ARHITECTURA METROULUI

ARHITECTURA METROULUI

1. Influenta ansamblului urban asupra arhitecturii metroului

Factori de influenta

Elementul principal care duce la realizarea retelei de transport este "starea orasului" : structura, densitatea populatiei urbane, conditiile tehnice, economice si politice.

Amplasarea statiilor de metrou se face in functie de concentrarea populatiei provenita de la constructiile si functiunile urbane, conexiunea cu alte mijloace de transport, conditiile de zona urbana si distanta fata de statiile alaturate.

Directiile predominante ale fluxurilor de calatori si corelarea cu pasajele urbane determina amplasarea acceselor la statiile de metrou.

Relatia ansamblu urban - spatiu subteran

Dupa un secol de constructii pentru statiile de metrou se dezvolta o noua optica privind spatiile subterane care se amplifica din ce in ce mai mult. Pe masura ce se extind retelele de metrou, se extinde si programul functional, atat in ceea ce priveste calitatea serviciilor, a constructiei propriu-zise, cat si a aspectelor arhitecturale, estetice, psihologice etc.

Metroul, element esential in dezvoltarea unui oras, trebuie sa intre in armonie cu ansamblul sistemului urban de suprafata. Cu toate ca este o functiune cu structura subterana, metroul reprezinta un obiectiv de prestigiu pentru oras, un spatiu public important, reprezentativ prin formele spatiale, echipamentele tehnice performante si materialele folosite. Influenta lui se rasfrange asupra a zeci de mii de oameni - public calator in fiecare ora .

Metroul, obiectiv de importanta majora in cadrul marilor metropole nu participa 'arhitectural' direct in ansamblul urbanistic . Volumele arhitecturale puse in valoare de umbrele si lumina zilei, participarea directa a imaginilor exprimate prin fatadele cladirilor ansamblului orasului nu se regasesc in modestele accese de coborare in subteran.

T Arhitectura metroului

Labilitatea granitei intre material si ambiental, intre orasul exterior si spatiile interioare, oscileaza intr-o zona de lumini, culoare, dotari, amenajari, vitrine, magazine care capteaza privirea si face trecerea pe nesimtite din plan suprateran in spatiul subteran. Revizuirea conceptuala a arhitecturii si ameajarilor statiilor de metrou conduce la a amplifica problematica si aspectele urmarite spre cuprindere si rezolvare atat din punct de vedere functional, cat si ca siguranta, confort, coerenta si unitate stilistica, specifica spatiilor aferente retelei de metrou.

Inventat la sfarsitul secolului XIX ca obiectiv absolut functional, ca mijloc de transport urban de mare capacitate, constructia propriu-zisa se rezuma la spatiul peroanelor, unde trenul aducea sau prelua calatorii, si la inca cateva spatii anexe modeste de acces, indrumare, control si servicii tehnice.

Metroul, constructie fara arhitectura exterioara care sa participe in ansamblul urban reprezinta o noua fata a orasului, in subteran, o alta fata a medaliei, a existentei urbane a lumii moderne. Functiune impusa de 'mobilitatea' oraseanului acestui secol. Conceptia strategica abordata in scopul de a proteja spatiul suprateran al orasului a determinat realizarea retelei subterane atat pentru metrou cat si pentru trenuri de mare viteza care in afara orasului isi continua traseul suprateran. O data cu cresterea traficului, cu evolutia tehnica si cu posibilitatile financiare, spatiile subterane ale statiilor de metrou au devenit de o importanta si complexitate deosebita. Prin volumul statiilor, repetat in toata reteaua subterana, volumul total al acestora concureaza volumul multor constructii de suprafata ca efort tehnic si de investitii si ca problematica si complexitate arhitecturala.

Pornind de la simplele statii de metrou, asa cum avem multe in reteaua bucuresteana, pana la statii integrate in volume complexe, ca in ansamblul 'Halelor' din Paris sau 'Statia Centrala' din Tokio, -arhitectura spatiilor se scrie cu acelasi alfabet.

Directiile predominante ale fluxurilor de calatori, corelarea acestora cu pasajele urbane si arhitectura 'locului', ca spatii sl constructii riverane, determina amplasarea acceselor in statiile de metrou. Metroul, 'constructie fara fatade', apare frecvent reprezentat in ansamblul arhitectural doar prin prezenta acceselor.

Acestea pot fi independente in spatiul liber al trotuarelor sau inglobate in cadrul constructiilor alaturate.

T Arhitectura metroului

{n timp, accesele de metrou independente au afisat un simbol recunoscut mondial, ca cel al vechilor accese la metroul parizian, sau recunoscut local, ca cel al metroului bucurestean. Accesele au fost

amplificate, in cele mai multe cazuri, printr-o constructie usoara, care sa acopere golurile scarilor si ale excalatoarelor, pentru o buna protectie impotriva intemperiilor.

In ce priveste calitatea 'arhitecturala' a acceselor bucurestene, acestea exista doar pentru a fi sesizate functional, fara pretentii de arhitectura majora, design reprezentaviv ori incercare de integrare in spatiu printr-un volum deosebit. .

Amenajarea golurilor de acces si a ediculelor de ascensor pe trotuar se proiecteaza in armonie cu zona de suprafata invecinata si cu inscrierea in peisajul mobilierului stradal, respectandu-se normele urbane si legislative impuse de administratia orasului. {n general se prefera volume transparente din sticla, cu iluminat adecvat pentru zi si noapte, specific metroului. Daca un model este preferat nu inseamna insa ca este pus si in practica. Ascensorul amplasat la statia de metrou Gara de Nord este un volum metalic, fiind el insusi un obiect de sine statator, nu o anexa ce trebuia sa se integreze prin discretia designului.

Iluminatul exterior, ca si bandourile luminoase care subliniaza rampele scarilor sau ale escalatoarelor si, deasemeni primele vestibule, au in vedere fluenta trecerilor intre suprafata si subteran atat din punctul de vedere al luminantei functionale, cat si ca factor psihologic.

T3. Arhitectura metroului bucurestean

Generalitati

Din punct de vedere al aspectului estetic si arhitectural, s-a pastrat insa masura corespunzatoare functiunii de metrou.

Specificul arhitecturii statiilor de metrou realizate in Bucuresti este total diferit de arhitectura oricarei alte cladiri. Nu s-au abordat nici 'decoratii de opera', nici simplitate de hala industriala. Conceptia autohtona arhitecturala a urmarit numai reprezentari specifice acestui obiectiv, prin compunerea elementelor functionale recompuse plastic, arhitectural. Fiecare element tehnic a constituit originea reconsiderarii lui estetice. Elementele structurale sau traseele de instalatii au nascut jocuri in planimetria plafoanelor sau a planurilor verticale, bandouri frize sau pilastrii in formule arhitecturale care la randul lor au devenit note distincte pentru fiecare arhitect.

T Arhitectura metroului

Istoric

Piata Universitatii este considerata, in mod traditional, punctul central al orasului. Ultimele evenimente istorice care au marcat-o au avut Ioc in 1989 si 1990. Pe fatada Universitatii spre bulevardul Regina Elisabeta, piata se numeste Piata Universitatii; spre bulevardul Nicolae Balcescu/ numele ei este Piata 21 Decembrie 1989.

Statia de metrou "Universitate" face parte din statiile de metrou apartinand magistralei 2 (M2 - IMGB - PIPERA), ce se intinde de la nord la sud si are o lungime de18.7 km . Aceasta a fost inaugurata in 1987.

Caracteristici

Statia de metrou "Universitate" este reprezentativa pentru zona centrala a orasului, avand capacitate mare de circa 50.000 de calatori / ora / sens. Este de adancime medie (18 - 20 m), dictata de conditiile de subtraversare a pasajului 'Nicolae Balcescu'. Pentru reducerea volumelor atat in plan, cat si in sectiune, s-a abordat partiul in care scarile fixe si escalatoarele, generos dimensionate, au fost amplasate in aria peronului central. Spatiile sunt ample, corespunzatoare fluxurilor de calatori, iar finisajele predominante din marmura si granit, completeaza imaginea arhitecturala reprezentativa pentru zona urbana in care este situata.

Arhitectura oarecum 'monumentala' a acestei statii se datoreaza atat dimensiunilor peronului central (120/15) cat si celor doua amfilade de stalpi structurali, placati in marmura pe toata inaltimea lor, care formeaza o nava centrala destinata circulatiei bidirectionale a calatorilor si lateralele care distribuie fluxurile la cele doua sensuri de circulatie a trenurilor.Scarile monumentale, cu trepte placate in granit, decoratia generala a plafonului si decoratiile in marmura alba de Ruschita, cu accente de marmura rosie de Moneasa, de la stapli si pereti, alcatuiesc un spatiu arhitectural specific statiilor de metrou si reprezentativ pentru aceasta zona.

Statia 'Universitatii' este incadrata de pasajele urbane de subtraversare a traficului intens de suprafata si in perspectiva va asigura corespondenta cu viitoarea Magistrala de metrou '5' care va fi pe directia 'Drumul Taberei' - 'Pantelimon'.

T Arhitectura metroului

Nivel peron Nivel vestibul

Statia de metrou "Universitate"¹

Amplasament

Zona in care se afla amplasata statia de metrou "Universitate" este o zona multifunctionala, in care se gasesc cladiri cu specific diferit, de la universitate la teatru si de la muzeu sitoric la spital.

Piata Universitatii se afla pe locul unde se ridica, pana spre 1857, biserica Sf. Sava, construita de Andronache Parcalabul in sec. al XVI-lea si refacuta de Constantin Brancoveanu. Aici a functiona vestita scoala unde, incepand din se studiau, in limba greaca, retorica, filosofia, logica, fizica, astronomia, geologia si limbile straine. In 1818, cu ajutorul banului C. Baleanu, s-a deschis aici primul curs de limba romana - profesor Gheorghe Lazar. Lui Gh. Lazar i-au urmat I. Heliade Radulescu, Ioan Pop, Teodor Paladi etc. {n 1855 scoala a fost daramata, pentru a se deschide bulevardul si pentru a se construi Universitatea.

Palatul Universitatii se intinde intre bulevardele Regina Elisabeta, N. Balcescu, strazile Academiei si Edgar Quinet. Vechea Universitate, cladita in stil neoclasic de arhitectul Alexandru Orascu, ocupa partea centrala a corpului dinspre bulevardul Elisabeta. Constructia a fost inceputa in anul 1856 si a fost terminata in 1869, cand s-a si inaugurat, pe 14 decembrie. Cladirile care au fost ridicate de o parte si de alta a acestui corp au fost construite intre 1912-1926, dupa planurile arhitectului N. Ghica-Budesti. Din balconul de pe coltul fatadei dinspre bulevardul Nicolae Balcescu si-au tinut cuvantarile reprezentantii de seama ai opozitiei anticomuniste, in timpul demonstratiei de 52 de zile din piata Universitatii, din 1990.

T Arhitectura metroului

{n fata palatului Universitatii, bulevardul Elisabeta formeaza o piata, cu cladirile desenand o linie curba in partea dinspre sud. In mijlocul pietei sunt asezate in sir patru monumente, pe socluri inalte de piatra, reprezentand, in ordine pe: Splru Harat monumentul din marmura este datorat sculptorului I. Jalea; GheorgH Lazar profesor, intemeietor al cursurilor de limba romana la scoala Sf. Sava; sculptura in marmura a fosj realizata de Ion Georgescu; Mihai Viteazul (domn al Tarii Romanesti, 1593-1601, al Transilvaniei, 1599-1600, si al Moldovei, 1600, domnitor care a realizat prima unire politica a celor trei tari romane); monumentul in bronz il infatiseaza calare; a fost ridicat in 1876 si este opera sculptorului francez Albert-Ernes Carrier-Belleuse; Ion Heliade Radulescu (1802-1872), scriitor, lingvist, ganditor si om politic); statuia in marmura este datorata sculptorului Ettore Ferrari.

Pe strada Biserica Enei, care continua printr-o curba strada Edgar Quinet, se inalta frumoasa cladire a Institutului de Arhitectura, construita in stil romanesc dupa planurile arhitectului Grigore Cerchez. Pe latura ei dinspre bulevardul N. Balcescu se afla un mic scuar.

Prima scoala particulara de arhitectura a fost creata in 1892; in 1897 s-a infiintat o sectie de arhitectura pe langa Scoala de Belle arte; ea devine, in 1904, Scoala Superioara de Arhitectura, in 1927 a inceput sa functioneze in sediul in care se gaseste si astazi, schimbandu-si numele, in 1932, in Academia de Arhitectura. Acum, Institutul de Arhitectura poarta numele marelui arhitect roman Ion Mincu.

Muzeul de istorie si arta al Municipiului Bucuresti functioneaza intr-una din cele mai vechi si mai frumoase cladiri care se pastreaza in centrul orasului, casa familiei Sutu, care a dat tarii domnitori si mari dregatori. {n acest palat aveau Ioc, in secolul al XIX-lea, cele mai somptuoase receptii din Capitala. {n muzeu sunt expuse marturii ale istoriei Bucurestilor, incepand din cele mai vechi timpuri pana in epoca moderna. Muzeul organizeaza si expozitii temporare, pe teme legate de asemenea de istoria orasului.

Vizavi de Muzeul de Istorie si Arta al Municipiului Bucuresti se afla complexul de cladiri al Spitalului Coltea, in fata caruia se inalta una din cele mai frumoase biserici din Bucuresti, biserica Coltea.

Teatrul National "I.L.Caragiale" se afta amplasat tot in aceasta piata, avand in fata piata 21 Decembrie 1989, teatrul evenimentelor istorice din si 1990, al adunarii spontane din noaptea 21 -22 decembrie 1989 si al marii manifestatii maraton care s-a desfasurat in aprilie-iunie 1990. {n spatiul verde din centru se inalta cateva cruci in amintirea tinerilor morti in decembrie 1989 si iunie 1990. Crucile , datand din secolele al XVIII-lea si al XlX-lea, au fost aduse de la biserica din Mogosoaia.

In prelungirea Teatrului National se afla Teatrul National de Opereta "Ion Dacian", iar in fata acestuia hotelul Intercontinental.

T Arhitectura metroului

{ntr-o zona atat de incarcata istoric , impanzita de cladiri importante din cadrul orasului, se impune reamenajarea statiei de metrou in completarea spatiului exterior, ea fiind amplasata "sub" un "texteritoriu" ce are o istorie bine plasata in timp si spatiu. "Textul din t(ext)eritoriu trece - partial sau integral - in noul edificiu, conjugandu-se cu "povestea" acestuia fie ca (re)surs1 a lui, fie drept poveste con-locuitoare, in sens propriu, adica apartinand aceluias loc".

T4. Studii de caz

1. Londra - Statia de metrou Canary Wharf

Desi primul sistem de transport in comun subteran a fost implementat in Londra, acest lucru nu inseamna ca statiile de metrou sunt lasate in starea originala. Aici putem gasi unele dintre cele mai moderne statii de metrou din lume , ca design si dotari tehnice.

Un astfel de exemplu este celebra statie Canary Wharf, proiectata de faimosului arhitect Sir Norman Foster. Statia a fost deschisa in septembrie 1999 si se afla pe Jubilee Line, intre statiile Canada Water si North Greenwich. Cu tavanul din sticla ce inconjoara platforma, statia pare curata, neteda si futurista.

Statia de metrou Canary Wharf este plasata in una dintre zonele cu cea mai mare dezvoltare urbana din lume. Cartierul financiar, denumit intocmai ca si statia de metrou, Canary Wharf, este un spatiu modern, vibrant, impanzit de banci, cladiri de birouri, restaurante, pub-uri , mall-uri, locuri de destindere si divertisment.

Aici se gasesc cele mai inalte trei cladiri din Regatul Unit : One Canada Square (cunoscut ca si turnul Canary Wharf - 235.1m); urmat de HSBC Tower si de Citygroup Centre , amandoua avand 199.5m. Aceasta zona este relativ noua, contructia ei incepand in anul 1988. Astfel, intr-o zona in care high-teak-ul este la el acasa, nu se putea construi decat o staie de metrou care sa fie la standardele tehnice si de design impuse de sit.

Ca lucrari deosebite poate fi mentionata realizarea tractiunii cu pilot automat introdusa pe linia 'Docurilor' in zona de Est pe traseul gara Waterloo, Canary Wharf si Greenwich, cu patru subtraversari a Tamisei.

T Arhitectura metroului

Centrul financiar Canary Wharf, Londra ¹ 1999. Jubilee Line. Statia de metrou Canary Wharf, Londra - vedere aeriana²

1999. Jubilee Line. Statia de metrou Canary Wharf, Londra - intrare principala³

2. Specificul statiilor de metrou din Bilbao

Un caz interesant il reprezinta orasul spaniol Bilbao. Fiind considerat un oras nu foarte mare (947.000 locuitori in 2003), acesta a cunoscut in ultimul deceniu o dezvoltare si un proces de reinoire urbana bazata in jurul unui sistem de metrou nou (proiectat de Norman Foster) si deschiderea Muzeului Guggenheim Bilobao,(proiectat de celebrul arhitect Frank Gehry).Un sistem nou de tramvai, EuskoTran,

T Arhitectura metroului

a fost introdus in 2002. Din cauza eforturilor de reinoire si modernizare a orasului, Bilbao este la ora actuala unul dintre cele mai moderne orase din Europa de Sud. Procesul inca continua, si in constructie este un turn unic, planificat de Cesar Pelli, care va fi folosit ca sediul pentru guvernul regional basc. Alte elemente arhitecturale importante sunt pudul Zubizuri si Palatul Euskalduna, ambele proiectate de Santiago Calatrava.

Toate aceste schimbari au facut din aceasta regiune industriala un punct de atractie turistica. Ca si in cazul statiei de metrou Canary Wharf din Londra, arhitectul Sir Norman Foster a ales si pentru acestea un design si o arhitectura moderna, futurista, intocmai ca si cladirile ce definesc orasul Bilbao. Dupa lungi incercari de contructie a unei linii de metrou, acest plan a inceput in 1988 si a fost dus la capat de Norman Foster, proiect castigat in urma unor competitii.

Accesul in metrouri se face prin binecunoscutele intrari din sticla, pe care localnicii le numesc "Fosteritos", in onorea arhitectului. Aceste intrari moderne sunt completate cu tuneluri dispuse de-a lungul scarilor rulante.

Statia de metrou Abando, Bilbao, Spania

"fosterito" ¹

Intrare

Nivel peron

T Arhitectura metroului

Statia Sarriko a castigat Premiul Brunel in 1998 pentru Design. Aceasta este considerabil diferita de

restul statiilor de metrou din Bilbao : in locul standardelor "fosteritos", un atrium vast lasa lumina sa

intre in intreaga statie , iar lunga scara rulanta ce pleaca de la nivelul strazii si ajunge direct la zona de vanzare a biletelor atribuie statiei un caracter dramatic aparte. Pe langa designul si arhitectura statiilor in sine, mobilierul urban ce se gaseste in acestea , create de compania de design Akaba, a castigat Premiul Spaniol pentru Design Industrial oferit de catre Ministerul Stiintei si Tehnologiei in noiembrie 2000.

Nu putea ramane mai prejos nici semnalizarea statiilor. Un sistem de semnalizare distinctiv a fost creeat de catre Olt Aicher, unul dintre cei mai cunoscuti designeri grafici germani.

   

Statia de metrou Sarriko, Bilbao, Spania - intrare principala^1,2

3. Berlin - Stilurile arhitecturale ale statiilor de metrou

Prima linie de metrou pusa in functiune in Berlin a fost in anul 1902. {n prezent, reteaua de metrou, are o lungime totala de 143 km din care 120,2 km sunt realizati in tunel si 10,2 km aerian. Aceasta i este alcatuita din 9 linii pe care sunt 199 de statii.

Metroul berlinez (U-Bahn) este unul dintre cele mai moderne sisteme de metrou din intreaga europa, si cel mai lung sistem de acest tip din Germania. Acesta este folosit de mai mult de un milion de oameni zilnic, intr-un an transportand in jur de 400 de milioane de pasageri.

T Arhitectura metroului

Pentru a putea realiza acest lucru el parcurge aproape 400.000 de kilometri saptamanal, rezultand 132 de milioane de kilometrii intr-un an. Putem spune ca , in medie, metrourile inconjoara globul pamantesc de noua ori intr-o singura zi.

Reteaua de metrou a fost realizata predominant in zona fostului Berlin de Vest atat din considerente economice cat si politice. Dupa unificare s-au redeschis liniile si statiile inchise in 1961, s-au facut modernizari si extinderi. Acesta este motivul pentru care statiile din zona estica au o arhitectura moderna, integrandu-se in ansamblul construit din jur. Un exemplu este statia de metrou Potsdamer Platz , situata in piata cu acelasi nume, centrul arhitecturii moderne berlineze. Piata a inceput sa se dezvolte dupa 1990 cand a cazut zidul Berlinului, ajungand in curand sa aiba cele mai moderne cladiri din Germania si nu numai.

Municipalitatea a decis ca aceasta zona sa fie impartita in patru si fiecare zona vanduta unui investito comercial care sa proiecteze apoi noile constructii. Cea mai mare dintre aceste patru parti apartine acum de Dainler Chrysler, care l-a insarcinat pe arhitectul Renzo Piano cu creearea planurilor pentru noile constructii. Cladirile individuale au fost apoi construite de multi arhitecti separati, in conformitate cu planul propus de Renzo Piano. Acesta include remarcabila Postdamer Platz No.1 construita de Hans Kollhoff, gazduind acum prestigioase firme de avocatura.

Piata Postdamer, Berlin^1,2

T Arhitectura metroului

A doua parte ca marime a fost cumparata de Sony, care si-a infiintat noul sediu central european aici. Aceasta noua cladire, proiectata de Helmut Jahn este considerata de multa lume ca fiind una dintre cele mai bune exemple de arhitectura moderna din Berlin.

Intregul proiect a fost tinta multor critici inca de la inceput. In orice caz, piata atrage acum in jur de 70.000 de vizitatori zilnic. Este foarte populata de de vizitatori intrucat are o zona comerciala extinsa, trei cinematografuri care au mai mult de 40 de ecrane impreuna, inclusiv un citematograf ce ruleaza doar filme in limba engleza, o academie de film si un muzeu al cinematografiei.

Cum a fost si cazul statiilor de metrou din Bilbao sau a lui Canary Wharf din Londra, statia Postdamer Platz are o arhitectura moderna, preponderent din sticla, in specificul situ-lui in care se afla.

Istoria tumultoasa a Berlinului este cea mai vizibila in registrul arhitectural. Alaturarea, suprapunerea de cladiri noi cu cladiri vechi, cladiri futuriste - ruine, materiale grele - sticla fac din Berlin un oras fascinant , cu o arhitectura iteresanta si diversificata provenind din toate registrele. Acest lucru este la fel de valabil si in cazut staiilor de metrou, Berlinul avand aproximativ 9 stiluri arhitecturale in statiile de metrou.

Berlin, harta neoficiala a stilurilor arhitecturale intalnite in statiile de metrou¹

IV. METRO-ART

Statiile de metrou nu trebuie sa fie plictisitoare sau monotone. Multi operatori de metrouri vor sa atraga cat mai multi pasageri printr-un design cat mai inedit al statiilor de metrou.

Acest lucru presupune adesea un efort considerabil in plus si costuri mai mari insa pare a merita cand un metrou este ceva mai mult decat un simplu mijloc de transport , ceva de care rezidentii pot fi mandrii.

Operele de arta sau arhitectura sofisticata pot fi incantatoare, animatoare si provocatoare pentru navetistii zilnici cat si o atractie pentru vizitatori. Schemele distinctive precum si operele de arta ajuta pasagerii la orientare, in special, dar nu numai, in tarile cu un nivel inalt de analfabetism.

Mai mult decat atat, exista exemple de diminuare a actelor de vandalism in statiile atragatoare , pentru ca operele de arta si designul de calitate sunt unanim respectate

IV.1. Arta publica

Termenul de "arta publica" se refera la operele de arta executate cu intentia de a fi plasate pe domeniul public, de obicei in exterior si accesibil tuturor. De cele mai multe ori opera de arta publica are implicatii specifice sitului unde este amplasata si a comunitatii careia ii este expusa.

Scopul artei publice

Monumentele, memorialele si sanctuarele civile sunt probabil cele mai vechi si cele mai clare forme de arta publica, desi se poate spune ca detaliul arhitectural si arhitectura insasi este mai larg raspandita si deserveste mai bine definitiei artei publice. Se pare insa ca majoritatea aspectelor a mediului construit sunt vazute ca si candidate legitime pentru arta publica, inclusiv mobilierul urban, iluminatul si graffiti-urile.

Arta publica nu se razuma insa la obiecte fizice; dansul, teatrul stradal sunt recunoscute ca facand parte din cadrul artei publice. Sculpturile facute cu scopul de a fi arta publica sunt adesea construite din materiale durabile, usor de intretinut, pentru a evita degradarea lor sau vandalismele; oricum, multe lucrari sunt menite sa aiva doar o existenta temporara si sunt facute din materiale mai putin rezistente. Operele permanente sunt , de cele mai multe ori, integrate in arhitectura si peisaj, si sunt renovate odata cu acestea.

Artisti ce au creeat arta publica se intind de la marii artisti ca Michelangelo, Pablo Picasso si Joan Miro, la cei ce sunt specializati in arta publica , ca Claes Oldenburg si Pierre Granche.

IV. Metro-art

Juan Miro, 1976, La Rambla, Barcelona¹ Pierre Granche, "Sistem", statia de metrou Namur, Montreal

Pierre Granche, "Fantana", arta publica interactiva ³    Claes Oldenburg, "Mar", Muzeul Israelului, Iurusalim ⁴

Artistii si profesionistii inca folosesc arta publica pentru a-si exprima ideile si a stabili o legatura lipsita de orice cenzura intre arta expusa si privitori. Unele opere de arta sunt intr-adevar efemere mergand atat de departe incat sa includa instalatii si piese temporare. In unele cazuri granita dintre graffiti si arta

publica "de gherila" este neclara. Un astfel de exemplu poate fi in cazul lui John Fekner ce isi expune arta pe cladiri, panouri etc., opera timpurie a lui Keith Haring, executata fara aprobare pe panourile

publicitare din statiile de metrou din New York, si opera recenta a lui Banksy.

IV. Metro-art

{n multe cazuri asemenea arta publica este creeata spontan in mediul urban, de cele mai multe ori fara consimtamantul autoritatilor sau in cazul lupterol politice, impotriva legii.

Arta publica este o unealta eficace a emanciparii sociale sau spre atingerea unui anumit scop. Sunt multe exemple de arta publica spontana care au primit recunoastere oficiala: cele care merita a fi mentionate sunt, spre exemplu, faimoasele picturi murale din Belfast si Los Angeles care, in perioadele de conflict, au fost singurul mod de comunicare intre membrii societatii, divizati din anumite considerente etnice si rasiale, si care s-au dovedit a fi o unealta eficace in stabilirea unui dialog si solutionarea lungului clivaj. Arta publica sponsorizata de catre stat , in special cea murala, sunt adesea folosite de regumurile totalitare ca o unealta de control a maselor si propaganda.

In unele cazuri finantarea sau plasarea artei publice poate duce la dispute controversate prin care se ajunge la intrebarea: cine are controlul asupra domeniului public ? Opera de arta apartinand lui Richard Serra, "Arc rasturnat", a fost scoasa dintr-o piata din New York in 1989 dupa un acord unison a functionarilor pe motiv ca rutina le-a fost distrusa de catre opera de arta. Acest caz particular este un bun exemplu de cum opinia publica poate fi manevrata de oameni cu puterea dea a contura si deforma perceptia.

Richard Serra , "Arc Frant" , 1981

Se stie ca functionarii publici nu au fost impotriva sculpturii pana cand un grup de oficiali conservatori au creeat ocazia exprimarii dezacordului. Aceeasi oficiali, condusi de catre William Diamond, au creeat o "parodie de proces" in care salvarea operei era practic imposibila.

IV. Metro-art

Procent pentru arta

Arta publica este instalata cu autorizarea si colaborarea guvernului sau companiei care detine sau administreaza spatiul unde este plasata aceasta. Unele guverne incurajeaza in mod activ creeare de arta publica, spre exemplu, bugetand pentru operele de arta in noile cladiri prin implementarea unei politici "Procent pentru arta". 1% din costurile constructiei pentru arta este ceva standard, insa acesta variaza dintr-un loc in altul.

Costurile de administrare si mentinere sunt uneori retrase inainte ca banii sa fie distribuiti pentru arta ( de exemplu orasul Los Angeles). Multe municipalitati au "fonduri generale" care finanteaza programe si

performante temporare de natura culturala . Majoritatea oraselor au un procent rezervat programelor artistice. Aceste cerinte sunt implementate prin modalitati diferite.

IV.2. Designul specific statiilor de metrou

Signaletica - limbaj universal valabil

Designul specific statiilor de metrou, ca si arhitectura acestora, au , in marea lor majoritatea, un limbaj universal valabil. Acesta este comun in limita normelor de proiectare : gabarite, placari, pardoseli, iluminat, signaletica. Sunt doar cateva forme de tipografie urbana evident mai functionale decat cele existente in metrouri. Pe langa designul si arhitectura interesanta, arta publica expusa, sistemul de iluminat si mobilierul urban, grafica existenta in statiile de metrou este un element extrem de important ce poate face navigarea o sarcina usoara sau foarte dificila. Un plus in aceasta problema il au orasele ce au un sistem de metrou de mai mult timp si care le-a dat astfel oportunitatea sa-si imbunatateasca sistemul o data cu trecerea timpului

Signalectica caracteristica pune in valoare prezenta accesului, orientand pietonii spre metrou. Panourile, hartile reprezentand zona cu obiectivele si arterele principale, hartile cu reteaua de metrou si conexiunile posibile cu alte mijloace de transport, contribuie la dirijarea fluxurilor de calatori.

Logou-ul majoritatii companiilor detinatoare retelei de metrou sunt variatiuni ale literei "M". Majoritatea metrourilor au logo-uri sau simboluri pentru a marca intrarea in statii, printate sau decupate, acestea conteaza la fel de mult ca si hartile sau biletele. Din moment ce majoritatea metrourilor din lumea intreaga sunt intr-adevar numite "metrouri" (doar cateva sunt numite subway, underground, U-Bahn, T-bana sau altele), multe logo-uri de metrou sunt mai mult sau mai putin variatiuni a literei "M". Sunt tiverse tipuri de logo-uri de metrou. In unele orase logo-ul reprezinta sistemului de metrou insasi, in timp ce in alte orase se gasesc doar logo-uri ale companiilor care opereaza una sau mai multe statii de

IV. Metro-art

metrou. Asadar, pot fi mai multe logo-uri folosite intr-un oras, in timp ce in altul un logo poate sta in mod consecvent pentru intregul sistem sau chiar pentru mai multe sisteme de metrou de pe cuprinsul tarii. Folosirea unui logo pe intreg cuprinsul tarii se gaseste in Germania, Italia, Spania si Rusia. Toate metrourile germane folosesc un logo "U" albastru. Majoritatea oraselor italiene folosesc un logo rosu al literei "M" pentru metrou.

Arta publica

Cu timpul, designul statiilor de metrou a devenit din ce in ce mai interesanta. Din fericire, designul anumitor statii de metrou a mers mai departe de functiunea stricta a acestora, rezultand spatii deosebite, stimulante , un beneficiu adus utilizatorilor si un punct de atractie pentru turisti. Designul acestora a mers atat de departe incat ultima moda este sa plasezi tone de arta publica in interiorul statiilor de metrou. Prin intermediul acestora se pune in valoare talentul local si se educa spiritul artistic al utilizatorilor. Studiile de caz prezentate in paginile ce urmeaza arata exemple de astfel de statii, adevarate muzee si opere de arta ele insasi.

Pe langa operele expuse o importanta deosabita este acordata signaleticii.

Firul rosu al parcursului dintre strada si trenul de metrou solicita acordarea principalei atentii in actul conceperii spatiilor proprii metroului.

IV.3. Designul statiilor de metrou bucurestene

Se poate afirma ca designul si arhitectura statiilor de metrou bucurestene s-a nascut din stricta aplicare a normelor impuse in cladiri publice. Nimic nu a fost prevazut "in plus", pentru a imbunatati calitatile estetice ale acestora.

Volumele se intrepatrund pornind de la accese si se amplificata pe masura ce fluxurile se cumuleaza spre zona de control cu turnicheti, supraveghere, informare, case de bilete, distribuindu-se apoi spre peroane. Plafoanele decorative sunt justificate prin mascarea si protejarea tubulaturii de ventilatie si a fascicolelor ramificate pentru diferitele instalatii de iluminat, telefonie, radiofonie, camere de luat vederi, curenti de joasa si inalta tensiune etc. Protejarea acestora la pereti permite realizarea unor frize sau bandouri decorative.

{n majoritatea statiilor stalpi structurali sunt placati in marmura pe toata inaltimea lor, treptele placate in granit, decoratia generala a plafoanelor si decoratiilor in marmura alba de Ruschita, cu accente de marmura rosie de Moneasa.

IV. Metro-art

IV.4. Studii de caz

1. Statii pictate si grote

Stockholm ,Suedia

Statiile-grote ce alcatuiesc o treime din numarul total al statiilor de metrou din Stockholm, sunt un exemplu remarcabil de colaborare intre arte. Fiecare statie este diferita de celelalte, tot ce au in comun fiind caracterul de grota. Istoria sportului este tema principala in decorarea statiei Stadium. Stilul este foarte direct si tema este prezentata intr-o maniera ce nu poate fi interpretata. Este greu de imaginat ca un calator sa coboare la statia gresita, chiar daca nu-i poate citi numele.

Cea mai lunga galerie de arta din lume se gaseste tot aici, in subteran. Arta este un element definitoriu pentru vizitatorii metroului din Stockholm, or tunnelbana, ai caror 108 kilometri l-a facut "ce-a mai lunga galerie de arta din lume". }aptezeci don cele 101 statii sunt decorate cu expozitii colorate temporare.

Municipalitatea orasului Stockholm a intuit inca din 1955, potentialul statiilor de metrou de a fi mai mult decat un mijloc de transport. Oficialitatile orasului au incurajat pictorii, sculptorii, arhitectii si inginerii sa-si uneasca fortele pentru a face statiile de metrou atractive si stimulante , "catedrale subterane" cu " fanfare de ritm si culoare".

Construind statii de metrou frumoase nu este doar o modalitate a oraselor de a iesi in evidenta, ci si furnizeaza spatiu valoros de expunere pentru artistii locali si arhitectii ce vor urma sa-ti expuna operele, dandu-le o sansa sa aduca maselor opera lor. "Artistii au o audienta captiva", declara Edward Barber, director de program in cadrul London College of Fashion , care a fost implicat in initiativa orasului Platform for Art. Nu este doar un efort depus de cateva persoane implicate. Un numar din ce in ce mai mare de arhitecti de renume ajuta de asemenea la imbunatatirea lumii subterane. Lucrarile de transport public, declara Terry Smith din cadrul Royal College of Art, ofera " o combinatie de prestigiu si mandrie civica". Nu mai vorbim de sansa de a imbunatati viata zilnica a milioane de oameni.

IV. Metro-art

Statia de metrou "Dubvo", Stockholm ¹ Statia de metrou "T-Centralen", Stockholm

Statia de metrou "Fridhemsplan", Stockholm Statia de metrou "Vastra Skogen", Stockholm

   

Statia de metrou "Nackrosen", Stockholm Statia de metrou "Rinkeby", Stockholm

sursa : https://mic-ro.com

IV. Metro-art

Brussels, Belgia

Un alt exemplu elocvent este staia de metrou Hankar din Brussels. Peretii si tavanul sunt decorate cu o pictura viguroasa, executata in culori luminoase, stridente. Puterea frapanta de comunicare a acestei opere monumentale, " Notre temps ", de Roger Somville, o ajuta sa nu fie coplesita de arhitectura alcatuite din volume grele in beton.

Statia de metrou Hankar,

Brussels¹

2. Palate si comori

Moscova, Rusia

Moscova confirma realitatea 'istoriei scrise in piatra'. Primele statii de metrou 'palate ale poporului' cu abundenta de candelabre si decoratiuni, povestesc de vointa de reprezentare a 'puterii sovietice' dincolo de masura, de cultura si de simt practic. Ultimele statii isi gasesc echilibrul arhitectural scris cu eleganta si putere in granit completat cu echipamente moderne.

Printre cele mai somptuase statii de metrou din Moscova se gaseste statia Komsomolskaya, cu a sa splendida decoratie in stil baroc si sistem de iluminare ca de poveste. Proiectata de arcitectii Shchusev, Mokorin si Zabolotnaya, a fost construita in anii '50. La statia Tsertanovskaya, construita in 1983, o doamna arhitecta, Alioshina, a creeat o zona in care efectul luminii aminteste de catedralele gotice. Statia Avtovo din St. Petersburg, cu porticul sau magnific, este la fel de impresionanta.

IV. Metro-art

Statia de metrou "Komsomolskaya"Linia 5,1952,     Statia de metrou "Mayakovskaya",Linia 2, 1938,

Moscova ^1* Moscova

Statia de metrou "Elektrosavodskaya", Linia3, 1944, Moscova Statia de metrou "Parcul Victoriei", Moscova²

Intr-un studiu recent privind legatura intre statiile de metrou dintr-o anumita tara si turismul acesteia, reiesea ca Rusia merita vizitata chiar si numai pentru a vedea minunatele statii de metrou.

* Metroul din Moscova are cel mai mare flux de calatori din toate metrourile lumii, cu 3,2 miliarde de calatori anual, cu 12 linii de legatura si 172 de statii. Intr-o zi de lucru, metroul transporta in jur de 8,2 milioane de pasageri. Arhitectura statiilor de metrou este una ornamentala (cel putin 44 de statii de metrou sunt cotate ca obiective turistice arhitecturale). Multe linii traverseaza anumite poduri in oras, oferind astfel privelistea raului Moskva sau Yauza. Sistemul este alcatuit din multe trenuri care opresc frecvent (trenurile opresc in statii aproximativ la fiecare 90 de secunde in orele de varf). Este cel mai rapid sistem din lume (120 km/ora ).

IV. Metro-art

Paris, Franta

{n Paris, pe masura ce statiile de metrou sunt la mai mare adancime, pentru a compensa starea de teama de subteran si a evita orice posibilitate de accident, creste gradul de calitate al materialelor, performanta echipamentelor tehnice si de exploatare, eleganta vagoanelor de metrou, rafinamentul luminilor, calitatea aerului conditionat, totul intr-un ansamblu care sa imprime acea stare psihologica de calm, siguranta si eficienta a metroului ca mijloc de transport agreat pentru marile metropole.

Dotarile, magazinele, vitrinele, florariile si micile chioscuri cu ziare sau maruntisuri utile sunt insiruite de la nivelul strazii pana la nivelul metroului in subteran. Panourile luminoase ale reclamelor insotesc tot acest traseu. In multe statii de metrou decoratiile de la peron amintesc de importantele obiective ale orasului din zona respectiva. Copiile unor opere de arta sau chiar fragmente originale amintesc de zona muzeului Luvru sau citate literare incluse in fondul de finisaj al peroanelor statiei 'Sorbona' amintesc de specificul zonei si replica continua in multe formule specifice intr-o fuziune fireasca intre cele doua fete ale orasului supra si subterana.

Statia de la Luvru, expune copii ale capodoperelor existente in muzeul situat deasupra. Cand a fost inaugurata in anul 1967 a declansat moda statiilor de metrou "culturale".

   

Intrare statia de metrou "Abbesses",Linia 12, 1910, Statia de metrou "Arts et Metiers"Linia 11, finisata in arhitech Hector Huimard, Paris 1 cupru, este dedicata autorului de science-fiction, Jules Verne,Paris

sursa : https://mic-ro.com

IV. Metro-art

   

Statia de metrou "Bolivar", Linia 7bis, Paris¹    Statia de metrou "Cite", Linia 4,Paris

Atena, Grecia

Un alt sistem de metrou ce adaposteste comori istorice sau pretioase opere de arta este cel din Atena, unde este un muzeu in toata puterea cuvantului. La statia de metrou Syntagma, de exemplu, vizitatorii pot vedea obiecte antice ce au fost descoperite cand au inceput lucrarile la statia de metrou.

   

Statia de metrou "Syntagma",2000,Atena² Statia de metrou "Akropoli", 2000, Atena

IV. Metro-art

3. Joaca cu lumina

Toronto ,Canada

Statia de metrou din Toronto, Glencairn este un tur de forta al luminii mai mult decat al arhitecturii. Lumina revarsata prin boltele din vitraliu, vopsite in culori vii de catre Rita Letendre si intitulate "Bucurie", scalda intreaga statie. La Yorkdale, o alta statie din Toronto, "Curcubeul" lui Michael Hiden este o veritabila opera de arta . Un sistem electric consistand din tuburi fluorescente inserate in arcele boltilor ilumineaza de la un capat la celalalt intreaga statie atunci cand trece un tren.

Statia se metrou "Glencairn", Toronto ¹

Statia de metrou "Yorkdale",Toronto ²

Atlanta ,SUA

In Statele Unite ale Americii, la statia de metrou Atlanta Civic Center, gasim aceeasi joaca de lumini , insa de aceasta data este naturala. Doua pasaje de intretinere trec pe sub arcadele lucioase. Pentru a le camufla, artistul Paul Freundt, lucrand in colaborare cu arhitectii Reynolds si partenerii, a facut doua sculpturi de otel gemene, fiecare masurand mai mult de 47 de metrii si cantarind 21 de tone. Au proiectat o abundenta de culori direct prin spatiul boltei si au reflectat lumina zilei printr-un display colorat multicolor.

IV. Metro-art

Statia de metrou "Atlanta Civic Center",

Atlanta, SUA

4. Eye-catching design

Inspirate de eleganta si frumusetea statiilor de metrou istorice, constructori mai recenti de la Washington la Munich si Montreal, s-au indreptat spre un design care sa atraga privirile.

Montreal, Canada

Statiile de metrou din Montreal sunt pline de opere de arte, si majoritatea sunt interesante si din punct de vedere arhitectural. Materialele cel mai adesea folosite sunt otelul, ceramica, si betonul , care a fost utilizat in diverse moduri mai mult sau mai putin sofisticate. O carateristica definitorie a metroului din Montreal este existenta binecunoscutului oras subteran, "underworld".

IV. Metro-art

"Underworld"

Orasul subteran este o retea de tunele ce conecteaza cladiri intre ele, fiind plasate de obicei in zona centrala a oraselor. Acestea pot include cladiri de birouri, mall-uri, trenuri, statii de metrou, teatre, muzee si alte atractii. Un oras subteran poate fi accesat prin intermediul spatiului public din oricare din cladirile conectate cu acesta, insa, cateodata, poate avea si intrari separate.

Orasele subterane joaca un rol foarte important in orasele cu climat rece, permitand accesul in zona centrala din oras pe tot parcursul anului, fara a tine cont de vreme.

Cel mai renumit oras subteran este cel din orasul canadian Montreal, fiind cel mai des folosit de catre localnici . Acesta este o complexa retea de tuneluri (32 de kilometri) si poate fi accesta din nenumarate cladiri : cladiri de apartamente, hoteluri, birouri, banci si universitati, cat si spatiu public ca mall-uri, sali de concerte, cinema, arena de hokei Ball Center, muzee, sapte statii de metrou, doua statii de tren, o autogara , si altele. Acesta leaga 80% din spatiile de birouri si 35% din spatiile comerciale din zona centrala a Montrealului. Este o zona des vizitata de turisti si folosita de aproape jumatate de milion de localnici zilnic.

Insa , potrivit Guinness World Records, cel mai mare oras subteran se afla in tot in Canada, si anume in Toronto. Acesta masoara 371,600 metrii patrati de spatiu comercial.

   

Statia de metrou "Monk"Linia verde, Montreal ¹

sursa : https://mic-ro.com

IV. Metro-art

Statia de metrou "La Salle"Linia verde, Montreal ¹

   

Statia de metrou "De l'Eglise"Linia verde, Montreal

   

Statia de metrou "Villa Maria"Linia portocalie, Montreal Statia de metrou "Fabre",Linia albastra, Montreal

IV. Metro-art

Munchen, Germania

Asemeni metroului din Montreal, cel din Munchen nu are o istorie indelungata, fiind deschis in 1972. Statiile se remarca prin amploarea deschiderilor si acuratetea designului. Cele mai vechi sunt mai degraba minimale in design, in timp ce statiile mai recente au devenit mai interesante din punc de vedere arhitectural, adapostind si opere de arta.

Statia Westfriedhof (1998) este impresionanta prin stilul extrem de simplu al peretilor de beton, lasati nefinisati si conceptul exceptional de iluminare realizat de designerul Ingo Maurer. Culoarea luminii folosite completeaza de asemenea saracia peretilor.

   

Statia de metrou "Dulferstrasse",1993,arh. Peter Lanz, Statia de metrou "Am Hart",Munchen

Munchen¹

Statia de metrou "Westfriedhof",1998, arh.Weber,Munchen Statia de metrou "Hasenbergl",1996,Munchen

IV. Metro-art

Statia de metrou "Trudering",,Munchen ¹    Statia de metrou "Wettersteinplatz",Munchen

CONCLUZII

Existenta unui sistem de metrou a devenit noua stare simbolica a oraselor din intreaga lume , iar constructiile lor au atins un nivel record. Evoluand, in ziua de azi nu mai este de ajuns sa planezi un tren sub pamant, perfect funrtional. Fiind atinsa o inatla tehnica in ce priveste mecanismele si functiunile statiilor, atentia s-a indreptat catre designul acestora. Ambianta anumitor statii de metro este atat de imbietoare incat acopera intr-u totul dezavantajele existente in spatiul subteran, dezavantaje prezentate si tratate mai detaliat in capitolul T

Dupa cum s-a observat din studiile de caz prezentate, tendinta este de a plasa cat mai multa informatie culturala, prin orice mijloace, in statiile de metrou. Sunt preferate aceste spatii deoarece sunt folosite de foarta multa lume, si este un mijloc sigur de accedere catre spectatori. Banerele publicitare, atotprezente in statiile de metrou bucurestene, nu sunt nici pe departe mijloacele de informare dorite in metrouri.

Ideea principala pe baza careia a fost structurata aceasta lucrare si care reiese din prenzentarea facuta pana acum , este aceea ca spatiul subteran este o completare, "invizibila" in fondul construit , a spatiului exterior. Arhitectura metroului trebuie sa tina seama in primul rand de situl pe care se afla si pe care urmeaza sa-si impuna prezenta. O statie de metrou specifica unui anumit loc, ar trebui sa aiva o personalitatea aparte , inprumutata parte din locul respectiv, parte creeata de catre arhitect. Din pacata acest lucru nu este valabil si in statiile de metrou ale capitalei. Designul acestora este unul "standard", pur functional, lipsit de orice amprenta a situ-lui si arhitectului. Statiile de metrou seamana izbitor intre ele datorila configuratiei spatiale si , mai ales, a materialelor de finisaj folosite.

Se cere o reamenajare a spatiilor in spiritul locului pe care il deservesc si a utilizatorilor.

Arhitectura metroului se exprima intr-o maniera " specifica oarecum teatrului, scenografiei, cinematografiei, unde efectele artistice sunt obtinute prin lumina artificiala a 'reflectoarelor', prin dinamica atmosferei, prin efectele de impresie, creand un ansamblu complex de imagini" .