Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie

Navigatie

Logistica stocarii marfurilor

Transporturi

+ Font mai mare | - Font mai mic



Logistica stocarii marfurilor

Rolul determinant al stocurilor este evidentiat de faptul ca acestea asigura certitudine, siguranta si garantie in alimentarea continua a productiei si ritmicitatea desfacerii rezultatelor acesteia. Altfel spus, procesul de stocare apare ca un regulator al ritmului aprovizionarilor cu cel al productiei, iar stocul reprezinta acel “tampon inevitabil” care asigura sincronizarea cererilor pentru consum cu momentele de furnizare a resurselor materiale.




1. Rolul stocarii in lantul logistic

Obiectivitatea formarii de stocuri este justificata de actiunea mai multor factori care le conditioneaza existenta si nivelul de formare, le stabilizeaza functia si scopul constituirii. Intre acestia amintim: contradictia dintre specializarea productiei si caracterul nespecializat al cererii; diferenta spatiala dintre productie si consum; caracterul sezonier al productiei sau al consumului; pentru majoritatea produselor productia este continua, in timp ce consumul este sezonier; la produsele agricole situatia este inversa; periodicitatea productiei si consumului, a transportului; necesitatea conditionarii materialelor inaintea intrarii lor in consum; punerea la adapost fata de dereglarile in procesul de aprovizionare-transport sau fata de factorii de forta majora (stare de necesitate, calamitati naturale, seisme, caracterul deficitar al resurselor); necesitatea executarii unor operatii specifice pentru a inlesni procesul de livrare sau consum al materialelor (receptie, sortare, marcare, ambalare – dezambalare, formarea loturilor de livrare, pregatirea materialelor pentru consum s.a.m.d.); necesitatea eficientizarii procesului de transport etc.

Alte motive pentru crearea stocurilor ar putea fi: investirea unei parti din capital in stocuri pentru a reduce cheltuielile de organizare; capitalul investit in stocuri e usor de evidentiat; asigurarea desfasurarii neintrerupte a procesului de productie; asigurarea unor comenzi de aprovizionare la nivelul consumului imediat nu este intotdeauna posibila si eficienta din punct de vedere economic; comenzile onorate de catre furnizorii din alte localitati nu pot fi introduse imediat in procesul de fabricatie; anticiparea unei cresteri a preturilor (exceptand speculatiile) etc.

Stocurile exista in lantul logistic din cauza diferentelor dintre cerere si oferta. De exemplu, pentru un producator de otel este mai economic sa produca in loturi mari care mai apoi sa fie depozitate pentru o vanzare viitoare. Si un magazin cu amanuntul trebuie sa detina stocuri de marfuri pentru a satisface cererea. Un rol important pe care il au stocurile este de a creste cererea care poate fi satisfacuta prin faptul ca produsul este disponibil atunci cand clientul il vrea. Alt rol semnificativ este ca reduce costurile exploatand economiile de scala care pot aparea in timpul productiei sau distributiei.

Stocurile apar sub forma de materii prime, semifabricate sau bunuri finite. Stocurile sunt o sursa majora de costuri in lantul logistic. Spre exemplu, un lant logistic care are stocuri mari la nivel de retail, are un grad inalt de receptivitate deoarece clientul intra in magazin si iese cu produsul pe care il cauta. In contrast, un lant logistic cu stocuri mici poate fi eficient dar va face clientii sa astepte cateva saptamani sau luni pentru marfurile pe care si le doresc.

Stocurile au un rol important in fluxul materialelor in lantul logistic. Managerii vor trebui sa actioneze cu stocuri cat mai mici fara sa creasca costurile sau reduca receptivitatea, deoarece reducerea scurgerii timpului poate fi un avantaj semnificativ intr-un lant logistic.

Stocurile joaca un rol important in abilitatea de a asigura competitivitatea unei firme. Daca strategia competitiva a unei firme cere un nivel ridicat de receptivitate, compania poate atinge acest tel prin amplasarea unor mari cantitati de marfuri langa clienti. Invers, o companie poate folosi stocurile pentru a deveni mai eficienta,reducand costurile. Dilema in cazul stocurilor este intre receptivitatea care rezulta din stocuri mai mari sau eficienta care rezulta din mai stocuri mai mici.

In cadrul gamei foarte largi de stocuri, se disting cu deosebire urmatoarele categorii:

A. Din punct de vedere al productiei stocurile pot fi de trei feluri:

a) cel de materii prime si materiale destinat consumului unitatilor de productie - stocul de productie, stoc in amonte;

b) cel de produse finite, destinate livrarii catre beneficiari - stocul de desfacere, stoc in aval

c) cel destinat asigurarii functionarii continue a unor masini sau a unor linii de fabricatie - stocul interoperational.

Ponderea cea mai mare o detine stocul de productie.

B. Din punct de vedere al rolului jucat pe plan economic stocurile pot fi:

a) stocuri cu rol de regulator; au ca rol reglarea fluxurilor de intrare si de iesire ale produselor intre doua stadii succesive ale procesului tehnologic;

b) stocuri cu rol strategic; sunt formate din piese sau din subansamble folosite de serviciul de intretinere, necesare inlocuirii rapide a lor in caz de avarie la instalatiile vitale ale intreprinderii;

c) stocuri speculative; sunt mai putin legate de activitatea agentilor economici si se refera in general la produse si materiale rare, a caror valoare nu este fluctuanta.

C. Din punct de vedere al modului de depozitare, care tine seama si de unele proprietati fizico-chimice ale elementelor. Asa avem: produse periculoase, voluminoase, fragile etc.

D. Din punct de vedere al modului de gestionare avem:

a) stocuri cu gestiune normala;

b) stocuri cu “afectare directa” (comandate special pentru o anume comanda);

c) stocuri “fara gestiune” (din magaziile intermediare, cu o supraveghere globala);

d) stocuri de produse consumabile.

E. Din punct de vedere al caracteristicilor formarii si destinatiei lor stocurile pot fi:

a) stoc curent;

b) stoc de siguranta;

c) stoc de pregatire sau de conditionare;

d) stoc pentru transport intern;

e) stoc de iarna.

F. Dupa locul formarii, exista:

a) stocuri in comertul cu ridicata;

b) stocuri in comertul cu amanuntul;

c) stocuri “pe drum” sau in expeditie.

G. Dupa perioada de identificare, exista:

a) stocuri initiale;

b) stocuri finale;

c) stocuri intermediare, la un anumit moment al perioadei.

H. Dupa nivelul atins in procesul de reinnoire, exista:

a) stocuri minime sau de alarma;

b) stocuri medii;

c) stocuri maxime.

Pentru a creste eficienta si receptivitatea trebuie cunoscute principalele tipuri de stocuri si modul in care acestea pot fi dimensionate:

Stocul curent. Acesta reprezinta stocul folosit sa satisfaca cererea in intervalul dintre doua livrari ale furnizorilor. Marimea stocului curent este rezultatul productiei, transportului sau achizitiei marfurilor in loturi mari. Firmele produc sau achizitioneaza loturi mari pentru a exploata economiile de scala in productie, transport sau in procesul de cumparare. O data cu cresterea lotului, apare si cresterea costului expeditiei.



Stocul de siguranta este stocul care trebuie tinut in cazul in care cererea depaseste asteptarile sau furnizorii nu livreaza marfurile la timp. Daca totul ar fi previzibil, atunci ar fi suficient doar stocul curent. Deoarece cererea este nesigura si ar putea depasi asteptarile, firmele tin un stoc de siguranta pentru a putea satisface o cerere ridicata, dar neasteptata. Managerii se confrunta cu o decizie cheie atunci cand trebuie sa stabileasca marimea stocului de siguranta. Daca stocul de siguranta este prea mare, marfurile nu vor putea fi vandute si vor trebui scoase la vanzare la un pret redus dupa inchierea sezonului. Daca firma are un stoc de siguranta mic atunci va avea vanzari mai putine. Asadar, optarea pentru o anumita marime a stocului de siguranta implica o legatura intre costul de a avea prea mult stoc de siguranta si costul de a scadea vanzarile datorita unui stoc de siguranta nesemnificativ.

Stocul sezonier este utilizat in cazul in care cererea are variatii previzibile. Firmele constituie stocuri in perioadele in care cererea este mica si depoziteaza marfurile pentru perioadele in care in care ele nu vor mai putea produce atat de mult pentru a satisface cererea. Managerii se confrunta cu decizii cheie in momentul in care trebuie sa decida daca trebuie constituie un stoc sezonier si, daca se decid sa il contituie, atunci trebuie sa stabileasca nivelul acestuia.    Daca o firma isi poate schimba rapid rata sistemului de productie la un cost foarte scazut, atunci s-ar putea sa nu mai aiba nevoie de stocul sezonier, deoarece sistemul de productie se poate adapta unei perioade cand cererea este mare, fara a implica costuri mari. Oricum, daca schimbarea ratei productiei este costisitoare (de exemplu cand angajatii trebuie concediati sau cand trebuie facute angajari), atunci o firma trebuie sa stabileasca o rata a productiei potrivita si sa constituie un stoc atunci cand cererea este mica. Deci, principala problema cu care se confrunta managerii lanturilor de aprovizionare care constituie un stoc sezonier este costul acestuia in raport cu costul de a avea o rata de productie flexibila.

Nivelul disponibilitatii produsului (Nivelul de serviciu) este o parte a cererii care este satisfacuta la timp de produsele care se afla in stoc. Un nivel ridicat de disponibilitate al produselor produce un nivel ridicat de responsabilitate, implicand totodata si o crestere a costului, deoarece multe stocuri sunt constituite, dar foarte rar sunt folosite. In opozitie, la un nivel scazut al disponibilitatii produselor, costul stocului este mai scazut dar exista posibilitatea ca un client sa nu fie servit la timp.

2. Indicatorii stocurilor de marfuri

Managerul ar trebui sa urmareaca indicatorii stocurilor care influenteaza performanta lantului logistic.

Stocurile de marfuri pot fi exprimate cu ajutorul unui sistem, alcatuit din doua grupe mari de indicatori: absoluti si relativi.

Indicatorii absoluti masoara stocurile in unitati naturale sau valorice. Ambele forme de exprimare sunt importante pentru aprecierea marimii stocurilor si a implicatiilor acestora. Astfel, stocurile in exprimare valorica, de exemplu, indica marimea imobilizarilor de fonduri, a creditelor bancare necesare pentru finantarea lor si deci, implicit, marimea dobanzilor pe care trebuie sa le suporte intreprinderea. Cu ajutorul indicatorilor absoluti pot fi exprimate atat stocurile existente la un moment dat (de exemplu, stocul initial, final etc.), cat si stocurile medii ale unei perioade anumite, calculate ca medie (aritmetica, simpla, mobila, cronologica) a stocurilor de la diferite date (momente) dintr-o perioada anumita.

Indicatorii absoluti, oricat de complet ar reda situatia stocurilor la un moment dat sau in cursul unei perioade, nu pot sugera aprecieri asupra caracterului normal sau anormal al stocurilor, nu pot exprima marimea lor in raport cu volumul circulatiei marfurilor.

Indicatorii relativi sunt rezultatul unor raporturi dintre mai multi indicatori absoluti si se pot referi la stocul existent intr-un anumit moment sau la stocurile medii ale unei perioade.

Stocul de la un moment oarecare poate fi exprimat, in mod relativ, cu ajutorul indicatorului 'stoc in zile-rulaj' (in zile desfacere)' care exprima perioada de timp (in zile) pentru care stocul ar putea asigura desfacerea sau, cu alte cuvinte, in care s-ar innoi in intregime.

Indicatorul se calculeaza cu ajutorul relatiei: SZR= SxZ/D, in care

SZR este stocul in zile rulaj;

S - stocul la un anumit moment;

Z - numarul de zile dintr-o perioada considerata;

D - desfacerea in perioada respectiva (planificata sau previzionata).

Stocul mediu din cadrul unei anumite perioade se poate exprima relativ prin mai multi indicatori:

Viteza de circulatie in zile exprima numarul mediu de zile cat a stat o marfa in stoc de la sosirea sa in magazin, de exemplu, si pana la vanzarea sa, sau marimea perioadei de reinnoire completa a stocului de marfuri.

Relatia de calcul este : Vc=SmxZ/D, unde

Vc - este viteza de circulatie, in zile;

Sm - stocul mediu calculat pentru o perioada data;

D - desfacerea din aceeasi perioada;

Z -numarul de zile ale perioadei considerate.

Stocul in numarul de rotatii arata de cate ori se reinnoiesc stocurile in cursul unei perioade, de cate ori se cuprind ele in volumul desfacerilor de marfuri. Indicatorul se poate calcula cu una din urmatoarele relatii: SNR= D/S sau SNR = Z/Vc unde

SNR - este stocul in numar de rotatii.

Principala problema cu care se confrunta managerii cand iau deciziile privind stocul este raportul dintre receptivitate si eficienta. Cresterea stocului in general face ca lantul logistic sa devina mai scump pentru client. De asemenea, un nivel ridicat al stocului faciliteaza reducerea productiei si a costurilor de transport din cauza economiei realizate in ambele cazuri. Aceasta optiune, insa, duce la o crestere a costului de stocare.

Modalitati de stocare

Se pot distinge cinci moduri principale de stocare :

stocare statica;

stocare mobila;

stocare rotativa (orizontala sau verticala);

stocare dinamica;

stocare de mare inaltime automata.

Stocarea statica se poate face prin dulapuri sau mobila cu sertare pentru a stoca mici piese, dar mai adesea este realizata prin stelaj (mobilier format din rafturi suprapuse)

Stelajele pot fi foarte diverse, de la cativa metri la mai mult de 30 de metri inaltime, cel mai adesea independente de structura depozitului, dar uneori integrate in scheletul cladirii.

In practica, pot exista:



rafturi usoare cu o incarcatura pe nivel de la 50 pana la 400 de kilograme;

rafturi medii intre 400 si 650 de kilograme;

rafturi grele cu o incarcatura mai mare de 1000 de kilograme.

Stelajele pot fi formate din polite si rasteluri, pot primi containere sau palete, dar in orice caz ele sunt obiectul unei proiectari specializate foarte tehnica, cu toate ca nu exista nici o regula sau prevedere reglementara specifica.

Intr-un stelaj compartimentele pot accepta:

- fie o singura paleta , daca greutatea paletei este importanta;

- fie doua palete standard cu laturile de 1,20 m in fata;

- fie trei palete cu laturile de 0,80 m in fata.

Suprafata ocupata pe sol nu depinde numai de stelaje ci si de spatiul necesar intre ele pentru a aranja marfurile sau pentru a le extrage, tinand cont de mijloacele de manipulare a marfurilor utilizate pentru fiecare din aceste operatiuni.

De exemplu, in cazul figurii nr.11, exista palete de 0,8x1,2 suprapuse cate 3, incarcatoarele retractabile necesitand o alee de 2,5 m si aproximativ 0,2 m pe orizontala intre fiecare paleta, vom avea o suprafata de: (0,8+2,5+0,8+0,2)x(l,2+0,2)/(3x2)=l m2, deci pentru un depozit de 5000 de palete sunt necesari minim 5000 m2. Fireste, pentru un stelaj cu 4 palete suprapuse, mult mai frecvent intalnit, suprafata la sol va fi mai mica.


Stocarea mobila

Stelajele cu etajere sau cu palete care sustin produsul se deplaseaza pe roti de otel montate pe sine care pot fi sau nu incastrate in sol, sunt antrenate manual - cu volan demultiplicator - sau motorizat si permit deplasarea unui aranjament complet de etajere. Se castiga astfel spatiu in ceea ce priveste aleile pentru ca este nevoie doar de una singura pentru un ansamblu de etajere. Se utilizeaza astfel de solutii atunci cand costurile pe metru patrat de stocare sunt foarte ridicate si articolele nu necesita deplasari dese, de exemplu pentru arhivele care vor fi depozitate intr-un spatiu restrans in centrul orasului.

Stocarea pivotanta pe orizontala sau verticala

In stocarea pivotanta pe verticala, cel mai adesea, articolele sunt aranjate in rafturi sau in baxuri sustinute de transportoare care se deplaseaza cu ajutorul unor benzi rulante ce se invart in mod continuu intre doua axe orizontale aflate la distanta de cativa metri. Acest tip de sistem este foarte utilizat pentru piese mici, mecanice sau electronice, sau pentru produse farmaceutice si reduce timpul de cautare precum si suprafata de acces necesara. Stocarea pivotanta pe orizontala se realizeaza pe un carusel cu cosuri care atarna cu ajutorul firelor de o sina si care se misca circular.

Stocarea dinamica

Acest mod de stocare este format din blocuri de stocare mai mult sau mai putin lungi unde paletele sau coletele de aceeasi natura sunt dispuse unele in spatele celeilalte, fie pe rulmenti care formeaza un plan usor inclinat, fie pe un transportor orizontal. In partea din fata se pot extrage paletele sau coletele sau o parte din continutul lor. De fiecare data ce o paleta sau un colet sunt ridicate, fie ca sunt extrase in intregime, fie se ridica pentru ca sunt goale, celelalte palete sau colete ale blocului de stocare se deplaseaza cu un element. Se poate alimenta fiecare bloc prin partea din spate, separand astfel pregatirea comenzii si reaprovizionarea doar cu doua alei, oricare ar fi adancimea blocurilor de stocare. Cu conditia de nu a avea de lucrat cu cantitati importante ci cu un numar mic de palete sau de colete identice (Articole A sau B ale analizei ABC), se poate realiza in acest mod o importanta economie a spatiului de stocare si o diminuare semnificativa a deplasarilor incepand cu pregatirea comenzii, cu ajutorul unui sistem FIFO de iesire. Putem dispune de asemenea sisteme de stocaj in imediata apropiere a platformelor de incarcare pentru partea din fata si descarcare pentru partea din spate.

Pentru incarcaturile usoare in cutii de carton sau baxuri, aceste sisteme de stocaj dinamic pentru picking sunt realizate prin gravitatie pornind de la culoare, de la 3 la 6 m, adesea cu inclinare variabila, realizate cu role din material plastic sau din otel. Pentru palete sau incarcaturi grele, sistemele de rulare prin gravitatie trebuie sa fie controlate sau inlocuite cu sistemele de manipulare orizontale.

Sistemele automate de mare inaltime: transtockeurii

Desi putin raspandite in Franta, acestea sunt foarte utilizate, asa cum subliniaza Francois Mondou, in SUA, Germania si Japonia, de intreprinderile foarte mari. Transtockeurii sunt macarale concepute pentru a lucra numai pe aleile unui stelaj cu palete, unele modele permitandu-le totusi sa schimbe aleea. Ele se deplaseaza pe alei inguste (l m pana la 1,2 m) cu ajutorul a doua sine, una la sol si una in partea inalta care ghideaza catargul de-a lungul caruia se deplaseaza furcile ce permit incarcarea si descarcarea marfurilor. La capetele aleilor, un transportor de intrare si unul de iesire permit aducerea sau recuperarea paletelor.

Anumiti transtockeuri sunt manuali: un lucrator comanda operatiunile dintr-o cabina ce se deplaseaza la nivelul furcilor. Acesti transtockeuri nu depasesc o inaltime de extragere in jurul a 15 m pentru viteze maxime de translatie de 10 km/h si cu incarcaturi ce depasesc rar o tona. Alti transtockeuri sunt automati si pot atinge pana la 45 m cu incarcaturi ce depasesc cateva tone.

Toate acestea se organizeaza cu ajutorul unor mijloace informatice precum cititoarele (sacanerele) de etichete cu coduri de bare, calculatoarele etc. Unul din instrumentele de baza ale depozitelor automatizate este echipamentul de sortare. Incepand cu etichetele dispuse pe fiecare colet sistemul poate impinge coletele catre un post de incarcare sau paletizare. In locul coletelor se pot tria baxuri sau colete plate. Coletele pot fi cele care trebuie repartizate pe o platforma de livrare si provenind, de exemplu, din „spargerea” paletelor, sau pot fi colete provenind de la unul sau mai multe posturi de pregatire si reasambland, de exemplu, elementele provenind din picking.



4. Manipularea

Mijloacele tehnice de manipulare constituie unul dintre componentele fundamentale ale logisticii. Este sectorul logisticii care a evoluat cel mai mult in aceste ultime decenii daca luam in considerare faptul ca vagoanele de cale ferata nu s-au schimbat decat putin si camioanele n-au cunoscut decat modificari ale performantelor si consumului. In schimb, generalizarea paletei si a elevatorului (caruciorul de ridicat) a constituit o revolutie linistita, dar extraordinar de importanta. Este verosimil ca acelasi lucru se va intampla, in urmatorii ani, si cu automatizarea manipularii si cu dezvoltarea instalatiilor grele.

Intre timp, industria manipularii sufera variatii importante o data cu evolutiile conjuncturii economice. In anii '80, expansiunea rapida a succedat o criza marcata de un recul al investitiilor de 37%, in toate sectoarele. Anul 1995 s-a caracterizat printr-o noua expansiune urmata, cel putin pentru elevator, de ani buni ce par sa manifeste o preferinta a intreprinderilor pentru mijloacele de manipulare cele mai flexibile destul de adesea inchiriate, si trebuie sa asteptam anul 1998 pentru a vedea reluate investitiile in materie de manipulare. Se poate de asemenea sa trebuiasca luate in considerare dificultatile intalnite in punerea la punct a numeroaselor canale de manipulare automatizate care, ca toate instalatiile automatizate, cunosc cateodata inceputuri dificile. Printre altele, variatiile destul de rapide ale pietelor si produselor, nu i-au incitat oare pe industriasi sa realizeze investitii importante pentru fluxuri a caror durabilitate putea fi indoielnica?

Paletele

Suport rectangular de dimensiuni standardizate, adesea din lemn, pe care se pune o anumita cantitate de marfuri, paleta constituie o unitate de incarcare care poate fi manipulata si deplasata cu un elevator cu furca. Paleta tip este in Europa paleta standardizata Euro. Paleta reprezinta, impreuna cu elevatoarele sau transpaletele care sunt utilizate pentru a le manipula, baza logisticii moderne si gestiunea sa merita un examen atent.

Exista numeroase modele de palete, dar principalele doua sunt paleta Euro(80xl20 cm) si paleta ISO(100xl20 cm).

Paleta Euro din lemn si dimensiuni 800x1200 mm a fost adoptata de 18 retele de cale ferata europene. Ea poarta sigla EUR si stampila retelei de cale ferata corespunzatoare. Cea mai mica fata permite preluarea marfurilor cu o transpaleta sau un elevator. Fata cea mai lata permite preluarea marfurilor cu un elevator.

Pe o semiremorca standard cu o latime utila de 2,42 m si o lungime utila de 13,50 m, se pot incarca 3 Euro-palete pe latime (cu conditia ca sa nu depaseasca tonajul) si 11 Euro-palete in lungime,adica 33 in total. Eventual se pot suprapune (dupa numarul pachetelor pe care le contine) si atunci se pot incarca pana la 99 de palete pe remorca.

Dupa dimensiunile paletei exista mai multe tipuri:

- subdiviziunile de palete EURO : bax sau palete 80x 60, 60 x 60 etc.;

- paleta ISO 100x120 cu 4 spatii libere ;

- paleta 'chimie' 110x130;

- paleta 'ciment' 100x120;

- paleta 'hartie' adaptata la formatele standard de hartie;

Trebuie considerat in mod egal diferitele varietati de carucioare, care tind a juca un mare rol in distributie prin simplitatea lor de manevrare pe culoarele suprafetele de vanzare pana la zona unde sunt expuse produsele.

Exista mai multe tipuri de palete in functie de calitatea materialului si numarul de utilizari

- paleta din lemn, de calitate EPAL care se preteaza la numeroase rotatii (in jur de 30) si care rezista mai multi ani

- paleta pierduta (sau unirotatie), din lemn de calitate inferioara care poate asigura 2-3 rotatii sau chiar una singura; ea este evident mai putin rezistenta si poate prezenta riscuri pentru agentii economici. Este interzisa cel mai adesea pentru stocari automate sau pe inaltime.

- paleta din lemn mulat, este compusa din particule de lemn si rasini sintetice; forma este obtinuta prin mulaj la temperaturi ridicate iar paletele se pot aseza unele in altele, acest lucru usurand returul. Ca dezavantaj ele nu se pot repara si nu trebuie expuse la intemperii.

- paleta din polistiren expandat este o paleta din polietilena cu inalta densitate, are ranfonsari metalice si este mai scumpa. Aceste palete din plastic nu se pot repara dar sunt reutilizabile si permit respectarea celor mai bune conditii de igiena.

- paleta metalica din otel sau din aluminiu, utilizata pe scara larga in industria farmaceutica sau agroalimentara.

- paleta din carton, mai usoara care este utilizata in PLV sau in expeditiile pe cale aeriana.

- paleta lada: lada este adesea din lemn cu baza care permite prinderea cu o furca.

- box-paleta: recipient metalic cu baza ca o paleta.

Exista diferite sisteme de fixare a marfurilor pe palete:

- incercuind marfurile cu o coarda,o curea extensibila sau o chinga textile cu nod de tensiune;

- punand grile antiglisante intre diferitele randuri de produse,

- lipind cartoanele unele de altele cu ajutorul unui clei auto-casant care permite desfacerea imediat dupa incarcare dar si inclinari ale sarcinii pana la 45°; exista cleiuri care se incalzesc, altele care se pot pulveriza sau aplica cu pensula.

- inconjurand incarcatura cu ajutorul unei bande textile sau de otel pentru a proteja marfurile fragile (profile si colturi de carton, corniere etc.)

- invelind sarcina cu o folie termoretractabila care prezinta avantajul de a proteja impotriva ploii si a prafului. Pentru o utilizare mai putin intensiva se pot folosi huse pentru palete sau rulouri de film si un pistol cu gaz. Paletele standard pot fi „filmate” prin banderole cu un sistem de intindere si o folie intinsa transparenta sau opaca; folia intinsa poate fi de asemenea pusa manual cu o bobina speciala. Exista de asemenea huse care protejeaza varful paletelor.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2456
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site