transportul feroviar

INTRODUCERE

Transportul feroviar este o alta modalitate la care pot sa apeleze comerciantii si întreprinderile industriale în vederea transportarii bunurilor spre locurile unde exista o cerere pentru produsele pe care ei le ofera.

Desi viteza comerciala medie de deplasare a trenurilor în Europa este de numai 18 km/h, totusi multi expeditori recurg la serviciile companiilor de transport feroviar, fiind atrasi de posibilitatea transportarii unor mari cantitati de marfuri într-un interval de timp relativ redus, în conditii de siguranta superioara celor existente în cazul transportului rutier.

În vederea asigurarii unor norme uniforme în transportul feroviar international, OTIF a procedat la initierea unor negocieri multilaterale, finalizate cu stabilirea unor drepturi si obligatii care sunt uniforme pentru participantii la transportul feroviar international, fiecare dintre acestia trebuind sa respecte principiile specificate în Conventia privind transportul international de marfuri pe calea ferata si sa se conformeze lor—adica Regulilor uniforme privind Contractul de Transport Feroviar al Marfurilor.

PREZENTAREA TEMEI

1 Particularitati

Transportul feroviar asigura deplasarea în spatiu si timp a bunurilor si oamenilor cu ajutorul locomotivelor si vagoanelor, care circula dupa un orar bine determinat, pe trasee fixe (caile ferate)25

Elementele componente ale procesului de transport feroviar sunt:

caile ferate;

mijloacele de tractiune (locomotivele);

vagoanele, care reprezinta efectiv mijloacele de transport.

Elementele constitutive ale cailor ferate sunt: infrastructura (terasamente, poduri, tuneluri, viaducte) si suprastructura (sinele, traversele, schimbatorii de cale, instalatii de semnalizare).

Sinele reprezinta elementul principal al suprastructurii feroviare, care sunt fixate (paralel) rigid în traverse, la o numita distanta una fata de cealalta. Distanta dintre fetele interioare ale sinelor poarta numele de ecartament. Ecartamentul, pe  cele mai multe din caile ferate din România este de 1.435 mm, ecartament care este considerat normal si care este întâlnit în alte tari din Europa. În România mai exista si cai ferate care au un ecartament mai îngust (în uzine, mine, în Tara Motilor din Muntii Apuseni sau în locurile de exploatare a lemnului cum este Voinesti-Covasna de exemplu).

În unele tari exista însa si ecartamente mai mari: fosta U.R.S.S., unde ecartamentul este de 1.524 mm. sau S.U.A., unde este de 1.675 mm .

Caile ferate se pot clasifica dupa importanta lor economica si volumul traficului în:

cai ferate magistrale;

cai ferate principale;

cai ferate secundare;

cai ferate uzinale.

Magistralele fac legatura între capitala si cele mai importante orase din tara respectiva, precum si cu sistemele de transport feroviar din tarile vecine. În România, Bucurestiul este principalul centru feroviar al tarii, centru din care pornesc 8 linii magistrale26, prin care se asigura si legatura cu toate tarile vecine, inclusiv cu tari din Orientul Apropiat.

Liniile principale (de importanta economica mare) asigura conexiunea între capitala si principalele centre economico-sociale ale tarii, fiind incluse (partial) în magistrale.

Liniile secundare deservesc anumite zone urbane si pun în contact aceste zone cu principalele orase ale tarii si cu magistralele.

Liniile uzinale sau industriale deservesc procesele tehnologice ale acestor întreprinderi, facilitând accesul mijloacelor de transport feroviar în incinta respectivei întreprinderi.

Lungimea retelei de cale ferata în România este de 11.342 km27; aproape 30% este linie dubla si electrificata. Densitatea retelei feroviare din tara noastra (raportata la suprafata tarii sau la numarul populatiei) este comparabila cu cea din Anglia, Italia, Franta si Elvetia.

Transportul feroviar prezinta mai multe particularitati, astfel:

asigura transportul unor partizi mari de marfa, mai ales marfuri solide si lichide, a produselor industriale ;

transportul are (de regula) un tarif mai scazut decât cel existent în transportul auto mai ales pe distante medii si lungi;

procesul de transport se desfasoara fara întrerupere, în conditii de regularitate si dupa un orar prestabilit

are un înalt grad de siguranta;

asigura transportul marfurilor „din poarta-n poarta”, în cazul în care întreprinderile dispun de linii industriale;

transportul feroviar nu poate asigura în toate cazurile transportul direct de la furnizor la cumparator, fiind necesara transbordarea (cu toate cheltuielile ce deriva din aceasta);

durata transportului este mai mare decât în cazul transportului auto (viteza comerciala este mai redusa deoarece stationarea vagoanelor în triaje si la operatiuni de încarcare-descarcare necesita o perioada mai mare de timp);

este cel prietenos mod de transport fata de mediu deoarece emisiile poluante sunt reduse.

2 Magistralele feroviare din România

Cele 8 linii magistrale din România asigura conectarea capitalei tarii cu principalele centre economico-sociale din România, precum si cu retelele feroviare din tarile vecine. Aceste magistrale sunt:

1. Bucuresti-Timisoara (o ramura se îndreapta de la Bucuresti spre Pitesti, cealalta spre Rosiorii de Vede, pentru ca la Craiova acestea sa se reuneasca si sa se îndrepte spre Timisoara), având iesirea din tara la Jimbolia si Moravita;

2. Bucuresti-Arad-Curtici, prin Brasov, Fagaras, Sibiu, Deva;

3. Bucuresti-Oradea-Episcopia Bihorului, prin Brasov, Sighisoara, Teius, Cluj-Napoca;

4. Bucuresti-Satu Mare-Halmeu, prin Brasov, Ciceu, Deda, Dej, Baia Mare;

5. Bucuresti-Vicsani, prin Ploiesti, Marasesti, Bacau, Suceava;

6. Bucuresti-Ungheni, prin Ploiesti, Marasesti, Tecuci, Iasi;

7. Bucuresti-Galati, prin Urziceni, Faurei, Braila;

8. Bucuresti-Mangalia, prin Fetesti, Cernavoda, Constanta.

 Autoevaluare:

1.     Care sunt elementele componente ale procesului de transport feroviar?

2.     Care sunt cele 8 magistrale feroviare din România si care sunt punctele de trecere a frontierei prin care acestea asigura conectarea retelei feroviare române la retelele feroviare din strainatate?

3.     Care sunt principalele avantaje ale transportului feroviar si care sunt punctele slabe ale acestui mod de transport?

Rezumatul acestei sectiuni:

Spre deosebire de transportul rutier, transportul feroviar asigura deplasarea în spatiu a bunurilor si persoanelor cu ajutorul vagoanelor si locomotivelor, care circula dupa un orar bine stabilit, pe trasee fixe. Aceste trasee fixe sunt caile ferate, a caror element principal sunt sinele metalice, fixate la o anumita distanta una de cealalta.

Aceasta distanta este cunoscuta sub numele de ecartament. În România si în majoritatea statelor UE (cu exceptia Portugaliei si Spaniei) ecartamentul este normal—1435 mm—pentru ca pe teritoriul fostei URSS acesta sa fie de 1524 mm (având aceasta marime pe motive de strategice si de aparare) si în USA de 1675 mm.

Caile ferate din România sunt clasificate în functie de importanta lor economica si volumul traficului, distingându-se cai ferate magistrale, principale, secundare si uzinale. În România sunt 8 linii magistrale, care au rolul de a asigura conectarea capitalei tarii cu principalele centre economico-sociale din tara noastra, precum si cu retelele feroviare din tarile vecine.

Caile ferate vin sa completeze reteaua rutiera a unui stat ele fiind acelea care (alaturi de drumuri) asigura deplasarea marfurilor si oamenilor în interiorul unei tari continentale, fiind însa mai importante decât drumurile în ceea ce priveste centralizarea unui stat.

Densitatea lor—adica lungimea cailor ferate raportata la suprafata statului în care ele se întind sau la numarul populatiei din acel stat—difera de la o tara la alta; România are o densitate a cailor ferate comparativa cu cea a Angliei sau a Elvetiei si aceasta densitate este de 7 ori mai mica decât densitatea pe care o au drumurile în România.

Cu toate acestea, rolul cailor ferate este unul deosebit de important si se poate vedea ca în conditiile dezvoltarii durabile reprezinta o alternativa viabila la transportul rutier, tinând seama de gradul redus de poluare al acestui mod de transport, însotit de celelalte avantaje pe care le are transportul feroviar.

Referate propuse:

1.Comparati densitatea cailor ferate din România cu cea a Bulgariei, Germaniei, Frantei si Spaniei.

2. Istoria cailor ferate.

Studii de caz propuse pentru acest capitol:

1.     Care este situatia cailor ferate din România, în comparatie cu cea din Uniunea Europeana?

Probleme propuse spre rezolvare:

1. Ce masuri crezi ca ar trebui luate pentru a creste calitatea serviciilor de transport feroviar în România. Dar la nivelul Uniunii Europene?

Bibliografie:

1. Constantin ALEXA : Transporturi si expeditii internationale. Bucuresti : Editura B.I.C. All, 1995;
2. Radu BELLU: Mica monografie a cailor ferate din România, vol. I-VI. Bucuresti: Editura Feroviara, 2001;
3. Fernand BRAUDEL: Timpul lumii, vol. I-II. Bucuresti: Editura Meridiane, 1989;
4. Victor TUFESCU: Geografia. Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica, 1993;
5. www.mt.ro;
6. www.infoeuropa.ro