PARTICULARITATI ALE CAILOR DE COMUNICATIE SI ALE TRANSPORTURILOR IN ROMANIA

PARTICULARITATI ALE CAILOR DE COMUNICATIE SI ALE TRANSPORTURILOR IN ROMANIA

Tipurile de cai de comunicatie si transporturile din Romania sunt o parte a sistemelor de transport din Europa. Pe de alta parte, caile de comunicatie si transporturile detin o pozitie importanta in sistemul economiei nationale.

►Caile ferate si transporturile feroviare

● Lungimea cailor ferate in exploatare, la sfarsitul anului 2002, de 11.002 km, din care electrificate 3.950 km, respectiv 35,9%. In ansamblul lungimii cailor ferate, numai 57 km au ecartament largit. De asemenea, un se mai utilizeaza o parte din caile ferate cu ecartament ingust, care, in 1997, totalizau 425 km, iar in 2005 numai 78 km.

● Osatura retelei feroviare este formata din noua magistrale feroviare, toate pornind din Bucuresti spre diferite extremitati ale teritoriului tarii. Totodata, configuratia reliefului carpatic a impus retelei feroviare o textura radiar-concentrica cu doua inele, legate prin cai ferate transcarpatice.

● In ansamblul retelei feroviare, se disting nodurile feroviare, care asigura o conexitate variata si capetele de linie, punctele ce accesibilitate greoaie (pe rutele Campina - Predeal - Brasov sau Balota - Simian).

● Densitatea generala a retelei feroviare este de 4,8 km/100km, cu diferente mari de la o regiune la alta: 11,4 km/100 km, in Ilfov, si 0,8 km/100 km, in Tulcea.

● Magistralele feroviare romanesti sunt conectate la reteaua europeana a transporturilor de calatori si de marfuri, prin statii specializate, precum: Giurgiu, Negru Voda, Ungheni, Galati, Curtici, Episcopia Bihorului, Stamora Moravita si Jimbolia. Concomitent cu modernizarea infrastructurii feroviare se va trece la includerea Romaniei in sistemul transporturilor europene, prin coridoarele transcontinentale.

►Caile rutiere si transporturile rutiere

● Lungimea drumurilor publice, in 2004-2005, era de 79.500 km, din care erau modernizate 19.958 km (25,3%). Drumurile nationale, autostrazi si drumuri europene, se desfasurau pe 14.832 km, din care 13.528 km erau modernizati (91,2%) si 1.098 km (8,1%) erau cu imbracaminti usoare rutiere. Se intelege faptul ca 81,2% reprezinta 64.064 km, adica drumuri judetene si comunale.

● Prin urmare, densitatea drumurilor publice era de 33,1 km/100 km, la nivel national. Distributia drumurilor publice pe judete este foarte inegala.

● Inelele rutiere pericarpatice sunt legate de 17 drumuri transcarpatice, din care unele urca la inaltimi mari: Transfagarasanul, la 2.042 m, Novaci-Oasa, la 1.980 m, Prislop, la 1.419 m, Bran, la 1.240 m etc.

● Dupa 1991, s-a inregistrat o scadere continua a capacitatilor de transport rutier, de la 528.902.000 de pasageri, in 1993, la 192.000.000, in 2002, sau de la 574.482.000 de tone de marfuri, in 1992, la 267.103.000, in 2002.

Aderarea la Uniunea Europeana au adus Romania tot mai aproape de sansa reabilitarii si a modernizarii coridorului V rutier transeuropean (Nadlac - Sibiu - Bucuresti - Constanta, 797 km) si a coridorului IX-rutier (Albita - Focsani - Bucuresti - Giurgiu).

►Caile si transporturile navale

● Dupa 1989, transporturile navale s-au redus ca intensitate si trafic, cu precadere in aria transportului de calatori.

● Navigatia fluviala se realizeaza pe Dunare, Canalul Dunare - Marea Neagra si Canalul Bega.

● Capacitatile de depozitare a marfurilor in porturile dunarene sunt foarte diferite. Pentru acest fapt exista:

porturi cu capacitati foarte mari, constand in platforme de depozitare de peste 200.000 m: Galati (peste 20 milioane tone/an);

porturi cu capacitati mari de depozitare a marfurilor, de 5.10 mil. tone/an si platforme de depozitare de 50.000.100.000 m: Braila, Tulcea, Sulina;

porturi cu capacitati medii de depozitare a marfurilor, de 1.5 mil. tone/an: Giurgiu, Calarasi, Orsova, Cernavoda;

porturi cu capacitati mici si foarte mici, inregistrand sub 1 milion de tone/an: Turnu Magurele, Zimnicea, Isaccea, Oltenita, Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Moldova Noua, Macin.

● In traficul fluvial de pe Dunare exista doi curenti de marfuri:

in amonte: minereuri, produse petroliere, cereale, lemn, stuf;

in aval: carbuni, minereuri neferoase, produse manufacturate. De asemenea, prin porturile Galati si Braila se tranziteaza marfuri dinspre Ungaria, Slovacia si Cehia, spre tari din Orientul Apropiat.

● Navigatia maritima se efectueaza prin porturile Constanta, Sulina, Navodari, si Mangalia. Portul Constanta asigura in jur de 60% din schimburile comerciale ale tarii si traficul e peste 30 milioane tone/an. Raza de activitate a portului Constanta este sustinuta de rutele maritime ce conduc la peste 400 de porturi din bazinul Marii Mediterane si din oceanele Atlantic, Indian si Pacific.

Sulina s-a dezvoltat ca port fluvio-maritim de tranzit si transbordare o marfurilor de pe vasele oceanice, pe cele fluviale. Are regim de porto-franco, in sensul ca nu se platesc taxe vamale si nu se realizeaza formalitati fiscale.

Portul Midia deserveste combinatul petrochimic de la Midia - Navodari, importul de petrol si extractiile din platforma continentala a Marii Negre.

Mangalia are amenajari portuare pentru import si export de marfuri, dar are si calitatea de port militar.

Flota comerciala a Romaniei dispunea, in 2006, de 12 nave.

► Liniile si transporturile aeriene si-au redus intensitatea dupa 1997, ca urmare a reducerii numarului de nave si de locuri. Dezvoltarea transporturilor aeriene a continuat prin utilizarea de aparate noi si de amenajare a aeroporturilor pentru navele interne si internationale: este vorba de aeroporturile Otopeni, din Constanta si cele din Timisoara, Arad, si Oradea. O confirmare in acest sens este data de numarul de pasageri care a crescut, in anul 2002, la 2.579.000, in timp ce marfurile transportate au scazut la 16.800 tone, pentru ca numarul aeronavelor cu aceasta destinatie a coborat la 5 (1997) la 1 (2002). TAROM este principala companie aeriana din Romania si va avea, in 2007, 16 Airbusuri si alte 21 in 2008. Cresterea capacitatii da transport in 2007 se datoreaza companiilor low-cost.

► Transporturile speciale sunt realizate in Romania prin conducte, pe cablu si banda , prin retele electrice si telecomunicatii.

● Petroductele se folosesc pentru transportul titeiului din zonele de extractie catre rafinariile petrochimice de la Brazi, Ploiesti si Borzesti, precum si pentru transportul produselor petroliere spre porturile Giurgiu, Galati si Constanta. Sistemul energetic national insumeaza o lungime de peste 350.000 km.

In categoria telecomunicatiilor, se includ comunicatiile telefonice, TV, radiocomunicatiile si Internetul.

Mediu inconjurator si peisaje

Mediul inconjurator reprezinta ansamblu componentelor naturale - relief, aer, apa, sol, vietuitoare - si a celor create prin diverse actiuni umane, care, in stransa interdependenta, influenteaza echilibrul ecologic si determina conditiile de viata pentru om si pentru dezvoltarea societatii. Mediul inconjurator este rezultatul interactiunii om-natura, in zona de interferenta a invelisurilor terestre.

Peisajul reprezinta proiectia in spatiu a relatiilor dintre componentele mediului geografic. Notiunea de peisaj are in vedere aspectul concret al unui teritoriu, in spatele caruia se afla un veritabil laborator functional care, sub impulsul energiei solare, creeaza, mentine si dezvolta intreg ansamblul de elemente concretizat in imaginea din teritoriu.

Spatial European se identifica intr-o mare masura cu mediul temperat. Exceptiile sunt date de insulele arctice si de spatiul restrans din lungul litoralului arctic, incluse in mediul tundrei,si de regiunile de sud-est, unde se resimte influenta climei calde si desertice. In cadrul mediului zonal temperat, se diferentiaza o multitudine de peisaje regionale sau locale, care, in functie de intensitatea interventiei umane, pot fi considerate naturale, antropizate sau antropice.

Mediul tundrei corespunde undei fasii inguste din nordul Europei, ce cuprinde Islanda, nordul Peninsulei Scandinavia, Peninsul Kola si nordul Campiei Est-Europene. Din cauza conditiilor climatice nefavorabile, acesta este un mediu putin locuit (2 loc/km² in Laponia ,2,9 loc/km² in Islanda), cu o antropizare de tip punctiform. In trecut,aceste locuri erau cutreierate de vanatori de animale ale caror blanuri erau foarte scumpe si de pescari.In present, economia se bazeaza pe pescuit, agricultura reducandu-se aproape exclusiv la cresterea animalelor.De-a lungul timpului au aparut o serie de asezari atat pentru exploatarea unor minereuri (Kirun,Gallivare din Suedia), cat si pentru vanatoare. De asemenea au aparut si se dezvolta orase precum : Reykjavik, Rovaniemi, Inari, Nardo, Nikel, Reflavik etc. si s-au construit cai de comunicatie. In ultimii ani, s-a dezvoltat industria produselor software, biotehnologia si serviciile financiare, in paralel cu aparitia unor asezari moderne , ceea ce dovedeste extinderea habitatului uman in acest mediu, care totusi inca isi mai pastreaza caracteristicile naturale pe mari suprafete.

Mediul temperat-rece corespunde padurilor de conifere.Este vorba de un mediu subpolar si slab antropizat. Cu mult timp in urma,omul a gasit aici un mediu bun pentru vanatoare si pescuit,iar,ulterior,si pentru exploatarea resurselor de subsol.Agricultura este aproape imposibila din cauza solurilor cu fertilitate redusa si foarte acide,precum si din cauza indelungatelor perioade cu zapada si inghet.Lumea industriala este atrasa de marea bogatie de material lemnos exploatabil ,de unele minerale,precum si de resursele hidroenergetice.Lucrarile ingineresti intampina insa dificultati mari din cauza permafrostului ,a ciclurilor de inghet-dezghet,precum si a inundatiilor specifice perioadelor de primavara.

Mediul temperat-oceanic din Europa de vest si Centrala,avand o clima blanda,cu veri racoroase si ierni placute,asigura conditii optime pentru dezvoltarea unei vegetatii bogate,reprezentata de paduri de foioase.Este un mediu intens populat,in campiile si in regiunile deluroase fiind evidente peisajele agricole si industriale,completate,la randul lor ,de asezari de diferite tipuri si marimi.Mediile naturale se mentin doar in regiunile montane inalte,subalpine si alpine,unde interventia umana a avut o intesitate mult mai redusa.

Padurile au fost taiate pe mari suprafete,pastrandu-se mai mult in zona masivelor hercinince.In urma despaduririlor,au patruns araturile,pe spatii ce au fost transformate in campii cultivate deschise,ce formeaza un peisaj specific numit open-field.Asemenea peisaje ,unde spatial imens este cultivat mai ales pentru pietele externe,cu parcele delimitate de o retea de drumuri paralele,sunt frecvente si in Germania,Danemarca,Olanda etc.In alte regiuni,cum ar fi Masivul Central Francez,nord-vestul Spaniei sau marea Britanie,parcelele agricole sunt delimitate si corespund peisajului campurilor cultivate inchise(bocage)In regiunile deluroase si partile joase montane,ca urmare a despaduririlor,terenurile sunt degradate,afectate de torentialitatea sau de alunecari de teren.In locul padurii,s-a instalat pe alocuri stepa secundara,cu arbusti spinosi si maracini,avand soluri tot mai puternic erodate,afectate de numeroase ravene de torenti.

Prin constructia tarmurilor artificiale,din necesitati de protectie impotriva abraziunii,peisajul tarmurilor s-a modificat substantial..Un astfel de peisaj aparte,antropic,cu ample lucrari hidrotehnice,diguri si canale,se intalneste in nordul Olandei,in regiunea polderelor.

Activitatile industriale determina,de multe ori,modificari ale peisajelor.Astfel,exploatarile miniere,prin specificul activitatii,au introdus modificari de anvergura in regiuni intinse,precum Ruhr-Rhin sau Silezia.In alte zone,precum nord-vestul Angliei,exploatarile de adancime au fost urmate de prabusirea platformelor minelor,aparand,astfel depresiuni ce au modificat mult peisajul local.

In completarea activitatilor industriale ,marile aglomeratii urbane,precum Londra,Paris,Moscova,Milano,Atena etc.induc si ele modificari in peisaj,prin poluarea aerului,poluarea acustica si in general prin modificarea tuturor componenetelor naturale ale mediului.

Mediul temperat-continental ocupa spatii intinse,incepand din estul tarii noastre pana in Campia Precaspica.Datorita solurilor cu fertilitate mare,vegetatia de stepa a fost inlocuita aproape in totalitate cu diferite culture agricole.Revolutia industriala si explozia demografica ce i-au urmat au avut ca rezultat imediat tranformarea aproape completa a mediului de stepa in campuri cu monoculture,de cele mai multe ori bazate pe sisteme de irigatii,luand nastere astfel peisaje tropice ale culturilor cerealiere sau legumicole.Totodata,utilizarea intensiva a terenurilor a determinat si accelerarea proceselor de degradare a terenurilor,ca urmare a spulberarii solurilor in perioadele secetoase,de saturare sau prin poluarea solului si a apei freatice cu ingrasaminte chimice.In acest mediu peisajul agricol i se adauga cel al oraselor si al asezarilor rurale ,ce induc o concentrare a retelelor de comunicatie.

Mediul mediteraneean prezinta o oarecare ostilitate pentru viata omului prin verile foarte aride.Cu toate astea omu a fost atras de o serie de avantaje cum ar fi:iernile blande,vecinatatea marii sau complementaritatea caampie - munte.Mediul initial al padurilor de foioase ,de stejari a cunoscut o degradare rapida fiind inlocuite de o vegetatie derivate reprezentat prin asociatii de tip maquis,frigana,garriga.Climatul din jurul Mediteranei cu o durata mare de stralucire a Soarelui,reprezinta tipul cel mai favorabil dezvoltarii organismului uman si ca urmare este o regiune locuita de multa vreme suprapopulata,urbanizata,cu industrii dezvoltate si o activitate turistica deosebit de intense,axata in primul rand,pe multitudinea statiunilor balneoclimaterice.Mediile intens antropizate corespund nu doar asezarilor urbane,dar si litoralului,unde in afara instalatiilor si menajarilor portuare ,reteaua de statiuni turistice si balneomaritime introduce o infrastructura specific ace modifica substantial caracateristicile initiale ale tarmului.Toate acestea atrag dupa sine un nivel ridicat al poluarii solului,a panzei freatice si implicit a apelor curgatoare si a Marii Mediterane.

Mediul montan corespunde reliefului cu altitudini de peste 1000m,peisajele fiind de o evidenta etajare in altitudine:peisajul padurilor de foioase la poale urmat de cel al padurilor de conifere cel al pajistilor alpine si la peste 3000m,de peisajul ghetarilor.Densitatea populatiei scade pe masura cresterii altitudinii din cauza accesibilitattii reduse si a conditiilor climatice aspre.Valorificarea economica a muntilor s-a orientat la inceput catre activitatile de vanatoare si cele de exploatare a lemnului,iar mai tarziu spre exploatarea resurselor subsolului,a potentialului hidroenergetic si a potentialului turistic.Avand trasaturi aparte ,vaile si depresiunile se inscriu intr-un tip diferentiat de peisaj,solurile fertile si terenurile plane fiind propice dezvoltarii asezarilor si activitatilor economice.

Spatiul romanesc se identifica prin medii si peisaje direnetiate prin caracteristici impuse de pozitia geografica,relief,clima si vegetatie.

Mediul montan si alpin se desfasoara in altitudine intre 800-2544m si se caracterizeaza prin etajarea vegetatie de la paduri de stejar pana la pajisti alpine deasupra carora se afla etajul crestelor modelate glaciar.

Sistemul de fragmentare cat si netezimea culmilor confera acestui mediu un grad ridicat de accesibilitate ceea ce a facut ca partile mai joase sa fie prezente inca din Antichitate.In cea mai mare parte,acest spatiu a fost permanent locuit si utilizat,conditiile orografice si pedoclimatice fiind favorabile inlocurii pe alocuri a padurilor cu terenuri agricole,intre care fanetele si pasunile se remarca prin extindere pe seama lor dezvoltandu-se viata pastorala.

In ultimele doua secole s-au dezvoltat ,indeosebi activitatile de exploatare forestiera si turismul.Toate vaile importante prezinta numeroase asezari dintre care unele devenite centre urbane acestea implicand multiple activitati industriale si turisitice,ce au avut ca efect aantropizarea     spatiului montan.Depresiunile sunt bine populate majoritatea fiind vetre de locuire,vestigiile arheologice atestand vechimea si continuitatea de locuire inca din timpuri stravechi.pe seama resurselor atat locale cat si cele ale regiunilor vecine,in ariile depresionare s-au dezvoltt activitatile industriale care au dus la aparitia peisajelor urbane si industrial-urbane.

In Carpati se mai mentin si astazi peisaje putin modificate antropic in regiunile cu areale destul de compacte de padure ce alterneaza cu pajisti folosite ca fanete,unde asezarile sunt putine iar activitatile industriale lipsesc.

Mediul regiunilor deluroase si de podis este specific subcarpatilor si podisurilor cu inaltimi cuprinse intre 300-1000m cu interfluvii fie sub forma de culmi inguste fie sub forma de culmi largi si platouri.In regiunile de dealuri inalte desi bine populat conditiile de relief nu au favorizat extinderea terenurilor cultivate in detrimental padurilor.In dealuri joase resursele de subsol au constitui o premise in aparitia si dezvoltarea industriei extractive si a activitatilor de prelucrare a acestora,a numeroase centre industriale precum si un proces de urbanizare mai intens decat in alte regiuni ale tarii.Peisajele urbane se imbina cu cele rurale avand o mare varietate data in principal de diversitatea culturilor agricole ce imbina peisajele viticole cu cele pomicole sau cerealiere.Versantii au ramas in parte inclusi domeniului forestier acest lucru neimpiedicand insa manifestarea unor procese de degradare a terenurilor.

Mediul campiilor corespunde unei treimi din teritoriul Romaniei.Prin reducerea padurilor la areale restranse si isolate,s-a extins procesul de stepizare antropica.Avand peisaj dominant agricol si numa in aparenta monoton,campia prezinta conditii variate pentru locurie si utilizare drumurile si satele fiind repartizate de regula pe vaile mai importante.

Pentru combaterea deficitului de precipitatii pe suprafete mari,s-au facut amenajari pentru irigatii,peisajul capatand astfel un aspect nou dat de geometria tarlalelor delimitate de canele de irigatii intersectate rectangular.Procesul de modificare antropica a mediului nu s-a limitat la cel imprimat de activitatea agricola,intrucat acestuia i s-au suprapus fenomenele de industrializare si urbanizare ce au avut ca efect mutatii puternice in ansamblul peisajului.

Mediul luncilor si al Deltei Dunarii se distinge prin regimul inundatiilor,prin adancimea mica a apelor freatice si prin umiditate relative mare a solului.Inlaturarea mare a vegetatie de lunca,asanarea a numeroase mlastini si secarea unor lacuri au permis introducerea respectivelor suprafete in circuitu agricol.In Delta Dunarii data fiind exploatarea in regim amenajat a resurselor naturale cat si concentrarea asezarilor cu tendinta de urbanizare au fost scoase din regim natural importante suprafete,ceea ce a avut ca efect modificari profunde ale ecosistemelor naturale.Avand in vedere aceste modificari si preintampinarea altor actiuni cu efect de degradare a starii a mediului,Delta Dunarii a fost declarata rezevatie a Biosferei.pentru acest fapt,un institut specializat se ocupa de reglementarea activitatilor de conservare.

Data fiind prezenta cvasigenerala a omului,astazi nu se mai poate vorbi aproape nicaieri pe continent de existenta unui mediu natural nemodificat.Societatea a introdus in limitele mediului natural un mediu nou ,artificial,creat prin diverse activitati creand astfel o serie de probleme de mediu.

Uniunea Europeanacoopereaza cu alte oragnisme internationale pentru a promova solutii mondiale la probleme ecologice globale, schimbarile climatice,subtierea stratului de ozon,reducerea biodiversitatii etc.Aceasta cooperare da nastere la o serie de conventii mondiale sau regionale,care pot constitui un cadru solid pentru tarile semnatare,in scopul protejarii habitatelor in pericol,a marilor si raurilor,precum si pentru a gestiona si controla schimbul international de deseuri si produse chimice periculoase.