APORTUL SISTEMUL NATIONAL DE TRANSPORT LA ASIGURAREA CAPACITATILOR PENTRU APARARE

APORTUL SISTEMUL NATIONAL DE TRANSPORT LA ASIGURAREA CAPACITATILOR PENTRU APARARE

1. Rolul transporturilor in asigurarea securitatii nationale, aprecierea rolului in capacitatea de aparare a tarii

1. Rolul transporturilor in dezvoltarea generala a economiei

Realizarea proiectelor de infrastructura dinamizaza cererea de forta de munca prin crearea temporara sau permanenta de noi locuri de munca, iar in cazul proiectelor cu efecte de antrenare sj/sau care necesita operatiuni de intretinere sau de operare este evident efectul pozitiv asupra reducerii somajului, cresterii veniturilor persoanelor fizice si chiar ale autoritatilor locale si centrale. Noile locuri de munca ce vor fi create pot stopa deplasarea populatiei in alte zone mai dezvoltate si pot contribui la mentinerea si dezvoltarea fortei de munca existente. Totodata ar putea determina dezvoltarea pe orizontala si a altor sectoare de activitate care pot servi noua investitie in infrastructura transporturilor.

Dezvoltarea infrastructurii de transporturi, pregatirea si realizarea lucrarilor de investitii, au ca rezultat:

dezvoltarea retelelor de transport la nivel regional i local;

asigurarea accesului catre zonele industriale si turistice;

cresterea potentialului economic in zonele propuse in cadrul proiectelor;

- scaderea nivelului de poluare a aerului, a ratei accidentelor, reducerea costurilor de functionare a vehiculelor si timp de transport redus;

cresterea industriala, turistica si economica;

cresterea sigurantei circulatiei;

- producerea echipamentelor si instalatiilor care se vor pune in opera in cadrul lucrarilor de modernizare si dezvoltare a infrastructurilor, va asigura locuri de munca in domeniile conexe;

cresterea intrarilor in valuta convertibila, prin intermediul investitiilor directe si a imprumuturilor rambursabiJe;

sectorul serviciilor in transporturi va ramane deschis pentru tehnologiile de nivel international;

Apreciez ca abordarea responsabila a programelor de dezvoltare a infrastrucrurilor de

transport este esentiala si trebuie tratata cu maxima seriozitate intrucat este un adevar istoric faptul

ca intreaga societate umana s-a dezvoltat si a atins nivelurile actuale de civilizatie utilizand cu

eficienta transporturile care s-au constituit intr-un veritabil motor al progresului.

Rolul transporturilor in intarirea capacitatii de aparare a tarii

Prima manifestare a unui razboi consta intr-o intensa activitate de transporturi executate pe

toate categoriile de cai de comunicatie. Cu ajutorul mijloacelor de transport sunt deplasate

conditiile consumului extrem de mare de materiale create foarte mult rolul comunicatiilor, care trebuie sa asigure "scurgerea' neintrerupta a curentilor de transporturi logistice. Pe de alta parte, oricat de bine pus la punct ar fi sistemul de generare si regenerare a resurselor, el nu-si va putea indeplini roluJ important ce-i revine, daca infrastructura de transporturi nu va asigura, in mod ritmic, transportul resurselor la trupele din teatrul de operatii.

Concluzionand, putem spune ca infrastructura de transporturi poate influenta logistica operatiilor intrunite prin "actiunile' sau "inactiunile' ei asupra domeniilor functionale ale sprijinului logistic, producand astfel disfunctionalitati majore in realizarea acestuia

3. Infrastructura critica - element definitoriu pentru asigurarea securitatii nationale

Aparitia unei noi categorii de riscuri, cele asimetrice, nonclasice, pot consta in actiuni armate si nonarmate deliberate, avand ca obiectiv afectarea securitatii nationale prin provocarea de consecinte directe ori indirecte asupra vietii economico-sociale a tarii. Pe langa actiuni cu impact asupra infrastructurii teritoriale precum crima organizatS, dezastrele sj calamitatile provocate sj scurgerea de informatii clasificate, actele teroriste asupra obiectivelor infrastructurale, in special asupra celor de importanta strategics, au capatat o amploare deosebita in cadrul actiunilor "la moda' in secolul XXI, cu consecinte directe asupra infrastructurii de transport.

Pornind de la aceste potentiate vulnerabilitati i de la existenta unei infrastructuri strategice, fara a exista o denumire si o definitie universala, consideram ca se poate identifica un nucleu de elemente de importanta deosebita ce se poate constitui intr-o Componenta Critica a Infrastructurii Transporturilor (CCIT). In aceasta categorie pot fi incluse acele elemente ale infrastructurii transporturilor rutiere a caror distrugere ar afecta in mod fundamental siguranta publica, ordinea de drept, siguranta nationals, activitatea economics sau calitatea mediului inconjurator.

In acest sens, consideram ca o incercare de departajare a componentelor infrastructurii rutiere de celalte componente infrastructurale in acest context este neavenita, deoarece acestea constituie, in mai toate cazurile, un complex de lucrari in care isi afla existenta infrastructuriie tuturor ramurilor, si anume:

magistralele rutiere nationale cu podurile si tunelurile aferente si nodurile rutiere importante;

magistralele feroviare incluzand podurile, depozitele, statiile, nodurile feroviare;

porturile si aeroporturile internationale cu danele si hangarele,depozitele si reteaua proprie de infrastructura rutiera existenta;

conductele de transport.

Din aceasta perspectiva, consideram ca elementele critice ale infrastructurii de transport la aceasta data se constituie dintr-o pleiada de obiective de importanta deosebita pentru apararea tarii Fara a diminua importanta altor asemenea obiective, de importanta strategica si indispensabile functionarii economiei statului, apreciem ca principalele obiective ar fi urmatoarele:

.Ministerul Transporturilor si Infrastructurii. Acesta este organul de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului, care stabileste politica in domeniul transporturilor, constructiilor sj turismului, la nivel national, elaboreaza strategia sj reglementarile specifice de dezvoltare si de armonizare a activitatilor de transport, constructii si turism, in cadrul politicii generale a Guvernului. Totodata indeplinesje rolul de autoritate de stat in domeniul transporturilor, constructiilor si turismului si are, in calitatea sa de organ de specialitate, o serie de responsabilitati pe linia apararii nationale;

complexul de poduri dunarene Fetesti - Cernavoda;

podul de peste Dunare Giurgiu - Ruse;

2 tuneluri in zona Lacul Rosu - Bicaz

2 tuneluri Gura Vaii-Varciorova;

complexul de viaducte de pe sectorul Orsova-Drobeta Turnu Severin;

tunelul de pe comunicatia Grosu - Ojdula, Tg. Secuiesc

5 tuneluri in zona Transfagarasan

ecluza Navodari;

podul rutier Giurgeni - Vadu Oii;

podurile cu o lungime mai mare de 100 m, indeosebi cele de pe principalele rauri.

Toate aceste obiective au o important deosebita, in primul rand prin activitatea functionala a tiecaruia in parte si, in al doilea rand, prin aportul general la buna functionare a economiei romanesti.

Acestea sunt atat de importante, incat scoaterea lor din functiune sau distrugerea acestora poate avea efecte de destabilizare a securitatii nationale, economiei si asupra functionarii eficiente a guvernului.

Distrugerea sau scoaterea temporara din functiunea a acestora, la pace si in situatii de criza sau la razboi poate produce in primul rand disfunctionalitati in transportul de personal, materiale sj tehnica de lupta cu implicatii majore asupra lowiilor functionale ale logisticii. De aceea, consider ca protectia infrastructurilor critice ar trebui sa constituie una dintre cele mai bine organizate domenii la orice nivel organizational.

Aceasta ar trebui sa cuprinda o serie de programe, activitati sj actiuni realizate de guvern, 1 proprietari, operatori i actionari in vederea asigurarii sigurantei si protectiei.

4. Politicile si strategiile din domeniul transporturilor si implicatiile acestora in asigurarea securitatii nationale

"Securitatea interna priveste deopotriva siguranta cetateanului si securitatea publica, securitatea frontierelor si cea a transporturilor, protectia infrastructurii critice, si cea a sistemelor de aprovizionare cu resurse vitale'

"Securitatea interna reprezinta ansamblul activitatilor de protectie, paza si aparare a locuitorilor, comunitatilor umane, infrastructurii si proprietatii impotriva amenintarilor de natura militara - altele decat agresiunile declansate de forte armate - si de factura non-militara, precum si a celor generate de factori geo-fizici, meteo-climatici ori alti factori naturali, care pun in pericol viata, libertatile, bunurile si activitatile oamenilor si ale colectivitatilor, infrastructura critica si activitatile economico-sociale, sau alte valori nationale la un nivel de intensitate si amploare diferit de starea obisnuita'²

Sistemul transporturilor reprezinta un element esential care determina capacitatea de aparare a tarii si in acest sens s-au intreprins masuri de implementare a unui sistem legislativ modern menit sa abordeze clar domeniile de responsabilitate, atributii ale diferitelor institutii in mentinerea si dezvoltarea capacitatilor pentru aparare si gestionarea problemelor din acest domeniu in diferite stadii potentiale de aparitie si evolutie a situatilor de criza.

Sistemul national al transporturilor - element determinant al capacitatii de aparare, prin caracteristicile acestuia se include in activitatea complexa de pregatire a teritoriului pentru aparare, pregatirea teritoriului pentru aparare contine ansamblul de masuri si actiuni stabilite pentru realizarea obiectivelor necesare satisfacerii nevoilor strategice si operative ale fortelor sistemului national de aparare si pentru asigurarea protectiei populatiei si a bunurilor materiale, inclusiv a celor ce apartin patrimoniului national, impotriva efectelor actiunilor distructive executate de agresor cu mijloace clasice si arme nucleare, biologice si chimice'²³.

Obiectivul general al activitatilor de pregatire a teritoriului pentru aparare consta in stabilirea si realizarea, din timp de pace, a investitiilor, lucrarilor sau amenajarilor, precum si luarea in evidenta a infrastructurii teritoriale in vederea sustinerii nevoilor sistemului national de aparare, in caz de mobilizare sau razboi.

in baza Legii nr. 477/2003 privind pregatirea economiei nationale si a teritoriului pentru aparare, Guvernul raspunde de pregatirea teritoriului pentru aparare, activitate ce se desfasoara prin ministerele in resortul carora sunt stabilite obiective de pregatire, actiune coordonata de Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale, ca organ de specialitate al Guvernului in acest domeniu, si Statul Major General.

Obiectivele prevazute in programul de pregatire a teritoriului pentru aparare au in vedere, in principal:

lucrari specifice actiunilor militare (puncte de comanda, fortificatii etc);

construirea, largirea si modernizarea unor cai de comunicatii si transport;

amplificarea si modernizarea unor linii de telecomunicatii si a tehnologiilor informatiei;

lucrari si amenajari portuare;

aeroporturi si aerodromuri;

construirea unor noi capacitati de depozitare,

lucrari pentru forarea si amenajarea unor surse de apa etc.

in ceea ce priveste realizarea efectiva de noi elemente ale infrastructurii teritoriale a sistemului national de aparare, in prezent si in perspectiva apropiata, se prefigureaza modificari esentiale la infrastructura existenta in domeniile transporturi si comunicatii care beneficiaza de programe concrete si de fonduri necesare dezvoltarii infrastructurii, iar pentru celelalte domenii ale economiei se intrevad modificari concludente ale infrastructurii prin investitii efectuate atat de catre stat cat si de investitori particulari.

Ministerele si celelalte autoritati ale administratiei publice au obligatia, potrivit legii, sa tina evidenta obiectivelor de infrastructura teritoriala importanta pentru sistemul national de aparare si sa comunice Oficiului si Statului Major General, anual, situatia acestora.

Autoritatile administratiei publice care administreaza si exploateaza obiectivele de pregatire a teritoriului si elementele de infrastructura teritoriala importante pentru sistemul national de aparare sunt obligate sa le mentina permanent intr-o stare corespunzatoare scopului pentru care au fost create.

in conditiile actuale in care, in relatiile dintre state se manifesta tot mai pregnant tendinta de destindere, de incredere reciproca, de renuntare la presiuni prin amenintarea cu forta, tendinte care au condus la reducerea efectivelor, armamentelor si a stocurilor destinate sustinerii actiunilor militare, rolul infrastructurii teritoriale capata o importanta deosebita pentru sistemul national de aparare si reprezinta o prioritate mai ales in conditiile integrarii tarii noastre in structurile de securitate europene si euro - atlantice, folosirea eficienta a acestora fiind determinanta in sustinerea efortului de aparare.

Elementele de infrastructura teritoriala de importanta pentru aparare pot fi puse la dispozitia partenerilor NATO, in cazul solicitarii unor astfel de elemente, conform conceptului privind sprijinul natiunii gazda.

Prin normele metodologice de aplicare a legii nr. Legea nr. 477/2003, printre alte

obiective de importanta, au fost stabilite si lucrarile de arta, punctele obligatorii de trecere,

nodurile de comunicatii, triajele de mare capacitate, aeroporturile, porturile, barajele

hidroenergetice, conductele de transport de mare capacitate, obiective pentru care se impune sa fie luate in paza, in caz de mobilizare sau razboi;

O directie prioritara de actiune pentru realizarea obiectivelor strategiei de securitate nationala o reprezinta necesitatea declansarii unui amplu proces de dezvoltare, modernizare si asigurare a protectiei infrastructurii critice, a elementelor vitale ce vizeaza pregatirea teritoriului, economiei si a societatii pentru a face fata riscurilor si amenintarilor la adresa securitatii nationale. in acest scop, se va actiona pentru modernizarea si adaptarea legislatiei si institutiilor, in raport cu dinamica reala a procesului, cu exigentele impuse de noile riscuri si amenintari si cerintele determinate de nevoile de cooperare in cadrul NATO, Uniunii Europene si parteneriatelor strategice.

Optiunile strategice ale Romaniei au in vedere dezvoltarea rapida a unor retele de infrastructura specializate si eficiente, compatibile cu cele europene si euroatlantice, capabile sa potenteze atat dezvoltarea sustinuta si modernizarea accelerata a economiei cat si securitatea nationala, in care scop vor f lansate programe ample de investitii nationale, in cooperare si in parteneriat.

'Principalele domenii de interes privesc: - infrastructura de transport - in mod deosebit, constructia de autostrazi si modernizarea rapida a infrastructurii feroviare - si reteaua de management a traficului; infrastructura de comunicatii; managementul potentialului hidrografic; restructurarea, intr-o conceptie noua, a sistemului bazelor militare

5. Masurile de pregatire din timp de pace

Pregatirea teritoriului pentru aparare este o componenta importanta a sistemului national de aparare si securitate nationala si are la baza prevederile Constitutiei, legilor tarii si ale documentelor privind planificarea apararii, precum si obligatiile asumate de Romania prin tratate si alte intelegeri internationale.

In conformitate cu prevederile Legii apararii nationale a Romaniei nr. 45/1994, infrastructura teritoriala a sistemului national de aparare se constituie din ansamblul lucrarilor si amenajarilor teritoriului care pot fi folosite in scopul apararii nationale. Acestea integreaza intr-o conceptie unitara elementele, sistemele si amenajarile din teren in deplina concordanta cu strategia militara de aparare a Romaniei.

Obiectivele si amenajarile care se realizeaza prin lucrarile de pregatire a teritoriului pentru aparare constituie o componenta importanta a infrastructurii teritoriale a sistemului national

de aparare. Infrastructura teritoriala specifica fiecarui domeniu al economiei nationale se creeaza conform strategiilor de dezvoltare a acestor ramuri si sectoare ale economiei.

In prezent, cea mai mare parte a infrastructurii teritoriale de interes pentru aparare este constituita din elemente de infrastructura existente, luate in evidenta la nivelul Oficiului si Statului Major General in vederea utilizarii in caz de necesitate.

Strategia de securitate nationala a Romaniei, Bucuresti 2006, Cap. XI

Potrivit legii, aceste modificari ale infrastructurii teritoriale de interes pentru aparare sunt coordonate de Statul Major General, caruia ii revine obligatia de a aviza amplasarea noilor obiective de investitii si dezvoltarea sau modernizarea celor existente.

Cu ocazia avizelor respective. Statul Major General urmareste si incadrarea acestora in infrastructura sistemul national de aparare, precum si indeplinirea cerintelor care concura la realizarea intereselor apararii.

in ceea ce priveste realizarea efectiva de noi elemente ale infrastructurii teritoriale a sistemului national de aparare, in prezent si in perspectiva apropiata, se prefigureaza modificari esentiale la infrastructura existenta in domeniile transporturi si comunicatii care beneficiaza de programe concrete si de fonduri necesare dezvoltarii infrastructurii, iar pentru celelalte domenii ale economiei se intrevad modificari concludente ale infrastructurii prin investitii efectuate atat de catre stat cat si de investitori particulari.

in contextul aderarii Romaniei la UE in anul 2007, politica nationala de dezvoltare a Romaniei se va racorda din ce in ce mai strans la politicile, obiectivele, principiile si reglementarile comunitare in domeniu in vederea asigurarii unei dezvoltari socio-economice de tip "european' si reducerea cat mai rapida a disparitatilor semnificative fata de Uniunea Europeana. in acest sens, Romania a elaborat Planul National de Dezvoltare (PND) -instrumentul fundamental prin care Romania va incerca sa recupereze cat mai rapid disparitatile de dezvoltare socio-economica fata de Uniunea Europeana. PND este un concept specific politicii europene de coeziune economica si sociala (Cohesin Policy) si reprezinta documentul de planificare strategica si programare financiara multianuala, elaborat intr-un larg parteneriat care va orienta si stimula dezvoltarea socio-economica a Romaniei in conformitate cu Politica Uniunii Europene. in perioada de referinta a PND, este important de subliniat ca au fost stabilite prioritati nationale de dezvoltare ce grupeaza o multime de domenii si subdomenii prioritare intre care si dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de trasnsport.

Ministerele si celelalte autoritati ale administratiei publice au obligatia, potrivit legii, sa tina evidenta obiectivelor de infrastructura teritoriala importanta pentru sistemul national de aparare si sa comunice Oficiului si Statului Major General, anual, situatia acestora.

In domeniul infrastructurilor de transport, potrivit HG nr. 412/2004 privind organizarea

si functionarea Ministerului Transporturilor si Tnfrastructurii, cu modificarile si

completarile ulterioare, acesta stabileste politica in domeniul transporturilor la nivel national,

elaboreaza strategia si reglementarile specifice de dezvoltare si de armonizare a activitatilor de transport si indeplineste rolul de autoritate de stat in domeniul transporturilor.

MTI, in calitatea sa de organ de specialitate al administratiei publice centrale, avizeaza si urmareste realizarea programelor si proiectelor de infrastructuri, asigura administrarea, dezvoltarea si gestionarea infrastructurilor de transport atat direct, cat si prin intermediul unitatilor aflate in subordinea sau sub autoritatea sa.

Infrastructura rutiera de interes national este administrata de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania S.A., iar restul retelei publice rutiere (drumuri judetene, comunale) este administrata de autoritatile administratiei publice locale.

Infrastructura feroviara publica este administrata de Compania Nationala de Cai Ferate Romane "CFR' S .A., principalii operatori publici fiind S.N. Transport Feroviar de Marfa "CFR Marfa' S.A si S.N. Transport Feroviar de Calatori "CFR Calatori' S.A Prin implementarea directivelor UE pentru acest sector, administratorul infrastructurii feroviare a fost separat de operatorii de marfa si calatori.

Reteaua de metrou a municipiului Bucuresti este administrata si exploatata de SC Transport cu Metroul METROREX SA.

Infrastructura de transport naval se afla in administrarea Companiei Nationale Administratia Porturilor Maritime S.A Constanta, Companiei Nationale Administratia Canalelor Navigabile S.A Constanta, Companiei Nationale Administratia Porturilor Dunarii Fluviale S .A. Giurgiu, Companiei Nationale Administratia Porturilor Dunarii Maritime S.A Galati si Regiei Autonome Administratia Fluviala a Dunarii de Jos Galati.

Infrastructura de transport aerian de interes national se afla in administrarea Companiei Nationale "Aeroportul International Bucuresti - Henri Coanda' S.A., Societatii Nationale .Aeroportul International Bucuresti Baneasa - Aurel Vlaicu' S.A, Societatii Nationale "Aeroportul International Constanta' S.A. si Societatii Nationale "Aeroportul International Timisoara - Traian Vuia' S.A.

Douasprezece aeroporturi de interes local se afla in administrarea consiliilor judetene, iar un aeroport este privat. Serviciile de trafic aerian sunt asigurate de Regia Autonoma "Administratia Romana a Serviciilor de Trafic Aerian - ROMATSA'. Principalul operator aerian public este S.C. "Compania Nationala de Transporturi Aeriene Romane - TAROM' S.A.

prhind organizarea si. fancttortareaMirtisteruhti Tntmportnrilor, pttblicata in Monitorut Oftcial nr. din {art.