CATEGORII DOCUMENTE |
Agricultura | Asigurari | Comert | Confectii | Contabilitate | Contracte | Economie |
Transporturi | Turism | Zootehnie |
La inceputul anilor `60 economistii de la Goldman Sachs au realizat un raport ce avea ca baza un set de 11 tari dezvoltate si in curs de dezvoltare ( SUA, Marea Britanie, Germania, Franta, Italia, Japonia, Brazilia, Argentina, India, Corea si Hong Kong).
Folosindu-se un model al acumularii de capital si a cresterii productivitatii, se evidentiaza evolutia PIB-ului, venitului pe cap de locuitor si fluxurile monetare in cadrul tarilor mentionate mai sus pana in 2000.
Pentru ca nu au fost estimari demografice pentru anii 1960, s-au folosit datele populatiei actuale din acea perioada ca baza pentru prevederile privind cresterea fortei de munca (presupunậndu-se ca aceasta parte a exercitiului a fost estimata corect).
Rezultatele exercitiului sunt incurajatoare. In general, prevederile mediei ratelor de crestere de-a lungul perioadei sunt aropiate de rezultatele actuale. La tarile dezvoltate, unde evolutia cresterii a fost stabila (Franta, Germania, Marea Britanie, SUA, Italia) diferenta intre prevederile si cresterile actuale ale ratelor sunt mici. In tarile in curs de dezvoltare (Japoni era in 1960 o tara in curs de dezvoltare mai saraca decat Argentina) aria rezultatelor este mai mare. In acele tari unde tendintele politice nu sustineau in mod particular dezvoltarea - India, Brazilia si Argentina - cresterea efectiva a fost inferioara prevederilor economistilor de la Goldman Sachs. Dar pentru economiile asiatice care au avut un cadru neobisnuit de favorabil dezvoltarii, metoda celor de la Goldman Sachs a subapreciat performanta cresterii efective in unele cazuri.
Rezultatele modelului realizat de Goldman Sachs pentru perioada 1960 - 2000
figura 1
Sursa: Goldman Sachs - "Visand cu BRIC-Calea spre 2050"
In ansamblu, rezultatele reflecta ca metoda de previziune a echipei Goldman Sachs apare in linii mari sensibila. Pentru ca tarile BRIC sa indeplineasca estimarile in urmatorii 50 de ani, nu au nevoie de performante "miraculoase" - desi este necesar sa ramana pe drumul cel bun pentru a mentine in linii mari conditiile favorabile dezvoltarii.
In octombrie 2003, economistii de la Goldman Sachs au publicat lucrarea: "Visand cu BRIC: Calea spre 2050", care este un raport detaliat despre evolutia tarilor BRIC pana la jumatatea secolului.
Astfel, in urmatorii 50 de ani, Brazilia, Rusia, India si China - tarile BRIC - ar putea sa devina o forta mult mai puternica in economia mondiala. Goldman Sachs studiaza evolutia PIB-ului, venitului pe cap de locuitor si fluxurile monetare in tarile BRIC pana in 2050.
Rezultatele sunt impresionante. Daca lucrurile vor merge bine, in mai putin de 40 de ani tarile BRIC, impreuna, ar putea sa fie mai puternice decat tarile G6 (Grupul celor sase). Pana in 2025, economiile BRIC ar putea sa reprezinte mai mult de jumatate din marimea celor din G6. In prezent, ele valoreaza mai putin de 15%. Dintre tarile care fac parte la ora actuala din G6, doar Japonia si SUA s-ar mai putea incadra intre cele mai puternice sase economii ale lumii in 2050.
Lista celor mai puternice zece state ale lumii in 2050 ar putea arata total diferita fata de cea din prezent. Cele mai puternice tari din lume (dupa PIB) ar putea sa nu mai fie si cele mai bogate (dupa venitul pe cap de locuitor),.
Economia mondiala s-a schimbat mult in ultimii 50 de ani. In urmatorii 50 schimbarile ar putea fi cel putin la fel de dramatice.
Cei de la Goldman Sachs au aratat importanta meditarii la evolutia lumii, concentrandu-se asupra trasaturilor cheie ale dezvoltarii si globalizarii care sunt importante in opinia lor pentru investitorii cu o perspectiva pe termen lung. O tema majora a acestui raport a fost cresterea economica ce va fi generata de catre marile tari in curs de dezvoltare in urmatoarele deceni, in special tarile BRIC (Brazilia, Rusia, India si China) care ar putea devenii o forta mult mai puternica in economia mondiala decat sunt in prezent - si mult mai mare decat se asteapta unii investitori.
In acest raport se analizeaza cat de puternice pot deveni tarile BRIC in urmatoarea jumatate de secol. Acest lucru se face nu numai extrapoland din ratele de crestere curente, ci si prin expunerea unor pareri in legatura cu modul in care procesul de crestere si dezvoltare functioneaza si aplicand un cadru formal care sa genereze prevederi pe termen lung. Se realizeaza o comparatie intre precizarile in legatura cu tarile BRIC si cele in legatura cu tarile G6 (SUA, Japonia, Marea Britanie, Germania si Italia). Se urmareste G6 (si nu Grupul celor opt - G8) deoarece, cei de la Goldman Sachs au decis sa-si concentreze atentia asupra tarilor dezvoltate cu un PIB actual de peste 1 miliard USD. Asta inseamna ca, Canada si alte state cu economii dezvoltate nu sunt incluse. Chiar daca s-ar adauga aceste economii la analiza, concluziile nu s-ar schimba.
Folosindu-se ultimile estimari demografice si un model al acumularii de capital si a cresterii productivitatii, se evidentiaza evolutia PIB-ului, venitului pe cap de locuitor si fluxurile monetare in cadrul tarilor BRIC pana in 2050. Astfel, se poate realiza o imagine a modului in care s-ar putea modifica economia mondiala in urmatoarele decenii.
Rezultatele exercitiului sunt deosebite. Acestea sugereaza ca daca lucrurile vor merge bine, tarile BRIC ar putea deveni, in viitorul nu prea indepartat, o sursa foarte importanta a noilor cheltuieli la nivel global. Graficul de mai jos arata ca economia Indiei, spre exemplu, ar putea fi mai puternica decat cea a Japoniei pana in 2032, iar economia Chinei ar putea fi mai puternica decat a SUA pana in 2041 (si mai puternica decat a celorlalte tari pana in 2016). Economiile tarilor BRIC, luate impreuna, ar putea fi superioare fata de cele ale statelor G6 pana in 2039.
Cand PIB-ul tarilor BRIC il va depasi pe cel al tarilor G6
figura 2
Sursa: Goldman Sachs - "Visand cu BRIC-Calea spre 2050"
Prevederile celor de la Goldman Sachs sunt optimiste, in sensul ca ele presupun un succes rezonabil al dezvoltarii. Dar sunt sensibile din punct de vedere economic si ofera normele dupa care investitorii isi pot fixa asteptarile lor. Exista o sansa foarte mare ca, conditiile ideale sa nu se realizeze intr-o economie sau alta si astfel prevederile sa nu se realizeze. Totusi, lumea pe care cei de la Goldman Sachs si-o imagineaza ar putea deveni realitate, si sa nu ramana doar un vis.
Estimarile nu lasa nici o urma de indoiala ca progresul tarilor BRIC va fi critic pentru modul in care economia mondiala va evolua. Daca economiile acestor tari isi vor realiza potentialul lor de dezvoltare, ar putea deveni o forta dominanta in generarea cresterii cheltuielilor in urmatoarele decenii.
Voi prezenta cateva concluzii cheie care descriu modul in care lumea s-ar putea schimba in urmatorii 50 de ani. Cea mai importanta presupunere care subliniaza toate aceste prevederi este aceea ca tarile BRIC isi vor mentine cresterea - stabilind politici de sustinere. Graficele din text ilustreaza aceste lucruri. Concluziile economistilor de la GS se refera la cinci teme principale: 1) dimensiunea economica; 2) dezvoltarea economica; 3) venituri si demografie; 4) tipare de cerere globala; 5) fluxuri valutare.
Dimensiunea economica
In mai putin de 40 de ani, economiile tarilor BRIC, impreuna, ar putea fi mai puternice decat cele ale G6. Pana in 2025 ar putea reprezenta mai mult de jumatate din marimea economiilor tarilor G6. In prezent ele valoreaza mai putin de 15%.
Tarile BRIC vor avea un PIB mai ridicat decat cel al tarilor G6 in urmatorii 40 de ani
figura 3
Sursa: Goldman Sachs - "Visand cu BRIC-Calea spre 2050"
China ar putea sa devanseze Germania in urmatorii patru ani, Japonia pana in 2015 si SUA pana in 2039. Economia Indiei ar putea sa fie mai puternica decat a tuturor celorlalte tari in urmatorii 30 de ani, exceptie China si SUA. Rusia ar devansa Germania, Franta, Italia si Marea Britanie.
Contributia in crestere a tarilor BRIC la PIB
figura 4
Sursa: Goldman Sachs - "Visand cu BRIC-Calea spre 2050"
In prezent, dintre tarile G6 (SUA, Japonia, Germania, Franta, Marea Britanie), doar SUA si Japonia ar mai face parte din cele mai puternice economii in 2050.
Dezvoltarea economica
India are potentialul sa inregistreze cea mai mare dezvoltare in urmatorii 30-50 de ani. Cresterea ar putea fi mai mare de 5% in urmatorii 30 de ani si in jur de 5% pentru urmatorii 20 de ani daca dezvoltarea continua cu succes.
China depaseste G3 ; India este foarte aproape
figura 5
Sursa: Goldman Sachs - "Visand cu BRIC-Calea spre 2050"
In ansamblu, cresterea economica a tarilor BRIC va incetini destul de mult in acest cadru de timp. In 2050 doar India, conform prevederilor celor de la Goldman Sachs, va mai inregistra rate de crestere semnificative, de peste 3%.
India prezinta cel mai rapid potential de crestere dintre tarile BRIC
figura 6
Sursa: Goldman Sachs - "Visand cu BRIC-Calea spre 2050"
Venituri si demografie
In ciuda unei dezvoltari mult mai rapide, indivizii din tarile BRIC vor fi probabil in 2050, in medie, mai saraci decat cei din economiile G6. Rusia este exceptia, reusind sa ajunga din urma tarile mai sarace din G6 pana in 2050, in ceea ce priveste venitul pe cap de locuitor. In China, venitul pe cap de locuitor ar putea fi similar cu cel care este acum in tarile dezvoltate (aproximativ 30000 USD pe cap de locuitor). In SUA, venitul pe cap de locuitor ar putea ajunge pana in 2050 la 80000 USD.
Demografia joaca un rol important in modul in care lumea se va schimba. Chiar si in cadrul tarilor BRIC, impacturile demografiei variaza foarte mult. Scaderea populatiei cu varsta legala de munca este prevazuta sa aiba loc mai tarziu decat in tarile dezvoltate, dar va fi mai accentuata in Rusia si China fata de India si Brazilia.
Tipare de cerere globala
Incepand cu 2009, cresterea anuala a cheltuielilor din tarile BRIC ar putea sa fie mai mare decat cea din tarile G6 si chiar dubla fata de cea din prezent. Pana in 2025, cresterea anuala a cheltuielilor din tarile BRIC va fi de doua ori mai mare decat cea a tarilor din G6, si de patru ori mai mare in 2050.
Fluxuri valutare
Cresterea ratelor de schimb ar putea contribui semnificativ la cresterea PIB-ului din tarile BRIC. La evolutia PIB-ului din economiile BRIC, dezvoltarea rapida participa in proportie de 2/3, iar cresterea monetara in proportie de 1/3.
Ratele reale de schimb a tarilor BRIC ar putea ajunge pana la 300% in urmatorii 50 de ani (cu o medie de 2,5% pe an). Moneda Chinei s-ar putea dubla ca valoare in urmatorii 10 ani daca dezvoltarea continua si ratele de schimb vor varia liber.
Prezentarea evolutiei fiecarei tari pe scurt:
Estimarile privind modificarile subtantiale in orientarea dezvoltarii catre tarile BRIC sunt impresionante. Dar este posibil asa ceva?
Ca o verificare a estimarilor celor de la Goldman Sachs, s-a aplicat o abordare total diferita pentru a genera prevederile privind dezvoltarea pe termen lung, bazata pe cercetarea interstatala econometrica. S-a preluat un model econometric cunoscut de la Levine si Renelt (LR)[1] care explica media de crestere a PIB-ului in urmatorii 30 de ani ca o functie a venitului de baza pe cap de locuitor, a ratelor de investitii, luậndu-se in calcul si cresterea numarului populatiei si a locuitorilor cu studii medii.
Desi aceasta tehnica este foarte diferita, si o evolutie de la an la an nu poate fi generata, modelul prezinta asemanari cu cel realizat de economistii de la Goldman Sachs. Venitul de baza pe cap de locuitor determina ajungerea din urma a productivitatii, investitiile duc la cumularea de capital, si nivelul educatiei poate ajuta la determinarea vitezei de convergenta. Prevederile care folosesc ecuatia LR nu sunt identice cu cele ale echipei Goldman Sachs, dar destul de apropiate pentru a ne asigura ca se fac estimari plauzibile. Modelele celor de la Goldman Sachs sunt putin mai optimiste, dar nu cu mult.
Compararea prevederilor de la Goldman Sachs cu Modelul Levine - Renelt
Sursa: Goldman Sachs - "Visand cu BRIC-Calea spre 2050"
Modele utilizate pentru estimarea ecuatiei de regresie a ritmului anual al cresterii PIB-ului pe locuitor, atat cel al lui Barro cat si cel al lui Levine si Renelt, au fost concepute initial pentru aplicatii pe cazul unui numar foarte mare de tari (cele mai multe dintre ele in curs de dezvoltare) incluzand cate patru variabile. Pentru estimarea ecuatiei de regresie in cazul modelului Levine - Renelt sunt considerate urmatoarele patru variabilele: PIB-ul pe locuitor in anul de baza; ritmul cresterii populatiei; rata bruta de cuprindere a populatiei in invatamantul secundar; si, respectiv, ponderea cheltuielilor de investitii in PIB.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 996
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved