TIPURI DE MODIFICARI GENERATE DE OPERATIILE ECONOMICO-FINANCIARE ASUPRA PATRIMONIULUI

TIPURI DE MODIFICARI GENERATE DE OPERATIILE ECONOMICO-FINANCIARE ASUPRA PATRIMONIULUI

Patrimoniul entitatii se afla intr-un continuu proces de miscare, care este descris de contabilitate prin prisma operatiilor economico-financiare ca unitati de observare si inregistrare. Aceste operatii produc modificari continue in volumul si structura elementelor patrimoniale, influentand astfel marimea posturilor din bilant corespunzatoare elementelor respective. Modificarile elementelor patrimoniale se prezinta fie sub forma de cresteri, fie sub forma de micsorari, dar se mentine in permanenta egalitatea bilantiera, adica aceea dintre totalul activului si totalul pasivului.

Prin continutul ei, operatia economica sau financiara delimiteaza o relatie valorica privind: crearea de valoare, schimbarea formei valorii, o rambursare de valoare sau un transfer de valoare fara echivalent de la un patrimoniu la altul. Ca urmare, in stadiul cunoasterii trebuie reperat punctul de plecare al valorii (de origine) si punctul sau de sosire (de destinatie). Aceasta permite studiul tratarii care foloseste notiunile de mijloace (intrebuintari sau active) sau surse (resurse sau pasive). Pe de alta parte necesitatea calcularii rezultatului perioadei conduce la distingerea resurselor si intrebuintarilor imputate definitiv unei perioade sau veniturilor si cheltuielilor.

Ansamblul plecarilor cuprinde toate punctele de plecare posibile a valorii si este subdivizat in patru clase corespunzatoare celor patru tipuri de cazuri posibile:

diminuarea activelor;

cresterea pasivelor;

diminuarea cheltuielilor;

cresterea veniturilor.

Ansamblul sosirilor cuprinde toate punctele de sosire posibile, a valorii si este subdivizat in patru tipuri de cazuri posibile:

cresterea activelor;

diminuarea pasivelor;

cresterea cheltuielilor;

diminuarea veniturilor.

Pentru intelegerea tipurilor de modificari generate de operatiile economico-financiare asupra patrimoniului reflectat prin bilant, se exemplifica un bilant simplificat, de forma:

Bilant contabil (1)

OPERATIA NR. 1:

Se incaseaza creanta clienti prin virament:

Operatia determina o scadere de activ (scad creantele clienti) si o crestere de activ (creste disponibilul din banca) simultan si cu aceeasi suma: 1.500 lei.

Creanta clienti devine = 1.500 - 1.500, iar disponibilul din banca 3.500 + 1.500 = 5.000 lei.

Bilantul contabil intocmit dupa aceasta operatie se prezinta astfel:

Bilant contabil (2)

Se observa ca ecuatia Total activ = Total pasiv, capata forma:

9.000 lei A + 1.500 lei - 1.500 lei = 9.000 lei P

Notand cu Xi suma de 1.500 lei si generalizand, relatia care exprima acest gen de operatii este:

Activ + Xi - Xi = Pasiv, de unde A = P

Concluziile ce se pot retine sunt:

a) Operatiile de tipul A + Xi - Xi = P, genereaza modificari numai in activul bilantului, in sensul cresterii unui element de activ simultan si cu aceeasi suma cu scaderea altui element de activ;

b) Totalul bilantului nu se modifica;

c) Egalitatea bilantiera se mentine.

Operatiile de acest tip se refera la achizitionari de bunuri cu plata imediata, incasari de creante, transfer de sume intre casieria entitatii patrimoniale si conturile deschise la banci, schimbarea formei valoare (transformarea materiei prime in marfa, de exemplu), consumul de valori, etc.

OPERATIA NR. 2

Se majoreaza capitalul social cu 500 lei, din rezervele existente:

Operatia determina o scadere de pasiv (scad rezervele) si o crestere de pasiv (creste capitalul social) simultan si cu aceeasi suma: 500 lei.

Rezervele societatii devin 500 lei = 1.000 lei - 500 lei iar capitalul social 5.000 lei + 500 lei = 5500 lei.

Bilantul intocmit dupa aceasta operatie se prezinta astfel:

Bilant contabil (3)

Dupa operatia precedenta, ecuatia generala Activ = Pasiv, capata forma:

9.000 lei A = 9.000 lei P + 500 lei - 500 lei

Notand cu Xm suma de 500 lei si generalizand, relatia matematica care explica acest tip de operatii este:

A = P + Xm - Xm, de unde A = P

Concluziile ce rezulta sunt:

a) Operatiile de tipul A = P + Xm - Xm genereaza modificari numai in pasivul bilantului, in sensul cresterii unui element de pasiv simultan si cu aceeasi suma cu scaderea altui element de pasiv;

b) Totalul bilantului ramane neschimbat;

c) Egalitatea bilantiera se mentine.

Operatiile de acest tip constau in transformarea unei surse proprii in alta sursa proprie, sau achitarea unei datorii prin contractarea alteia.

Operatiile de tipul A + Xi - Xi = P si A = P +Xm - Xm, determina modificari numai in structura activului sau pasivului fara ca totalul bilantier (volumul patrimonial) sa se modifice.

OPERATIA NR. 3:

Se cumpara un lot de marfa in valoare de 1.000 lei, cu plata ulterioara.

Operatia genereaza o crestere de activ (creste valoarea marfurilor din stoc) si o crestere de pasiv (cresc datoriile fata de furnizori) simultan si cu aceeasi suma: 1.000 lei.

Valoarea marfurilor devine 2.000 lei + 1.000 lei = 3.000 lei, iar datoriile fata de furnizori sunt: 3.000 lei + 1.000 lei = 4.000 lei.

Bilantul intocmit dupa aceasta operatie se prezinta astfel:

Bilant contabil (4)

Dupa operatia enuntata, ecuatia generala Activ = Pasiv, capata forma:

9.000 lei A + 1.000 lei = 9.000 lei P + 1.000 lei

10.000 lei A = 10.000 lei P

Notand cu Xn suma de 1.000 lei si generalizand, relatia matematica care exprima acest gen de operatie este:

A + Xn = P + Xn, X-ul fiind acelasi, A=P

Concluziile ce se desprind sunt:

a) Operatiile de tipul A + Xn = P + Xn determina modificari in ambele parti ale bilantului, in sensul cresterii unui element de activ simultan si cu aceeasi suma cu cresterea unui element de pasiv;

b) Totalul bilantului se modifica in sensul cresterii lui;

c) Egalitatea bilantiera se mentine.

Operatiile de acest tip se refera la achizitia de bunuri si receptia de lucrari si servicii cu plata ulterioara, primirea de imprumuturi financiar-bancare.

OPERATIA NR. 4:

Se achita datoriile fata de furnizori (4.000 lei), prin virament:

Operatia genereaza o scadere de pasiv (scad datoriile fata de furnizori) si o scadere de activ (scade disponibilul din banca) simultan si cu aceeasi suma: 4.000 lei.

Datoriile fata de furnizori devin: θ = 4.000 lei - 4.000 lei, iar disponibilul 5.000 lei - 4.000 lei = 1.000 lei.

Bilantul intocmit dupa aceasta operatie se prezinta astfel:

Bilant contabil (5)

Dupa operatia enuntata anterior, ecuatia generala Activ = Pasiv, capata forma:

10.000 lei A - 4.000 lei = 10.000 lei P - 4.000 lei

Notand cu Xt suma de 4.000 lei si generalizand, relatia care exprima acest tip de operatii este:

A - Xt = P - Xt, X-ul fiind acelasi A = P

Concluziile ce se desprind sunt:

a) Operatiile de tipul A - Xt = P - Xt determina modificari in ambele parti ale bilantului, in sensul scaderii unui element de activ simultan si cu aceeasi suma cu scaderea unui element de pasiv;

b) Totalul bilantului se modifica in sensul scaderii lui;

c) Egalitatea bilantiera se mentine.

Operatiile de acest tip constau in achitarea de datorii, scaderea de surse proprii (ca de exemplu acoperirea unor pierderi), utilizarea de surse proprii, etc.

Operatiile de tipul A + Xn = P + Xn si A -Xt = P - Xt, determina modificari in volumul bilantier, care in primul caz creste, iar in cel de-al doilea scade.

Tipurile de modificari analizate se pot prezenta si prin alte combinatii. De asemenea, se pot analiza si prin prisma ecuatiei bilantiere de forma: A = K + D, in care:

A - reprezinta activul patrimonial;

K - reprezinta situatia neta a patrimoniului, sau capitalurile proprii;

D - reprezinta datoriile.

Dupa cum se observa, exemplificarea tipurilor de modificari privind activul si pasivul entitatii patrimoniale, s-a facut cu ajutorul unor operatii economice simple. Acestea au produs modificari, de fiecare data, simultan si cu aceeasi suma, numai la doua posturi din bilant, fie ambele in activ, fie ambele in pasiv, fie unul in activ si celalalt in pasiv.

In activitatea curenta a entitatilor economice exista insa si operatii economice si financiare cu un continut complex, care determina modificarea concomitenta si cu aceeasi suma a mai mult de doua posturi din bilant. Indiferent insa de complexitatea operatiilor economice, aceste se pot descompune in mai multe operatii simple, iar modificarile pe care le produc asupra activului si pasivului entitatii economice, indiferent de natura lor, se incadreaza in unul din cele patru tipuri exemplificate anterior.

Din cele prezentate reiese ca oricat de variate ar fi operatiile economice si financiare sub aspectul naturii si continutului lor economic, din punct de vedere al tipurilor de modificari pe care le produc asupra activului si pasivului bilantului, ele se pot grupa in patru categorii, si anume:

Operatii economice care produc modificari numai in activul bilantului, in sensul cresterii unui post de activ si simultan si cu aceeasi suma, micsorarea unui alt post de activ, totalul activului ramanand neschimbat, egalitatea bilantiera mentinandu-se (A +X - X = P);

Operatii economice care produc modificari numai in pasivul bilantului, in sensul cresterii unui post de pasiv si simultan si cu aceeasi suma, micsorarea unui alt post de pasiv, totalul pasivului ramanand neschimbat, egalitatea bilantiera mentinandu-se (A = P + Y - Y);

Operatii economice care produc modificari in ambele parti ale bilantului, in sensul cresterii unui post de activ si simultan si cu aceeasi suma, cresterea unui post de pasiv, totalul activului si pasivului crescand cu suma respectiva, egalitatea bilantiera mentinandu-se (A + Z = P + Z);

Operatii economice care produc modificari in ambele parti ale bilantului, in sensul micsorarii unui post de activ si simultan si cu aceeasi suma, micsorarea unui post de pasiv, totalul activului si pasivului micsorandu-se cu suma respectiva, egalitatea bilantiera mentinandu-se (A - V = P - V);

Privit din punct de vedere al modului cum influenteaza posturile si totalul bilantului, cele patru tipuri de operatii economice se pot grupa in doua categorii, si anume:

Operatii economice care produc modificari numai in structura activului si pasivului, fara a influenta volumul (totalul) bilantului; in aceasta categorie se incadreaza primele doua tipuri de operatii;

Operatii economice care produc modificari atat in structura cat si in volumul (totalul) activului si pasivului bilantier; in aceasta categorie se incadreaza ultimele doua tipuri de operatii.

Dupa cum rezulta din cele prezentate, indiferent de tipurile de modificari produse asupra activului si pasivului entitatii economice, egalitatea bilantiera se mentine permanent. Aceasta intrucat in cazul fiecarei operatii economice s-a produs, concomitent si cu aceeasi suma, o dubla modificare si anume, de sens contrar, atunci cand au fost influentate posturi din aceeasi parte a bilantului si s-au anulat, sau de acelasi sens, in cazul in care au fost influentate posturi din ambele parti ale bilantului, si sau adunat, respectiv scazut, din totalul bilantului.

Modificarile de bilant pot fi studiate si prin efectul operatiilor asupra relatiei:

A - D = CP unde:

A - activ;

D - datorii;

CP - capitaluri proprii.

Toate operatiile care afecteaza un element oarecare din bilant determina modificari inverse si de aceeasi marime asupra unuia sau mai multor elemente in asa fel incat relatia: A - (D + CP) = 0 sa fie permanent verificata.

Principiul este analog celui din fizica "actiune - reactiune" dar vizeaza partida dubla.

Pentru identificarea tipurilor de modficari se vor analiza combinatiile posibile de cresteri si micsorari si consecintele asupra egalitatii: A - (D + CP) = 0.

Cele opt combinatii posibile vor fi:

1 +A 6 +A

- A +CP

2 +D 7 - D

- D +CP

3 +CP 8 + D

- CP - CP

4 +A

+D

5 - A - D

Vom porni de la o situatie initiala si vom explica tipurile de modificari prezentate:

Bilant initial

OPERATIA 1:

Achizitie de materiale cu plata imediata in numerar: 200 lei:

Efecte:

• majorarea stocului cu 200 lei;
• diminuarea numerarului din casierie cu 200 lei.

B1 Tipul de modificare + A / - A

OPERATIA 2:

Transformarea unei datorii pe termen scurt in datorie pe termen lung (consolidarea datoriei): 1.000 lei.

Efecte:

• majorarea datoriei pe termen lung cu 1.000 lei;
• diminuarea datoriei pe termen scurt cu 1.000 lei.

B2 Tipul de modificare + D / - D

OPERATIA 3:

Incorporarea unei rezerve in capital: 300 lei:

Efecte:

• diminuarea rezervei cu 300 lei;
• majorarea capitalului social cu 300 lei.

B3 Tipul de modificare + CP / - CP

OPERATIA 4:

Achizitionarea de constructii cu plata ulterioara: 2.200 lei:

Efecte:

• cresterea valorii constructiilor cu 2.200 lei;
• cresterea datoriei pe termen scurt (furnizor de imobilizari)cu 2.200 lei.

B4 Tipul de modificare + A / + D

OPERATIA 5:

Plata in numerar a unei datorii pe termen scurt pentru 100 lei:

Efecte:

• diminuarea numerarului cu 100 lei;
• diminuarea datoriei cu 100 lei.

B5 Tipul de modificare - A / - D

OPERATIA 6:

Majorarea capitalului prin emisiune de noi actiuni: 800 lei:

Efecte:

• majorarea creantelor fata de actionari cu 800 lei;
• majorarea capitalului cu 800 lei.

B6 Tipul de modificare +A / + CP

OPERATIA 7:

Transformarea (conversia) obligatiunilor in actiuni: 1.000 lei:

Efecte:

diminuarea datoriei pe termen lung cu 1.000 lei;

cresterea capitalului social cu 1.000 lei (prin emisiune de actiuni).

B7 Tipul de modificare - D / + S

OPERATIA 8:

Diminuarea capitalului prin retragerea actionarilor de 800 lei:

Efecte:

diminuarea capitalului social cu 800 lei;

cresterea datoriei fata de actionari cu 800 lei.

B8 Tipul de modificare +D / - S

Concluzii:

Modificarile de tipul reprezinta de fapt niste compensatii in structura lui A, D sau CP;

Modificari de tipul afecteaza dimensiunea intreprinderii fara a-i afecta bogatia;

Modificari de tipul afecteaza atat dimensiunea cat si bogatia unei intreprinderi;

Modificari de tipul afecteaza de fapt structura interna a surselor de finantare, modifica bogatia fara a influenta dimensiunea intreprinderii.