se ajunge la hotararea de efectuare a unei fuziuni, acordul trebuie sa vina din partea tuturor entita ilor participante la fuziune. Orice fuziune presupune asumarea unor riscuri din partea societa ilor participante i a ac ionarilor/asocia ilor acestora. Absorb ia unei societa i cu aport negativ (care poate sa denote dificulta i financiare majore) presupune evident un risc ridicat, care poate fi acceptat mai u or atunci cand intre societa i exista legaturi in privin a ac ionariatului. Consideram ca preluarea unui aport net de fuziune negativ de catre absorbanta nu afecteaza cotele de participare la capital ale ac ionarilor/asocia ilor entita ii rezultate din fuziune, ei fiind i ac ionarii entita ii absorbite.

IPOTEZA 10

Daca in cadrul unei fuziuni exista entita i cu cifra de afaceri 0, adica fara activitate, atunci fuziunea se realizeaza numai in condi iile in care intre entita i exista legaturi in ceea ce prive te structura ac ionariatului.

Argumentare: Dupa cum s-a men ionat i in unele din argumentarile ipotezelor anterioare, entitatea absorbanta fuzioneaza cu scopul ob inerii unor avantaje economice, care ar fi mai greu de ob inut in condi iile in care societatea absorbita ar fi inregistrat in ultimele exerci ii financiare o cifra de afaceri 0. Acceptarea unei astfel de fuziuni ar fi mai probabila, in opinia noastra, daca exista legaturi in ceea ce prive te ac ionariatul, astfel interesul absorbantei in absorbita fiind sporit.

IPOTEZA 11

Entita ile fara activitate sau cu o cifra de afaceri descrescatoare sunt in cele mai multe cazuri absorbite, iar entita ile care au inregistrat o cifra de afaceri crescatoare sunt absorbante.

Argumentare: i aceasta ipoteza poate fi demonstrata prin unele argumentari anterioare (a se vedea ipotezele 8, 9 i 10), pozi ia unei absorbante este sus inuta de o evolu ie crescanda a cifrei de afaceri, iar pozi ia de absorbita, de o evolu ie descrescatoare sau o absen a a cifrei de afaceri.

IPOTEZA 12

In cele mai multe situa ii, raportul de schimb de 1:1 il intalnim numai la fuziunea ce are loc intre entita ile cu aceea i structura a ac ionariatului.

Argumentare: Evaluarea financiara este suportul stabilirii raportului de schimb, elementul central al negocierii. Vorbind de o negociere, acest raport de schimb nu este obligatoriu a fi stabilit luand in calcul valorile determinate matematic, el poate fi i un raport de 1:1, adica o ac iune in societatea care face aportul da dreptul la o ac iune in societatea beneficiara a aportului sau acest aport poate fi stabilit de comun acord intre participan i. Deci, practic, raportul de schimb poate fi atat obiectiv cat i unul conve ional. In cazul in care entita ile participante la fuziune au aceea i structura a ac ionariatului (sunt de inute de acelea i persoane fizice/juridice) nu se mai justifica calcularea unui raport de schimb. Situa ia in care absorbanta de ine 100% din absorbita, opera ia de fuziune inseamna strict o substitu ie a unor imobilizari financiare cu aportul de fuziune al absorbitei, iar din punct de vedere al structurii, capitalul absorbantei nu sufera modificari, in acest caz raportul de schimb nu se justifica. Nu are loc cre terea volumului capitalului social al absorbantei cu valoarea capitalului social al absorbitei, ci anularea participa iei de inute de absorbanta.

Astfel, consideram ca pentru a exista un raport de schimb de 1:1, entita ile ar trebui sa aiba aceea i structura a ac ionariatului.

IPOTEZA 13

Pentru stabilirea valorii globale a entita ilor, cea mai folosita metoda (in jude ul Cluj) este cea patrimoniala bazata de cele mai multe ori pe costuri istorice.

Argumentare: Metoda patrimoniala este una din metodele recomandate prin reglementarile romane ti, OMFP 1.376/2004 privind reflectarea in contabilitate a principalelor opera iuni de fuziune a societa ilor comerciale, precum i tratamentul fiscal al acestora. Metoda bazata pe capitalizarea venitului este abordarea care estimeaza valoarea unei entita i, a unei participa ii sau a unei ac iuni prin calcularea valorii actualizate a beneficiilor anticipate. Aceasta metoda este recomandata de speciali ti a se utiliza, considerandu-se ca adevarata valoare a entita ii nu rezulta din insumarea elementelor patrimoniale, ci din fluxurile de venit generate de entitate. Cu toate acestea, conform literaturii de specialitate, evaluarea patrimoniala este cea practicata de entita ile romane ti datorita faptului ca inca nu exista abilitate, experien a pentru a putea evalua sinergiile unei entita i, iar informa iile necesare unei astfel de abordari nu sunt suficient de credibile.

3. Prelucrari i interpretari

IPOTEZA 1

Cea mai intalnita forma de fuziune, din jude ul Cluj, este fuziunea prin absorb ie.

Caseta Tipul fuziunii (Ipoteza 1)

In jude ul Cluj fuziunea prin absorb ie s-a realizat in exclusivitate.

Ca i o concluzie, putem observa, ca se manifesta tendin a ca entitatea restructurata prin fuziune sa- i continue activitatea i dupa fuziune, i nu se merge pe ideea crearii doar de entita i noi prin fuziune.

IPOTEZA 1: CONFIRMATA

IPOTEZA 2

In cele mai multe cazuri, la opera ia de fuziune, participa entita i a caror forma juridica este similara, iar forma de proprietate cea mai des intalnita este SRL.

Caseta Forma juridica/ Forma de proprietate (Ipoteza 2)

In urma prelucrarilor s-a constatat ca din cele 74 de entita i luate in considerare, 15 entita i (20,3%) aveau o forma juridica diferita i 59 de entita i (79,7%) au avut o forma juridica similara.

Dintre entita ile cu forma de proprietate diferita, 60% au fost SRL, 33,3% - SA i 6,7% SNC. Iar din cele cu forma de proprietate similara 69,5% au fost SRL i 30,5% SA.

In concluzie, cele mai multe societa i participante la fuziune in jude ul Cluj au avut o forma de proprietate similara, iar dintre cele trei forme juridice intalnite la entita i (SRL, SA, SNC), predominanta este SRL in propor ie de 67,7%.

IPOTEZA 2: CONFIRMATA

IPOTEZA 3

De cele mai multe ori, fuziunile au loc intre entita ile cu acela i obiect de activitate.

Caseta Tipul obiectului de activitate (Ipoteza 3)

In urma prelucrarii s-a constat ca cele mai multe societa i participante la fuziune au un obiect de activitatea similar, i anume 51,4%. Restul entita ilor au in propor ii aproape egale un obiect de activitate diferit (20,3%) i complementar (20,3%).

Exista i o anumita limitare a concluziei desprinse, provenita din faptul ca 6,8% din entita ile participante la fuziune in jude ul Cluj nu au precizat obiectul de activitate.

IPOTEZA 3 : CONFIRMATA

IPOTEZA 4

Domeniul de activitate cu frecven a cea mai ridicata de apari ie la societa ile care au fuzionat in jude ul Cluj este cel legat de inchirierea imobilelor.

Caseta Frecventa domeniului de activitate (Ipoteza 4)

Luand in considerare modala, putem observa codul CAEN cu cea mai ridicata frecven a de apari ie, 7020, in propor ie de 24,3%. Prin analiza graficului se realizeaza ca este urmat de 7414 (8,1%) i 6420 (4,1%).

Traducerea in cuvinte a acestor coduri este urmatoarea:

: "Inchirierea i subinchirierea bunurilor imobiliare proprii sau inchiriate";

: "Activita i de consultan a pentru afaceri i management" ;

: " Telecomunica ii".

In concluzie, in jude ul Cluj, domeniul de activitate intalnit cel mai des in cazul fuziunilor este cel privind inchirierea i subinchirierea bunurilor imobiliare proprii sau inchiriate.

IPOTEZA 4: CONFIRMATA

IPOTEZA 5

La cele mai multe dintre fuziunile care au avut loc in jude ul Cluj, au fost implicate doar doua entita i.

Caseta Numarul total al entitatilor participante la fuziune (Ipoteza 5)

Calculand modala, s-a demonstrat ca in cadrul unei fuziuni au participat de cele mai multe ori 2 entita i in jude ul Cluj.

IPOTEZA 5 : CONFIRMATA

IPOTEZA 6

In cele mai multe cazuri, fuziunea are loc intre entita i cu aceea i structura a ac ionariatului sau intre entita i cu acela i ac ionar majoritar sau in cazul de inerii absorbitei 100% de catre absorbanta.

Caseta Structura actionariat (Ipoteza 6)

Se poate observa in urma prelucrarii ca, in jude ul Cluj, legaturile dintre entita i in ceea ce prive te structura ac ionariatului se prezinta astfel: in cele mai multe cazuri, societa ile au un ac ionar majoritar comun (43,7% din formele de structuri considerate), au aceea i structura (28,2%) sau absorbanta de ine participa ii in absorbita (19,7%). In ceea ce prive te aceasta ipoteza, trebuie amintit faptul ca o entitate putea avea unul sau mai multe din tipurile structurii ac ionariatului luate in considerare.

IPOTEZA 6 : PAR IAL CONFIRMATA

IPOTEZA 7

In cadrul participarii la fuziune tip absorb ie, cel mai des intalnit caz, este acela in care entitatea absorbanta de ine aportul mai mare.

Caseta Aportul absorbantei (Ipoteza 7)

Analizand tabelul de frecven e i graficul, putem observa ca pentru cele mai multe entita i care au fuzionat, absorbanta de ine aportul cel mai mare, intr-o propor ie de 74% din societa ile din jude ul Cluj care au oferit aceasta informa ie. Pentru restul de 26% din aceste entita i, absorbanta are aportul mai mic decat aportul absorbitei.

IPOTEZA 7: CONFIRMATA

IPOTEZA 8

De cele mai multe ori, aportul absorbantei este pozitiv, iar aportul absorbitei este negativ. Daca in cadrul opera iei de fuziune intalnim atat aporturi pozitive cat i negative, cele negative apar in societa ii absorbite, iar cele pozitive societa ii absorbante.

Caseta Tipul aportului (Ipoteza 8)

Din cele 70 de entita i care au oferit informa iile necesare demonstrarii acestei ipoteze, 80% au avut un aport pozitiv i 20% au avut un aport negativ. Din cele 20% de societa i cu aport negativ, 15,7% au fost absorbite i 4,3% au fost absorbante. Iar din cele 80% societa i cu aport pozitiv, 50% au fost absorbite i 30% au fost absorbante. Ponderea aportului negativ este mai mare la absorbita (23,9%), decat la absorbanta (12,5%).

In concluzie, in cele mai multe cazuri, entita ile (indiferent de statut, absorbanta sau absorbita), au avut un aport pozitiv. Insa, ponderea aportului negativ la absorbite este mai mare decat in cazul absorbantelor, deci este mai probabil ca aportul negativ sa apar ina absorbitei.

IPOTEZA 8 : PAR IAL CONFIRMATA

IPOTEZA 9

Daca se intampla ca aportul de fuziune al absorbitei sa fie negativ, fuziunea se realizeaza doar in condi iile in care intre societatea absorbanta i cea absorbita exista o legatura in ceea ce prive te ac ionariatul.

Caseta Aportul negativ al absorbitei in conditiile unei legaturi in privinta actionariatului (Ipoteza 9)

In cazul entita ilor care au fuzionat in jude ul Cluj, aceasta ipoteza nu a fost confirmata. Prelucrarile statistice au prezentat urmatoarele rezultate:

Aportul negativ a aparut atat in condi iile in care intre entita i exista legaturi in ceea ce prive te ac ionariatul, cat i in condi iile in care entita ile sunt independente. Aportul negativ a aparut in urmatoarele cazuri de structuri de ac ionariat: independente, ac ionar majoritar comun, absorbanta de ine participa ii in absorbita. In cazurile: aceea i structura i absorbanta de ine 100% in absorbita, nu au existat aporturi negative. Toate celelalte cazuri nu au fost inregistrate la entita ile luate in considerare. Cum s-a precizat i in cadrul altor demonstra ii de ipoteze, in cele mai multe cazuri au fost aporturi pozitive, indiferent de structura ac ionariatului.

IPOTEZA 9 : NECONFIRMATA

IPOTEZA 10

Daca in cadrul unei fuziuni exista entita i cu cifra de afaceri 0, adica fara activitate, atunci fuziunea se realizeaza numai in condi iile in care intre entita i exista legaturi in ceea ce prive te structura ac ionariatului.

In urma prelucrarilor s-a constatat ca in cele mai multe cazuri entita ile fara activitate participau la fuziune doar daca existau legaturi in ceea ce prive te structura ac ionariatului. O singura societate fara activitate a participat la fuziune in condi iile in care era independenta din privin a ac ionariatului. Consideram ponderea acesteia nesemnificativa (1,9% din entita ile independente).

Caseta Entitati fara activitate in conditiile unei legaturi cu actionariatul (Ipoteza 10)

In celelalte cazuri, ponderea entita ilor fara activitate a fost urmatoarea: 21,4% din societa ile cu aceea i structura a ac ionariatului; 30,4% din societa ile cu ac ionar majoritar comun; 33,3% din cele in care absorbanta de ine 100% in absorbita; i cea mai mare pondere, 42,9% din societa ile in care absorbanta de ine participa ii in absorbita.

IPOTEZA 10: CONFIRMATA

IPOTEZA 11

Entita ile fara activitate sau cu o cifra de afaceri descrescatoare sunt in cele mai multe cazuri absorbite, iar entita ile care au inregistrat o cifra de afaceri crescatoare sunt absorbante.

Caseta Statutul entitatii in cadrul fuziunii in raport cu cifra de afaceri (Ipoteza 11)

In ceea ce prive te evolu ia cifrei de afaceri, din cele 54 de societa i care au oferit informa iile necesare 31% erau abosorbante i 68,5% erau absorbite.

In urma prelucrarilor statistice s-a ajuns la urmatoarele constatari:

Dintre societa ile absorbante doar 5,9%, in valori absolute una singura, era fara obiect de activitate, iar dintre societa ile absorbite 32,4%, adica 12 ca numar. A adar, cele mai multe entita i fara activitate erau societa i absorbite.

Dintre entita ile ce au inregistrat cre teri in ceea ce prive te evolu ia cifrei de afaceri, 64,7% erau absorbante i doar 35,1% erau absorbite. Deci, cele mai multe societa i care se aflau in cre tere erau societa i absorbante.

In ceea ce prive te evolu ia descrescatoare a cifrei de afaceri, entita ile au fost in exclusivitate societa i absorbite. Ponderea societa ilor absorbite cu tendin a descrescatoare a cifrei de afaceri a fost de 16,2% din totalul absorbitelor. Rezulta ca societa ile absorbante nu au inregistrat evolu ii descrescatoare, aceste evolu ii fiind intalnite doar la societa ile absorbite

Entita ile absorbite cu o stare de stagnare sau oscila ii de in o pondere mica (5,4%, respectiv 10,8% din totalul absorbitelor). La fel se intampla i in cazul entita ilor absorbante, inregistrandu-se insa o pondere mai ridicata privind starea de oscilare a cifrei de afaceri (23,5% din totalul absorbantelor).

In concluzie, cele mai multe societa i, atat absorbante cat i absorbite din jude ul Cluj, au avut o cifra de afaceri in cre tere, insa ponderea cea mai mare apar ine societa ilor absorbante. In ceea ce prive te evolu ia descrescatoare, aceasta s-a inregistrat doar la entita ile absorbite. Iar dintre societa ile fara activitate, cele mai multe au fost de asemenea absorbite.

IPOTEZA 11: CONFIRMATA

IPOTEZA 12

In cele mai multe situa ii, raportul de schimb de 1:1 il intalnim numai la fuziunea ce are loc intre entita ile cu aceea i structura a ac ionariatului.

Caseta Raportul de schimb 1:1 si structura actionariatului (Ipoteza 12)

In cazul societa ilor din jude ul Cluj, in urma prelucrarilor s-a demonstrat ca raportul de schimb de 1:1 apare in propor ia cea mai mare (75% din toate tipuri de raporturi, pentru structura respectiva de ac ionariat) atunci cand intre entita i exista aceea i structura a ac ionariatului. In plus, acest raport de 1:1 il intalnim i in cazul celorlalte structuri de ac ionariat, astfel: la "ac ionar majoritar comun" in propor ie de 32,3% din toate tipurile de raport, iar "la absorbanta de ine participa ii in absorbita", in propor ie de 14,3%. Raportul de schimb lipse te in situa ia in care societa ile participante la fuziune sunt independente din punct de vedere al structurii ac ionariatului.

In concluzie, raportul de achimb de 1:1 este cel mai des intalnit in cazul acelea i structuri de ac ionariat, aparand i in alte structuri de ac ionariat, dar lipse te in cazul entita ilor independente.

IPOTEZA 12: PAR IAL CONFIRMATA

IPOTEZA 13

Pentru stabilirea valorii globale a entita ilor, cea mai folosita metoda (in jude ul Cluj) este cea patrimoniala bazata de cele mai multe ori pe costuri istorice.

Caseta Metode de evaluare (Ipoteza 13)

In urma prelucrarilor statistice se poate observa ca aproape toate entita ile (98,6%) au folosit ca i metoda de evaluare cea patrimoniala i la 81,1% dintre entita i, aceasta s-a bazat pe valori contabile (de pia a). Altfel spus, in valori absolute, din cele 74 de entita i ce au participat la fuziuni in jude ul Cluj, in perioada luata in considerare, 73 au folosit metoda patrimoniala de evaluare i numai o entitate a folosit metoda bazata pe flux financiar.

IPOTEZA 13 : CONFIRMATA

4 Monografie contabila

In urma concluziilor rezultate din studiul empiric realizat pentru entita ile comerciale ce au fuzionat in jude ul Cluj am formulat o tipologie a fuziunilor pentru perioada i aria analizate. Pornind de la aceasta tipologie i pe baza caracteristicilor intalnite cel mai des in opera iuniile de fuziune, am formulat un model (exemplu) de fuziune tipologica[1]. Acest exemplu ipotetic consta intr-o fuziune prin absorb ie intre doua societa i comerciale cu raspundere limitata, apar inand aceluia i domeniu de activitate, avand un ac ionar majoritar comun in condi iile in care societatea absorbanta de ine titluri in capitalul entita ii absorbite, cele doua entita i participante la fuziune au un aport pozitiv, cu aportul entita ii absorbante mai mare, iar ca i metoda de evaluare, se folose te metoda patrimoniala bazata pe valori contabile (costuri istorice). Avem de a face cu o fuziune pe orizontala, realizata din ra iuni economice.

Consideram, astfel, urmatoarea situa ie ipotetica: Societatea S.C. Imob S.R.L. absoarbe societatea S.C. Rent S.R.L., ambele avand sediul in localiatea Cluj-Napoca i un ac ionar majoritar. Capitalul social al societa ii S.C. Imob S.R.L. este 1.200.000 lei, divizat in 100.000 par it sociale cu valoarea nominala de 12 lei/parte sociala, iar capitalul social al societa ii S.C. Rent S.R.L. este 52000 lei, divizat in 26.200 par i sociale cu valoarea nominala de 20 lei/ parte sociala.

Opera iunile contabile ocazionate de fuziunea prin absorb ie a celor doua societa i

Opera iunile pe care cele doua societa i le efectueaza cu ocazia fuziunii prin absorb ie sunt in conformitate cu OMF 1376/ 2004, i se prezinta astfel:

I.     Inventarierea i evaluarea elementelor de activ i pasiv ale societatilor comerciale care fuzioneaza:

Cu ocazia inventarierii si evaluarii elementelor patrimoniale ale S.C. Imob S.R.L. (entitatea absorbanta) i S.C. Rent S.R.L. (entitatea absorbita) s-au stabilit urmatoarele:

S.C. Imob S.R.L.:

² Diferen e din reevaluarea construc iilor i eliminarea amortizarii:

² Deprecierea crean elor clien i:

S.C. Rent S.R.L.:

² Diferen e din reevaluarea construc iilor i eliminarea amortizarii:

² Constituirea de provizioane pentru litigii (ca urmare a desprinderii tavanului unui imobil inchiriat):

II.   Intocmirea situa iilor financiare inainte de fuziune de catre societa ile comerciale care urmeaza sa fuzioneze

In urma inventarierii i evaluarii elementelor patrimoniale, bilan urile entita ilor respective, inainte de inceperea opera iilor specifice fuziunii se prezinta astfel:

Tabel Bilantul prescurtat a societatilor S.C. Imob S.R.L. (absorbanta) i S.C. Rent S.R.L. (absorbita)

III.          Evaluarea globala a societa ilor i determinarea aportului net:

S-a optat pentru evaluarea globala a celor doua societa i prin metoda patrimoniala, drept urmare valoarea aportului net este data de valoarea activului net contabil corectat.

Determinarea activului net

Determinarea activului net are loc pe baza bilantului celor doua societati. Activul net se stabileste ca diferenta intre totalul activului si totalul datoriilor (imprumuturi, datorii catre furnizori, alte datorii i provizioane):

Situatia determinarii activului net pe baza bilantului intocmit inainte de inceperea fuziunii societatilor comerciale in cauza se prezinta dupa cum urmeaza:

Tabel Determinarea activului net contabil pentru societa ile participante la fuziune

Pentru a ajunge la marimea ANCC (Activ net contabil corectat) vom elimina din ANC activele considerate nonvalori (in cazul de fata cheltuielile de constituire neamortizate). Celelalte modificari ale elementelor patrimoniale au fost efectuate (inregistrate) odata cu inventarierea si evaluarea lor inainte de intocmirea bilanturilor de fuziune ale celor doua societati, respectandu-se astfel ordinea operatiunilor ocazionate de fuziune, prevazuta de catre Ordinul 1376/200 Astfel:

Pentru S.C. Imob S.R.L.: ANCC = ANC - 000 = 1.97000 - 000 = 1.970.000 lei

Pentru S.C. Rent S.R.L. : ANCC = ANC - 3.000 = 729.000 - 3.000 = 726.000 lei

IV.          Determinarea raportului de schimb al partilor sociale, pentru a acoperi capitalul societa ilor comerciale absorbite

In cadrul acestei opera iuni se efectueaza urmatoarele etape:

Determinarea valorilor intrinsece a par ilor sociale ale celor doua societa i, prin raportarea activului net contabil corectat la numarul de par i sociale:

Pentru S.C. Imob S.R.L.: VC = 1.970.000 / 100.000 = 19,7 lei/ parte sociala

Pentru S.C. Rent S.R.L. : VC = 726.000 / 26.200 = 27,71 lei/ parte sociala

Stabilirea raportului de schimb, prin raportarea valorilor intrinsece ale par ilor sociale ale celor doua societa i:

Rs = VC (Rent) / VC (Imob) = 27,71 / 19.7 = 1,40

Determinarea numarului de par i sociale ce trebuie emise de societatea absorbanta prin raportarea ANCC al societatii absorbite la valoarea contabila a unei par i sociale a societatii absorbante:

Na = 726.000 /19,7 = 36.852 par i sociale S.C. Imob S.R.L.

Determinarea majorarii capitalului social (ΔCS) la societatea absorbanta, inmultind Na cu valoarea nominala a unei par i sociale a societa ii S.C. Imob S.R.L.:

ΔCS = Na x 12 = 36.852 x 12 = 442.224 lei

Calcularea primei de fuziune, ca diferenta intre valoarea contabila a actiunilor si valoarea nominala a acestora.

Prima de fuziune/actiune = VC(Imob)-VN(Imob)= 19,7 lei - 12 lei = 7,7 lei

Prima de fuziune = Prima de fuziune/actiune x Na = 7,7 x 36.852 = 283.760 lei.

V.   Eviden ieri in contabilitatea societa ilor a opera iunilor efectuate cu ocazia fuziunii:

Fluxul informa ional contabil la societatea absorbita S.C. Rent S.R.L.:

a.            Eviden ierea valorii activului transferat reprezentand total active identificate in bilan plus cre terea de valoare rezultata la inventariere:

b.      Scaderea din eviden a a elementelor de activ transferate i a celor considerate nonvalori (cheltuieli de constituire):

c.       Inchiderea conturilor de venituri i cheltuieli:

d.      Transmiterea elementelor de pasiv:

e.       Regularizarea conturilor 456 i 461:

Fluxul informa ional contabil la societatea absorbanta S.C. Imob S.R.L.

a.      Inregistrarea majorarii capitalului social i a primei de fuziune :

b.      Preluarea elementelor de activ de la societatea S.C. Rent S.R.L.:

c.       Preluarea elementelor de pasiv de la societatea S.C. Rent S.R.L.:

d.      Achitarea sultei:

e.       Inregistrarea contabila pentru rezervele care au fost deduse fiscal i se dore te men inerea lor in contabilitatea societa ii absorbante:

Ca urmare a fuziunii prin absorbtie a celor doua societati comerciale, societatea Rent S.R.L., transmitandu-si activele si datoriile catre societatea absorbanta, isi inceteaza existenta sa juridica, dizolvandu-se fara lichidare. In urma acestui proces de concentrare de capitaluri a rezultat o "consolidare" a societatii absorbante, in speta S.C. Imob S.R.L., a carei bilant dupa fuziune se prezinta dupa cum urmeaza:

Tabel Bilantul prescurtat dupa fuziune al societatii S.C. Imob S.R.L. (absorbanta)

Concluziile finale referitoare la studiul fenomenului de fuziune sunt delimitate pe doua planuri: un plan cuprinzand concluziile teoretice, iar cel de-al doilea plan, pe cele practice, bazate pe analiza empirica.

Scopul general al acestei lucrari este surprinderea clara i detaliata a situa iei actuale a fuziunii, atat ca fenomen general, cat i eviden iat la nivelul entita ilor economice, in vederea identificarii unor tipologii, o verificare a cadrului teoretic cu realitatea practica.

Abordarea teoretica

Prin intermediul palierului teoretic, am surprins aspectele considerate mai importante ale problematicii privind fuziunile, pornind de la caracteristicile conceptului de fuziune i avantajele pe care le implica, reglementarile juridice in vigoare sub pecetea carora se desfa oara, urmarind totodata evolu ia fuziunii in mediul economic, i ajungand in final sa prezentam atat metodele de evaluare specifice entita ilor supuse restructurarii, cat i metodele, procedurile i tratamentele contabile ale acestui fenomen complex.

In ceea ce prive te termenul de fuziune, am incercat sa alegem o defini ie simpla, dar in acela i timp cuprinzatoare; astfel prin fuziune intelegem opera ia prin care doua sau mai multe societa i decid reunirea patrimoniilor lor in vederea desfa urarii comune a activita ii lor. Dar "a fuziona nu inseamna numai a aduna mijloacele pe care le aduce fiecare dintre intreprinderi, ci i a combina i a coordona aceste mijloace" de ac iune, in scopul degajarii de noi capacita i de concep ie, de finan are, de produc ie i de comercializare (De La Villeuguerin E., 1991, pag.167). Alaturi de concept, am punctat avantajele fuziunii, care au imbracat forma ra ionamentelor economice, financiare i fiscale ale fenomenului de fuziune.

Reglementarile juridice au fost surprinse din trei perspective: interna ionale, europene i na ionale, realizand in final o succinta compara ie intre normele arii noastre i cele interna ionale, subliniind principalele divergen e.

Prima divergen a consta in definirea restructurarii din punct de vedere economic i contabil, norma interna ionala (IFRS 3) oferind o defini ie larga, ce include toate opera iile care constau intr-o regrupare a unor entita i distincte, in timp ce normele na ionale (OMFP 1.376/2004, Legea 31/1990 i Codul Fiscal), precizeaza in defini ie intr-un mod explicit cateva opera ii de reorganizare/ restructurare.

Tratamentul contabil utilizat de entita i reprezinta o alta divergen a. Astfel conform IFRS, toate regruparile de entita i trebuie contabilizate la valori juste prin metoda achizi iei, iar conform normelor romane ti exista un tratament lasat la latitudinea entita ilor economice.

In privin a contabilizarii goodwill-ului, respectiv amortizarea goodwill-ului se pot face urmatoarele precizari: goodwill-ul face obiectul amortizarii conform normei romane ti, contrar normelor interna ionale, conform carora goodwill-ul este doar supus unor teste de depreciere anuale. Conform IFRS, goodwill-ul negativ nu figureaza in bilan , fiind contabilizat in rezultat, iar principiile romane ti reglementeaza inscrierea goodwill-ului negativ in activ (-).

Oprindu-ne la dinamica fuziunilor, care face obiectul studiului celui de-al doilea capitol al lucrarii, pe plan interna ional, incepand cu anul 1990, sunt de remarcat urmatoarele perioade: anul 2001, cand pia a fuziunilor i achizi iilor a inregistrat o scadere drastica, atat ca i valoare cat i ca numar de tranzac ii, datorita recensiunii i evenimentelor tragice din 11 septembrie din SUA, i anul 2004 care reprezinta momentul revigorarii, inregistrandu-se de atunci i pana in prezent o evolu ie ascedenta, uneori cu valori nea teptat de ridicate.

La nivelul Romaniei, inainte de trecerea in noul mileniu, cresterea economica redusa, sau pentru anumite perioade chiar descresterea au determinat investitorii straini sa opteze spre alte tari. Insa, performan ele economice i traseul spre aderare la UE au impulsionat pia a fuziunilor i achizi iilor i la nivelul arii noastre, incepand cu anul 2001. Evolu ia crescatoare s-a men iunt pana in prezent, ajungandu-se la recorduri nebanuite, in unele perioade numarul tranzac iilor triplandu-se fa a de perioada precedenta (anul 2005 fa a de 2004). Ca i o prognoza, se estimeaza ca in 2013 pia a fuziunilor i achizi iilor din Romania va atinge 13 miliarde dolari ( 8,4 miliarde euro).

In cadrul abordarii prezentei tematici, dupa prezentarea evolu iei de ansamblu a fuziunilor, ne-am oprit asuprea unor cazuri concrete, relevante i cunoscute de fuziune, eviden iind etapele i judeca ile ce au precedat realizarea acestora. Astfel, analizand mecanismului de derulare a opera iunilor de restructurare surprinse in aceste studii de caz, am delimitat fuziunile, inand cont de structura ac ionariatului anterior restructurarii prin fuziune, i anume:

²       fuziunea la care societa ile participante prezinta legaturi financiare anterioare, ca urmare a unor achizi ii in etape, urmate apoi de opera iunea de fuziune prin absorb ie.

²       fuziunea care are loc intre societati ce nu prezinta legaturi anterioare realizarii fuziunii.

In ultima parte a planului teoretic am urmarit abordarea diferitelor metode posibile pentru reflectarea contabila a fuziunii. Aici, o aten ie sporita am acordat-o metodelor patrimoniale i celor bazate pe rezultat, realizand in final o compara ie in ceea ce prive te inregistrarile aferente fiecarei metode. Pe baza acestei analize comparative consideram ( i propunem totodata) ca cel mai eficient ar fi sa se inregistreze diferen ele rezultate din evaluarea elementelor patrimoniale la fiecare din entita ile participante inainte de opera iunea de fuziune, iar transmiterea elementelor de activ i pasiv, precum i preluarea lor sa se faca cu ajutorul contului 456 "Decontari cu ac ionarii/asocia ii privind capitalul" deoarece opera ia impune o modificare in structura capitalului, iar aceasta modificare a volumului i structurii capitalului este influen ata de aportul adus.

Abordarea practica are ca i obiectiv principal studierea, analizarea i eviden ierea elementelor caracteristice i particularita ilor unui e antion constituit din 74 de entita i economice participante la toate fuziunile ce au avut loc in jude ul Cluj, in anul 2006 i in prima jumatate a anului 2007.

Pe parcursul studiului practic, s-a urmarit ob inerea unor rezultate, precum i a unor corela ii privitoare la: forma de fuziune practicata, numarul entita ilor implicate intr-o fuziune, forma de proprietate, obiectul de activitate, legaturi in ceea ce prive te structura ac ionariatului entita ilor, aportul adus, evolu ia cifrei de afaceri, raportul de schimb, valoarea contabila i metoda de evaluare utilizata.

Actualitatea temei, cerin a i manifestarea din ce in ce mai pronun ata a fenomenului de fuziune i in spa iul romanesc, necesitatea unei analize aprofundate a tendin elor i tipologiilor fuziunii, toate au fost factori declan atori ai acestui obiectiv. Pentru atingerea obiectivului a fost urmata o metodologie de cercetare, formulandu-se ipoteze care au fost confirmate sau infirmate. Sfera metodologiei cuprinde o abordare a modelelor cantitative i calitative considerate, procedurile de culegere a datelor, testarea ipotezelor, dar i limitele cercetarii.

In urma prelucrarii i analizarii datelor ce au stat la baza realizarii acestui studiu s-a ajuns la urmatoarele concluzii referitoare la fuziunile ce au avut loc in jude ul Cluj, concluzii ce ar putea duce la conturarea unei tipologii pentru fuziunile din aceasta regiune geografica: la fuziunea prin absorb ie manifestata in exclusivitate in jude ul Cluj, au participat in cele mai multe cazuri doua societa i cu raspundere limitata, avand acela i obiect de activitate, i anume inchirierea i subinchirierea bunurilor imobiliare proprii sau inchiriate. Din punct de vedere a structurii ac ionariatului, cele doua entita i au avut, de regula, un ac ionar majoritar comun.

In ceea ce prive te aspectele financiare, aporturile ambelor entita i sunt in majoritatea cazurilor pozitive, iar aportul entita ii absorbante este mai mare. In situa iile mai rare, cand sunt intalnite aporturi negative, aceste aporturi apar in, de regula, entita ii absorbite.

Urmarindu-se evolu ia cifrei de afaceri, daca este nula sau descedenta, aceasta apar ine absorbitei, in timp ce evolu ia ascedenta ii este caracteristica absorbantei. Fuziunea in condi ii de evolu ie descendenta a cifrei de afaceri pentru societatea absorbita i ascendenta pentru absorbanta, se realizeaza de cele mai multe ori daca exista legaturi in ceea ce prive te structura ac ionariatului. De asemenea, cand se intalne te aceea i structura a ac ionariatului, raportul de schimb este de obicei 1:1. Pentrul evaluare, entita ile folosesc cel mai des metoda patrimoniala bazata pe valori contabile (costuri istorice).

Studiul privind fuziunile nu s-a oprit aici; pe baza acestor rezultate ale studiului empiric (a tipologiei formulate pentru perioada i aria analizate), am formulat un model (exemplu) ipotetic de fuziune cu scopul de a prezenta concret i prin prisma inregistrarilor contabile opera iunea de fuziune.

Deoarece fenomenul de fuziune devine din ce in ce mai atractiv i mai des intalnit pentru entita ile comerciale, atat la nivel interna ional cat i la nivel na ional, intr-o perspectiva viitoare va fi necesar sa i se acorde o importan a tot mai mare, sa fie analizat i aprofundat in toate par ile esen iale. Posibilele cercetari privind acest fenomen complex ar putea viza:

²     o compara ie intre metoda patrimoniala, atat de larg folosita pentru determinarea valorii globale a entita ii i metoda bazata pe capitalizarea venitului, care presupune calularea valorii actualizate a beneficiilor aniticipate. Consideram ca va trebui subliniat intr-o maniera eficienta faptul ca adevarata valoare a entita ii nu rezulta numai din insumarea elementelor patrimoniale, ci i din fluxurile de beneficii generate de entitate. Aceste studii ar avea menirea sa ajute totodata la deprinderea de abilita i de catre entita i privind metoda bazata pe capitalizarea beneficiilor.

²     realizarea de studii empirice privind opera iunea de fuziune i in perioadele viitoare, atat la nivel de jude cat i la nivel na ional i urmarirea schimbarilor i a evolu iei acestora printr-o compara ie a caracteristicilor in timp.

²     desfa urerea unor cercetari paralele privind tipologiile altor ari cu tipolgia caracteristica arii noastre.