RENTA

Concepte de baza

renta economica

renta funciara

renta diferentiala

legea randamentelor neproportionale

legea fertilitatii descrescande

fertilitate naturala, fertilitate economica

arenda, arendas

proprietate funciara, proprietar funciar

pretul pamantului

renta capitalizata

Teme de discutie

1. Conceptii cu privire la natura rentei.

2. Mecanismul de formare a rentei.

- legea randamentelor neproportionale

- legea fertilitatii descrescande

3. Formele rentei

4. Pretul pamantului. Factori de influenta

Formule de calcul, reprezentari grafice

Marimea rentei

R = V - (C + PR),

Unde R - renta

C - costul de productie

PR - profitul

Pretul pamantului

P = R/r

Unde P - pretul pamantului

R - marimea rentei r - rata medie a dobanzii

Reprezentarea grafica a randamentelor neproportionale

Q

I II III

factor variabil

I - zona randamentelor crescatoare

II - zona randamentelor usor crescatoare si relativ stationare

III - zona randamentelor descrescatoare

Formarea rentei prin folosirea unor factori de productie cu oferta rigida

P C

B O

P₁

E

P_E

A Q

Pentru oferta inelastica de factori 0A, pretul de procurare se ridica deasupra pretului de echilibru P_E, care asigura detinatorului factorului profitul normal. Diferenta intre P₁ si P_E este renta, obtinuta ca urmare a insuficientei ofertei in raport cu cererea.

Teste grila

Renta poate fi definita ca:

a)   un element al costului de productie

b)   o plata pentru folosirea unui factor de productie deficitar in raport cu cererea

c)   un venit al intreprinzatorului

d)   o cheltuiala pentru proprietarul unui factor de productie

Renta este considerata un venit pentru:

a)   salariat

b)   proprietarul funciar

c)   intreprinzator

d)   arendas

Renta este considerata o cheltuiala pentru:

a)   arendas

b)   manager

c)   proprietarul unui factor de productie

d)   salariat

Randamentele neproportionale presupun:

a)        modificarea egala si in acelasi sens a productiei suplimentare si a cantitatii aditionale din factorul variabil

b)        cresterea productiei suplimentare, obtinute in urma folosirii unor cantitati aditionale egale din factorul variabil

c)        scaderea productiei suplimentare, obtinute in urma folosirii unor cantitati aditionale egale din factorul variabil

d)        modificarea productiei suplimentare, obtinute in urma folosirii unor cantitati inegale din factorul variabil

Renta economica reprezinta:

a)   o forma de venit ce revine proprietarului funciar

b)   o forma de venit ce revine posesorului oricarui factor de productie a carui oferta este rigida sau putin elastica

c)        o forma de venit ce revine posesorului oricarui factor de productie a carui oferta este perfect elastica

d)        o forma de venit ce revine posesorului oricarui factor de productie a carui oferta depaseste cererea

6. Reprezentantii scolii marginaliste apreciaza ca renta se formeaza:

a)        pe baza legii fertilitatii descrescande

b)        pe baza legii randamentelor proportionale

c)        pe baza legii randamentelor neproportionale

d)        pe baza legii fertilitatii crescatoare

In conformitate cu gandirea clasica:

a)        renta este in functie de pret

b)        renta este in functie de profit

c)        renta este in functie de salariu si profit

d)        renta este in functie de cost

Renta diferentiala apare cand se utilizeaza:

a)        factori de productie limitati , cu randamente egale la cheltuieli egale de productie

b)        factori de productie rari, cu randamente egale la cheltuieli egale de productie

c)        factori de productie limitati, cu randamente diferite la cheltuieli egale de productie

d)        factori de productie diferiti, cu randamente diferite.

Renta rezultata din diferenta de fertilitate naturala a fost numita:

a)        renta de fertilitate

b)        renta diferentiala I

c)        renta diferentiala II

d)        renta diferentiala

In conditiile unei agriculturi intensive, cand se efectueaza investitii suplimentare pe unitatea de suprafata se poate obtine:

a)        renta investitionala

b)        renta diferentiala

c)        renta diferentiala I

d)        renta diferentiala II

Renta absoluta revine:

a)        tuturor proprietarilor de terenuri, ca rasplata pentru transferarea temporara a dreptului de folosinta a pamantului

b)        anumitor proprietari de terenuri, ca rasplata pentru transferarea temporara a dreptului de folosinta a pamantului

c)        proprietarului in virtutea dreptului pe care-l detine asupra unui factor de productie rar, venit incasat in conditiile in care cererea este mai mare decat oferta

d)        proprietarului in virtutea dreptului pe care-l detine asupra unui factor de productie rar, venit incasat in conditiile in care cererea este mai mica decat oferta

Renta de monopol:

a)        asigura valorificarea pozitiei monopoliste pe care o au unii intreprinzatori

b)        revine proprietarilor funciari care detin suprafete de teren cu insusiri deosebite

c)        poate fi determinata si de existenta si mentinerea unui monopol artificial

d)        apare pe piata de monopol

Pretul pamantului se poate determina:

a)        raportand renta anuala la rata dobanzii (dobanda zilei sau cea asteptata)

b)        raportand rata dobanzii la renta anuala

c)        inmultind renta anuala cu rata dobanzii

d)        nu se poate determina

Pretul pamantului este direct proportional cu:

a)        rata dobanzii bancare

b)        marimea rentei

c)        cererea pentru pamant

d)        cererea pentru produse agricole.

Probleme

A.Completati coloanele libere din tabel:

Rezolvare

Observam ca terenurile cele mai fertile au renta cea mai mare, si invers. Actioneaza in acest caz legea fertilitatii descrescande.

B.Se dau urmatoarele date:

Sa se completeze ultimele coloane, stiind ca profitul intreprinzatorului este de 10% fata de costuri. Ce relatie exista intre marimea ofertei, nivelul pretului de vinzare si marimea rentei?

Rezolvare

Observam ca cererea este rigida, in aceasta situatie pe masura ce oferta scade, va creste    si pretul de vanzare (relatie invers proportionala), si renta corespunzatoare.

C. Exemplu de formare a rentei economice prin folosirea unor factori de productie cu randamente neproportionale

D. Completati coloanele libere:

Rezolvare

Probleme propuse spre rezolvare

Presupunem ca avem un ofertant de produse spirtoase de calitate deosebita (bunul X) pentru care cererea globala este de 900.000 de litri, dar productia totala anuala este doar de 600.000 de litri. Costul de productie plus profitul normal este de 100.000 u.m./litru. Deoarece este singurul ofertant al acestui gen de marfa, poate impune un pret de vanzare de 150.000 u.m./litru. Determinati marimea rentei si caracterul ei. Daca puterea de cumparare a consumatorilor pentru acest produs scade cu 25% ce decizie va lua producatorul respectiv in legatura cu pretul de vanzare al bunului si in ce sens va influenta renta?

Un proprietar al unei suprafete de teren agricol decide sa o vanda. Ce pret poate cere daca arenda anuala este de 1.000.000 u.m., iar rata dobanzii pe piata este de 20%?

Texte de comentat

" Pamantul nu este singurul factor de productie

ale carui venituri pot fi considerate din punct de vedere economic ca renta. In aceasta situatie se pot gasi si o mare parte din salariile platite, masini sau orice factor de productie a carui oferta ramane neschimbata o perioada de timp." (Paul Samuelson, L'economique, vol. II, Editura Armand Colin, Paris, 1983, p. 847)

" Daca nu intentionati sa va conduceti firma

dintr-un balon, atunci va trebui sa tineti cont de faptul ca pamantul este un factor de productie esential pentru orice firma. Cu doua sute de ani in urma, pamantul era utilizat in principal pentru agricultura; astazi el este folosit mai ales pentru constructia de locuinte, birouri si magazine. Dar, din punctul de vedere al unui economist, pamantul si-a pastrat trasatura fundamentala. Spre deosebire de munca si de mijloacele de productie, factorul pamant poate fi carcaterizat in felul urmator: desi, uneori, poate fi "creat" prin lucrari de drenare sau despadurire, pamantul nu poate fi marit ca urmare a cresterii pretului, nici micsorat ca urmare a scaderii acestuia." (Paul Samuelson, W. Nordhaus, Economie politica, Editura Teora, Bucuresti, 2000, p.298-299)

Recomandari bibliografice:

Aurel Negucioiu (coordonator), Anton Dragoescu, Sabin Pop, Economie politica, vol. II, Editura George Baritiu, Cluj-Napoca, 1998, p. 92-112

Alexandru Cioarna, Cristian Haiduc, Economie, Editura Servo-Sat, Arad, 1998, p.190-201

Dumitru Ciucur, Ilie Gravila, Constantin Popescu, Economie, manual universitar, Editia a doua, Editura Economica, 2001, p. 354-356

V. Cornescu, Gheorghe Cretoiu, I. Bucur, Economie, Editura Actami, Bucuresti, 2001, p. 449-454

Constantin Enache, Constantin Mecu, Economie politica I, Editura Fundatiei Romania de maine, Bucuresti, 2001, p. 160-166

6. Paul Samuelson, W. Nordhaus, Economie politica,

Editura Teora, Bucuresti, 2000, p.298-301

Legea nr. 18/1991 cu privire la fondul funciar

Legea nr. 47/1994 cu privire la arenda.