Transportul cu taximetrele

Transportul cu taximetrele

1- Generalitati

Dezvoltarea oraselor si cresterea necontenita a teritoriului acestora, este insotita de dezvoltarea necorespunzatoare a retelei de transport urban de calatori. Transpotul in comun de calatori, nu poate satisface insa pe deplin necesitatile populatiei, deoarece traseele liniilor de transport nu pot urmari toate directiile curentilor de calatori. Din aceeste motive, calatorul este deseori obligat sa faca transbordari de pe o linie pe alta, ceea ce cateodata ingreuneaza calatoria si implica o pierdere insemnata de timp.

In categoria deplasarilor care nu pot fi asigurate de transportul in comun de calatori, din cauza conditiilor specifice acesteia, intra:

deplasarile care necesita o viteza mare de transport;

deplasarile care necesita transportul calatorilor direct de la punctul de plecare, pana la destinatie, fara transbordare;

deplasarile dintre anumite zone ale orasului, care nu au legaturi cu traseeele liniilor de transport in comun;

deplasarile calatorilor cu bagaje ( la gara, de tip casnic, etc);

plecari in excursie, curse cu caracter recreativ.

Odata cu aparitia acestor necesitati speciale de transport, s-a simtit nevoia unui transport pentru mediul urban, pentru a asigura transportul populatiei conform dorintelor acestora., dar cu puncte de plecare, mai putin reprezentative la nivel statistic, adica din puncte ce nu se gasesc pe nici una din importantele linii de trafic ale orasului.

Transportul superorganizat si pe trasee stabilite, cu tramvaiul, firobuzul, autobuzul si metroul, nu poate elimina in totalitate necesitatile de transport individual special, deoarece numai acesta poate transporta calatorii direct si chiar de la punctul dorit la locul dorit. Acest tip de transport (calatori sau marfa) cu automobilul, in orice directie, cu plata curselor dupa un tarif stabilit(taxa), a primit denumirea de auto-taximetrie sau taximetrie, sau mai pe scurt, taxi. Suma platita depinde de lungimea parcursului si de durata opririlor (la cererea calatorului), si este inregistrata de un contor, denumit "aparat de taxat".

Transportul de taximetrie, pe langa deservirea populatiei, poate fi folosit si de catre institutiile si agentii economici, care nu au un numar suficient de automobile.

Schema logica a unui transport cu taxi (clasificarea), este prezentata mai jos.

Fig Clasificarea transportului cu taxi

Deservirea populatiei prin transportul cu taxi, se organizeaza in asa fel incat cetatenii care au nevoie de taxi, sa le poata angaja:

din statia de taximetre;

prin comanda la telefon.

pe baza foii de comanda;

de pe teren, de pe trasee prestabilite. in acest caz transportul de taxi, se apropie ca organizare, de sistemul de transport cu autobuze

2. Caractertsiticile transportului cu taxi.

posibilitatea de deplasare pe orice directie;

existenta permanenta a taxiurilor pe linie;

comparativ cu celelate tipuri de transport in comun de suprafata (tramvai, troleu, si autobuz), transportul cu taxi, asigura o viteza de deplasare mai mare;

cursele ce se realizeaza de transportul cu taximetrele in mediul urban, reprezinta mai mult de 15-30 % din numarul de curse urbane efectuate de intreg parcursul de autoturisme. Acest lucru se explica prin folosirea intensa a taximetrelor, care este mult mai ridicata decat gradul de folosire a autoturismelor din cadrul institutiilor si cu mult mai mult decat a celor proprietate personala;

parcursul general mediu in intervalul de 24 de ore a taximetrului, ajunge la 180-200 Km, depasind de 2-3 ori parcursul mediu in interval de 24 ore al autoturismelor ce apartin institutiilor si de 8-10 ori, al autoturismelor proprietate personala;

materialul rulant al transportului cu taximetrele, este supus deservirii tehnice foarte ingrijite, ce se asigura in mod regulat si sistematic si superior pregatirii tehnice a parcului de autoturisme ce apartin institutiilor ce se gasesc de cele mai multe ori in anexe auto de mica importanta;

transportul cu taximetria, cere un numar mai mic de cadre calificate, soferi, lucratori pentru intretinere si reparatii si personal tehnico-administrativ ce revin pe unitatea de lucru (kilometru platit);

timpul de lucru al taximetrelor si cantitatea de material rulant aflat pe linie in diferitele ore ale zilei, fata de timpul de lucru al diferitelor feluri de transport urban de calatori, este mai mare si trebuie corelat cu transportul cub tramvaiul si autobuzul, mai ales in zonele suburbane, cu sosirea si plecarea trenurilor de distata lunga si cu activitatea transportului aerian si naval ( acolo unde este cazul);

la transportul cu taxi, se lucreaza complet orele de serviciu, comparativ cu soferul unui parc de autoturisme ce apartin institutiilor, din cauza unui parcurs redus a automobilelor in interval de 24 ore;

in parcurile mari de taximetre, se reduc simtitor investitiile pentru piesele de rezerva si pentru subansamblurile si materialele auto ce revin pe unitatea de material rulant sau pe unitatea de lucru, in comparatie cu parcurile mici pe care le au institutiile;

pretul de cost al exploatarii taximetrelor, socotit pentru 1 km de parcurs, estede 2-3 ori mai mica decat pretul de cost al exploatirii autoturismulor care se gaseste la institutii;

repartizarea statiilor de taximetre, se face in concordanta cu amplasamentul statiilor de metrou si a nodurilor retelei de transport in comun, a cabinelor de asteptare in statii, a puctelor de dispecerat si a mijloacelor de comunicatii electronice (telefon,).

3.- Alegerea statiilor.

Problema transportului cu taximetre, consta in:

a pune la dispozitia calatorilor, materialul rulant corespunzator, la locul si timpul potrivit si in nr. necesar ( amplasrea statiilor de taximetre);

de a asigura securitatea , rapiditatea si functionarea fara intrerupere a transportului;

de a folosi in mod eficient taximetrele si de a le exploata in mod rentabil.

Amplasarii statiilor de taxi trebuie sa raspunda la cateva mari cerinte:

1- in timpul orelor de activitate maxima a transportului in comun, se recomanda ca taxi-metrele sa fie concentrate in statiile care se gasesc in apropierea celor mai importante centre de aglomeratie;

2- in timpul diferitelor competitii sportive si sarbatori, taximetrele trebuie sa sprijine transportul in comun;

3- in timpul intreruperii provizorii a activitatii transportului in comun, pe anumite portiuni ale retelei, taximetrele se pot gasi in situatia sa dea ajutor operativ acestui transport;

4.- statiile terminus mari de tramvaie, autobuze si cele de metrou,sunt punctele unde se observa cele mai mari aglomerari de calatori pentru transportul de taximetre.

Din aceste mari cerinte rezulta criteriile de amplasare a statiilor de taxi.

dupa destinatie: (de autoturisme, de autocamioane, mixte);

dupa locul de amplasare (centrale, periferice, langa gari);

dupa intensitatea activitatii ( mare, mica activitate, neintrerupta timp de 24 ore, si activitate periodica);

dupa locul de repartizare ( in piete, linga trotuare, intr-unloc separat sau intr-un loc comun);

diupa modul de asezare a taximetrelor (paralele, perpendiculare, sub un unghi fata de sensul de circulatie, asezare "in lant").

Locurile pentru amplasarea statiilor, trebuie alese incit:

- solicitantii sa poata ajunge in statie fara a fi nevoiti sa traversese fluxurile celorlalte mijloace de transport.

- posibilitati usoare pentru calatori de a se urca in taxi;

- asigurarea de conditii usoare pentru soferi de a putea pleca rapid;

- folosirea unor suprafete minime pentru taxi;

- organizarea unei trimiteri succesive si precise a taximetrelor din statii;

4.- Conducerea prin dispecerat

Serviciul de dispecerat cu taximetrele trebuie:

sa primeasca si sa execute comenzile calatorilor ( curente, urgente si prestabilite);

sa urmareasca completarea din timp a rezervei de taximetre in statii si sa reglementeze nr. de taximetre in functie de cerintele de transport;

sa reduca stationarile neproductive ale taximetrelor in statii;

sa mareasca parcursul general in interval de 24 ore si utilizarea lui eficient;

sa reduca stationarile neproductive pe linie, din cauza defectiunilor tehnice, prin mane-vrarea centralizata a masinilor in service;

sa prelucreze si sa analizeze zilnic toate datele operative.

5,- Stabilirea nr. de taxiuri

Etape,

- Sursele de solicitare a retelei stradale cererea de transport

Sursa de solicitare principala a structurii stradale o constitue potentialele de transport sau potentialele de plecari si sosiri potentiale care sunt generate de mobilitatea populatiei (deplasarea populatiei).

Mobilitatea populatiei

Potentialele de transport, sunt expresia unor actiuni posibile fara sa se poata preciza daca se vor materializa sau nu. Materializarea este reflectata insa prin mobilitatea populatiei

Cu alte cuvinte, solicitarea retelei de transport este strans legata de mobilitatea populatiei, adica de notiunea de cerere efectuata, adica Mobilitatea, reprezinta numarul mediu de calatorii pe care un locuitor al orasului le efectueaza intr-un an.

Existand diferentieri intre categoriile de populatie, este necesar sa se determine prin evaluari statistice cel putin feluri de mobilitate:

mobilitatea populatiei active cumulate ( pe oras, suburbii si cea de tranzit

mobilitatea populatiei partial inactive oras si suburbii

- mobilitatea populatiei in tranzit;

- mobilitatea populatiei de penetrare.

Acest lucru se poate face in functie de

- nr. populatiei orasului sau zonei si a locurilor de munca ( nivelul de incadrare in munca)