Folosirea protectiilor active

Meniul paginii

• Utilizarea friend-urilor
• Dispozitivele Ball Nut
• Rack-ul de protectii active
• Inspectarea protectiilor

Protectiile active, spre deosebire de cele pasive, se mentin in fisura datorita fortelor de frecare generate prin actiunea unor arcuri asupra partilor mobile aflate in contact cu stanca, fara sa fie nevoie ca acestea sa rezeme pe proeminente sau constrictii ale fisurii.

Atunci cand sunt solicitate, incarcarile longitudinale sunt convertite in mod activ prin actiunea partilor mobile in forte transversale (orientate spre peretii fisurii), ceea ce produce cresterea proportionala a fortelor de frecare care se opun smulgerii protectiei din fisura. Din aceasta cauza, standardele UIAA-125/EN-12276 numesc aceste protectii 'ancore frictionale' (si stabilesc pentru ele o rezistenta minima de 5 kN).

In principiu, pentru ca un asemenea dispozitiv sa reziste intr-o fisura, trebuie indeplinita conditia: tg x < , unde 'x' este unghiul sub care sunt aplicate fortele asupra peretilor fisurii, iar ' ' este coeficientul de frecare la contactul cu stanca. Cei interesati de detaliile stiintifice pot vizita   Proiectarea dispozitivelor cu came

Acest principiu de functionare face ca eficienta protectiilor active sa depinda direct de coeficientul de frecare la contactul cu peretii fisurii, motiv pentru care protectiile active sunt mai putin indicate pentru tipurile de roci cu coeficient redus de frecare si chiar contraindicate in cazurile in care peretii fisurii sunt uzi, murdari sau acoperiti cu gheatza.

De asemenea, din cauza fortelor mari pe care le genereaza asupra peretilor fisurii, aceste asigurari nu sunt recomandate pentru folosirea in roci cu rezistenta mica la compresiune (care s-ar putea sfarama in zonele de contact) sau pentru folosirea in zone friabile, unde apare pericolul de dislocare a bolovanilor.

Friend - 'prietenul' cataratorilor

In multe zone de catarare traditionala exista fisuri perfecte, continue, cu pereti paraleli si netezi, in care asigurarea cu protectii pasive este dificila sau chiar imposibila. In timp, nevoia de asigurare in traseele care parcurg aceste fisuri i-a determinat pe cataratori sa inventeze si sa perfectioneze diferite modele de protectii active, dar multe dintre acestea aveau functionalitate limitata.

Etapele pe care le-a parcurs evolutia acestor protectii pot fi aflate din pagina Istoria camelor

Americanul Ray Jardine, fost cercetator la NASA, a fost primul care a reusit sa produca un model cu adevarat functional, destinat asigurarii in fisurile cu pereti paraleli.

In 1978, dupa multi ani de testare si de perfectionare a prototipurilor (in imaginea alaturata este unul dintre acestea), Jardine a convins firma englezeasca Wild Country sa introduca in fabricatie acest model de protectie activa care a revolutionat catararea traditionala.

Noul dispozitiv avea patru came independente, opuse doua cate doua si dispuse simetric pe acelasi ax, fiecare fiind actionata de un arc. Incarcarea se aplica pe mijlocul axului prin intermediul unei tije rigide, in care se facea asigurarea. Pentru montarea in fisura, camele erau retrase cu ajutorul unor cabluri subtiri, fixate pe fiecare cama si pe manerul comun de actionare.

Eficienta dispozitivului se datoreaza formei speciale a camei folosite, al carei contur urmeaza o spirala logaritmica, ceea ce permite ca unghiul sub care sunt aplicate fortele asupra peretilor fisurii sa fie constant, indiferent de deschiderea camelor (imaginea alaturata).

Pentru primul model comercial, Ray Jardine a folosit un unghi de atac al camelor de 13,75 grade, pe care multi fabricanti inca il mai folosesc ca unghi de referinta pentru proiectarea noilor dispozitive cu came.

Datorita acestor caracteristici constructive, un friend va functiona intr-un anumit interval de dimensiuni de fisuri si nu doar pentru o anumita deschidere. Astfel, un set uzual de 8-10 friend-uri folosit in catararea libera traditionala acopera in mod continuu deschideri de fisuri de la 10-12 mm pana la 100-120 mm, sau chiar mai mari.

  Initial, Jardine si-a numit creatia 'Grabber'. Intr-o zi, in timp ce se pregateau sa intre intr-un traseu, Kris Walker, coechipierul lui Ray, vroia sa-l intrebe pe acesta daca a adus noile protectii, dar si-a amintit ca trebuie sa fie discret, pentru ca dezvoltarea modelului se facea in mare secret, iar in zona se aflau si alti cataratori. In consecinta, a intrebat: ' Did you bring your. ah. Friends ?' (Ti-ai adus prietenii ?)

Astfel, noul dispozitiv a fost botezat 'Friend', iar primul model comercial s-a dovedit atat de bun, incat Wild Country l-a produs pana de curand (2007) sub numele 'Forged Friend'.

In Romania se foloseste curent numele 'Friend' [ frend ] pentru toate dispozitivele cu came actionate cu arcuri (SLCD - Spring Loaded Camming Devices), in acelasi fel in care toate copiatoarele sunt numite 'Xerox'. Din aceasta cauza, in continuare voi folosi si eu denumirea generica 'friend'.

In timp, modelul initial a suferit modificari importante, in mare parte datorate fabricantilor care vroiau sa produca friend-uri, dar nu detineau patentul pentru aceasta inventie.

Cea mai remarcabila imbunatatire, care in prezent este folosita la toate modelele, a fost renuntarea la tija rigida a modelului initial. Aceasta a fost inlocuita cu un cablu central prevazut cu o bucla pentru asigurare, iar mai tarziu a aparut modelul cu un cablu in forma de 'U', fixat pe capetele axului camelor (in imagine, un Camalot C4 Black Diamond cu cablu central si un 4CU DMM cu cablu in forma de U).

Cablurile ii confera friend-ului flexibilitate, iar aceasta il face mai putin sensibil la miscarile corzii si permite incarcarea peste marginea fisurilor orizontale sau oblice, ceea ce constituia o problema in cazul tijei rigide, din cauza efectului de parghie.

Toate friend-urile actuale sunt echipate cu o bucla din chinga pentru asigurare. La unele modele (de ex. 4CU din imaginea de mai sus) chinga este dublata si se poate extinde, ceea ce ofera mai multe optiuni de asigurare.

O alta modificare interesanta apare la 'Camalot' fabricat de Black Diamond, la care camele de pe aceeeasi parte sunt dispuse pe axe separate (in imaginea alaturata este un C4 marimea #3 in pozitie complet deschisa si inchisa cca. 60 %).

Datorita acestei caracteristici constructive si unghiului de atac majorat la 15 grade, acest model are un raport de expandare mai mare, ceea ce inseamna capacitatea de a acoperi mai multe dimensiuni de fisuri.

Totusi, aceasta versatilitate este rezultatul unui compromis prin care se sacrifica o parte din fortele de frecare mobilizate la contactul cu peretii fisurii. Din aceasta cauza, eu prefer sa folosesc acest model doar in roci care au coeficient mare de frecare (granit, conglomerat, etc.).

Se observa ca la modelul Camalot C4 camele nu se pot deschide mai mult decat in pozitia din stanga din imagine, datorita rezemarii lor pe axul camelor opuse. Din aceasta cauza, Black Diamond sustine ca friend-ul poate fi montat si pasiv, in pozitie deschisa (forma de 'umbrela') si garanteaza si rezistenta lui in aceasta pozitie. Nu am avut nevoie sa folosesc un friend in acest fel (si nici nu am auzit sa fi facut-o cineva), insa aceasta caracteristica poate fi utila atunci cand dispozitivul scapa intr-o zona mai larga din interiorul unei fisuri, in care ar putea totusi sa reziste cu camele complet deschise.

Si alti fabricanti au gasit solutii pentru limitarea deschiderii camelor peste o anumita pozitie (in general prin rezemarea reciproca a camelor opuse prin intermediul unor proeminente ale corpurilor camelor), dar cred ca scopul lor a fost mai curand sa usureze montarea friend-ului prin reducerea cursei manerului de retragere a camelor, decat sa ofere o posibilitate de montare ca protectie pasiva.

In ultimul timp, probabil datorita concurentei comerciale dintre firmele producatoare, dar si datorita interesului pentru dezvoltarea echipamentului, au aparut noi modele de friend-uri in care se reflecta eforturile pentru reducerea greutatii (de ex. Metolius Ultralight) sau marirea capacitatii de expansiune (de ex. Omega Pacific Link Cam, Metolius Supercam).

De asemenea, au fost concepute modele specializate pentru anumite situatii specifice. Astfel, pentru fisuri deschise au fost create friend-uri 'offset' la care perechea de came din interiorul fisurii are dimensiuni mai mici, pentru folosirea in roca slaba anumite modele (de ex. Metolius Fat Cam) au came mai groase pentru marirea suprafetei de contact cu peretii fisurii, iar pentru montarea in spatii inguste (de ex. alveole) exista modele cu doar trei came, ceea ce reduce latimea dispozitivului (Black Diamond C3, Metolius TCU, DMM 3CU).

Montarea friend-urilor

Cu exceptia marimilor foarte mici, cele mai multe friend-uri au o rezistenta garantata de peste 8-10 kN. Totusi, aceasta este doar rezistenta mecanica a dispozitivului, determinata pe un stand de probe in atelier si nu garanteaza ca in situatii reale, friend-ul montat intr-o fisura va rezista la fel de mult. Pentru aceasta trebuie sa ai grija ca friend-ul sa fie montat corect, intr-o fisura cu forma adecvata, aflata in stanca solida.

  Atunci cand apreciezi rezistenta stancii ia in considerare faptul ca fortele cu care friend-ul impinge asupra peretilor fisurii sunt de cca. doua ori mai mari decat solicitarea aplicata pe cablul de asigurare (de ex. un friend tractionat cu 10 kN va impinge in fiecare perete al fisurii cu o forta de 20 kN).

De asemenea, trebuie sa faci diferenta dintre expansiunea totala (de la 0 % la 100 %) pe care o 'lauda' fabricantul in cataloage si cea reala, care este mult mai mica (cam jumatate din deschiderea totala) si difera de la un model la altul. Astfel, firmele americane Black Diamond si Metolius recomanda folosirea friend-urilor lor in zona de deschidere 10 % - 60 %, iar firmele englezesti DMM si Wild Country recomanda zona 25 % - 75 %.

  La intrebarile mele in legatura cu aceste diferente dintre specificatiile fabricantilor, inginerul Graham Desroy de la DMM mi-a raspuns ca 'un friend functioneaza practic pe intreaga lui acoperire, dar daca este complet inchis este dificil sau chiar imposibil de recuperat din fisura, iar daca este deschis aproape de limita maxima ar putea iesi din fisura in cazul in care roca este mai moale si cedeaza, chiar si foarte putin. DMM recomanda aceste limite (25 % - 75 %) pentru ca acestea sunt deschiderile in care se testeaza ancorele frictionale conform standardelor UIAA-125/EN-12276'.

Pentru montarea unui friend se retrag camele cu ajutorul manerului (tragaciului) acestora, apoi dispozitivul se pozitioneaza cu grija intr-o zona a fisurii in care peretii sunt paraleli si lipsiti de denivelari pronuntate si se elibereaza manerul. Dupa montare se verifica din nou pozitia camelor si orientarea cablului si se fac eventualele ajustari.

• Camele trebuie sa fie expandate in intervalul recomandat de fabricant. Daca acestea sunt prea deschise friend-ul va pierde din stabilitate, iar daca sunt prea inchise s-ar putea sa nu-l mai poti recupera.
• Toate camele trebuie sa fie deschise in mod egal si simetric iar cablul trebuie sa fie orientat in directia incarcarilor anticipate.
• Friendul trebuie pozitionat intr-o zona a fisurii pe care o poti vedea, astfel incat sa ai posibilitatea sa verifici pozitia si deschiderea camelor, dar trebuie sa nu fie foarte aproape de marginile fisurii, care s-ar putea sparge datorita incarcarilor transmise de came.
• Peretii fisurii trebuie sa fie uscati, fara pamant, licheni, straturi de roca dezagregata sau gheatza, care ar putea compromite rezistenta sau stabilitatea asigurarii.
• Verifica soliditatea stancii din jurul amplasamentului, pentru a evita situatiile in care dispozitivul ar putea disloca o latura a fisurii (friend-ul nu se va monta dupa bolovani desprinsi, placi subtiri, etc.).
• In apropierea amplasamentului nu trebuie sa existe variatii ale deschiderii fisurii. In cazul in care friend-ul s-ar deplasa in fisura, ar putea ajunge intr-o zona mai larga a fisurii, unde camele pot sa se deschida prea mult ducand la pierderea stabilitatii lui sau ar putea sa avanseze intr-o zona ingusta in care camele sa fie comprimate complet, facand recuperarea dificila, daca nu chiar imposibila.

Atunci cand cablul friend-ului este miscat in lungul fisurii, dispozitivul are tendinta sa pivoteze in jurul uneia dintre perechile de came opuse. Daca miscarile se repeta in ambele sensuri (pozitiile succesive din diagrama alaturata), friend-ul va face 'pasi' spre interiorul fisurii.

Datorita acestui fenomen, dispozitivul se deplaseaza in fisura, iar daca aceasta are deschidere variabila in zona amplasamentului, friend-ul isi poate pierde stabilitatea sau se poate bloca.

Daca exista posibilitatea ca friend-ul sa fie afectat de miscarile corzii, asigurarea acestuia se va face cu o bucla mai lunga, care sa micsoreze pericolul de deplasare accidentala in interiorul fisurii.

In imaginea din stanga este amplasamentul unui friend Black Diamond C4 #1 intr-o fisura neregulata.

Desi in aparenta aceasta este o pozitie corecta, cu camele retrase 60-70 % si deschise in mod egal si simetric, friend-ul este montat intr-o zona in care fisura se largeste atat dedesuptul cat si deasupra lui si este situat prea aproape de margini.

In acest caz, daca friend-ul ar scapa chiar si foarte putin in jos atunci cand este solicitat in cazul unei caderi sau daca ar face pasi in sus in fisura datorita miscarilor corzii, camele exterioare s-ar deschide, iar stabilitatea lui ar putea fi compromisa.

In acest caz particular, pentru cresterea sigurantei si eficientei protectiei, se poate folosi un friend ceva mai mic, montat putin mai sus si mai in interiorul fisurii, intr-o zona cu peretii paraleli (imaginea din dreapta), iar asigurarea acestuia se va face cu o bucla mai lunga, pentru a limita efectul miscarilor corzii.

Friend-urile pot fi montate nu doar in fisuri verticale, ci si in cele orizontale sau oblice. In aceste amplasamente, flexibilitatea cablului permite incarcarea acestuia peste marginea de jos a fisurii, totusi o cadere ar putea produce deformarea lui ireversibila.

De la nuci montate in opozitie la 'Ball Nuts'

Pornind de la ideea de a monta doua nuci in opozitie in fisuri cu fetze aproape paralele sau atunci cand dimensiunea fisurii depaseste marimea protectiilor pasive disponibile (imaginea alaturata), cataratorii au incercat replicarea acestei metode printr-un dispozitiv unitar, care sa poata fi plasat cu rapiditate in fisurile de acest fel.

In timp, au fost experimentate diferite modele bazate pe ideea ca doua nuci de diferite forme care aluneca una pe cealalta sunt capabile sa produca expandarea ansamblului in fisura, dar niciunul dintre acestea nu a 'prins' cu adevarat, desi in 1983 Doug Phillips a scos pe piata un model destul de bun numit 'Sliders'.

In cele din urma, Steve Byrne a reusit sa perfectioneze dispozitivele anterioare, ajungand la modelul functional folosit in prezent, care a fost numit 'Ball Nut' si care actualmente este fabricat in paralel (se pare ca in aceeasi fabrica din Coreea !) atat de firma americana Trango cat si de firma italiana C.A.M.P.

Setul complet de Ball Nuts din imagine cantareste doar 250 g si permite asigurarea in fisuri de 3 - 15 mm, acoperind astfel o zona in care friend-urile nu sunt disponibile sau au rezistente prea mici pentru asigurarea in catararea libera.

Principiul de functionare

Acest dispozitiv este compus dintr-o nuca din otel prevazuta cu un canal lateral pe care gliseaza o pastila in forma de calota sferica. Aceasta este actionata de un arc elicoidal prin intermediul unui cablu rigid.

O nuca obisnuita are nevoie de o proeminenta pe peretele fisurii, pe care sa se rezeme. Pastila glisanta a dispozitivului joaca tocmai acest rol: datorita coeficientului mare de frecare al partii sale exterioare, care este acoperita cu un strat de cupru, pastila adera bine la peretele fisurii.

Tractiunea aplicata pe cablul de asigurare fixat pe nuca din otel, care are coeficient redus de frecare, o face pe aceasta sa se impaneze intre pastila 'sudata' pe un perete al fisurii si peretele opus. Acest efect de pana genereaza presiuni foarte mari asupra peretilor fisurii, ceea ce mobilizeaza fortele de frecare care se opun smulgerii dispozitivului din fisura.

Montarea protectiilor Ball Nut

Cu exceptia celui mai mic C.A.M.P. Ball Nut, garantat 'numai' la 7kN, toate celelalte sunt capabile sa suporte incarcari de 8 kN. Totusi, rezistenta mecanica relativ mare a dispozitivului nu garanteaza automat ca asigurarea va opri o cadere in coarda, fie ea chiar si cu factor de cadere mic.

Datorita dimensiunilor reduse ale fisurii, calitatea amplasamentului este greu de inspectat vizual, iar calitatea rocii, forma si curatenia fisurii si pozitia dispozitivului in fisura influenteaza in mare masura rezistenta asigurarii.

Din aceasta cauza, pentru o asigurare eficienta, un Ball Nut trebuie amplasat in fisura cu mare atentie, astfel incat suprafata de contact cu peretii fisurii sa fie maxima, iar cablul sa fie orientat in directia solicitarilor anticipate.

Marimea dispozitivului se va alege astfel incat sa fie doar cu putin mai mica decat deschiderea fisurii, iar peretii fisurii trebuie sa fie curati si netezi (preventiv, fisurile inguste pot fi curatate folosind un extractor de nuci). De asemenea, o usoara ingustare a fisurii in directia solicitarilor va creste simtitor siguranta asigurarii. Datorita formei de calota sferica a pastilei mobile, care se poate adapta la unghiul dintre fetele fisurii, Ball Nut-ul poate fi folosit si pentru asigurarea in fisuri usor deschise spre exterior.

Pentru montare, se retrage pastila mobila cu ajutorul manerului acesteia, se introduce Ball Nut-ul in fisura si se pozitioneaza astfel incat cablul sa fie orientat pe directia anticipata a incarcarilor, apoi se elibereaza manerul pastilei, iar dispozitivul se fixeaza in pozitie printr-o smucitura.

In pozitia finala, pastila trebuie sa fie retrasa intre 50% si 90% din cursa totala, ceea ce asigura o marja de siguranta pentru deplasarile produse in cazul incarcarilor mari. Totusi, chiar si daca montarea este corecta, datorita suprafetelor mici de contact cu stanca, rezistenta asigurarii este direct dependenta de caracteristicile mecanice ale rocii.

In detaliul alaturat se vede capul unui BallNut #2, montat corect intr-o fisura de cca. 6 mm (cel din imaginea de mai sus), la care se observa pastila glisanta retrasa cca. 60% din cursa totala.

Cablul unui Ball Nut este destul de rigid, ceea ce impune asigurarea cu o bucla mai lunga, astfel incat dispozitivul sa nu fie afectat de miscarile corzii. De asemenea, din cauza rigiditatii cablului nu este indicata montarea in pozitii in care acesta ar fi solicitat peste muchii (fisuri orizontale, alveole, etc) sau in alte directii decat in lungul axului dispozitivului.

Pentru recuperarea protectiei, aceasta se disloca mai intai prin miscari de rotatie in lungul fisurii, apoi se retrage pastila mobila folosind manerul acesteia.

Personal, din cauza dificultatii inspectarii amplasamentului, consider marimile #1 si #2 de Ball Nuts (pentru fisuri de 3 7 mm) doar ca pe o solutie de asigurare temporara, pentru cele cateva miscari prin care sa pot ajunge la o posibilitate de asigurare mai solida, dar de obicei ma catar cu incredere deasupra Ball Nuts-urilor #3, 4 si 5 pentru care se pot verifica mai bine conditiile in care se realizeaza contactul cu peretii fisurii.

Alcatuirea 'rack-ului' de protectii active

Protectiile active sunt in general mai pretentioase decat cele pasive, necesitand o foarte buna intelegere a modului lor de functionare si sunt mai greu accesibile datorita preturilor lor ridicate. Totusi, de multe ori acestea sunt absolut necesare pentru asigurarea in locuri in care nu functioneaza nimic altceva. Asadar, dupa ce ti-ai pus la punct un 'arsenal' de protectii pasive, este timpul sa-l imbogatesti prin adaugarea de protectii active.

Pentru inceput, te vei concentra pe acoperirea tipurilor de fisuri pe care te simti cel mai putin confortabil, cele in care simti cea mai mare nevoie de asigurare, dar pentru care rack-ul de protectii pasive nu iti ofera suficiente optiuni.

In general, friend-urile cel mai des folosite sunt cele cu marimi medii, care acopera fisuri cu deschideri de 30-60 mm (zona de la chei de degete la chei de palma). Ulterior, la acestea vei adauga marimile mai mici sau mai mari, pe care ai observat ca ai fi putut sa le folosesti in traseele pe care le-ai urcat.

Atunci cand cumperi friend-uri, trebuie sa fii constient ca exista diferente functionale importante intre modelele diferitilor fabricanti, iar unele modele sau marimi sunt mai indicate decat altele pentru anumite tipuri de roca, orientari ale fisurilor sau dimensiuni ale acestora. Tine cont de aceste conditii si combina modele diferite in functie de necesitati, in loc sa cumperi de la inceput un set complet din acelasi model.

In final, oricum vei ajunge sa ai seturi complete (in ideea ca echipamentul nu este niciodata 'destul'), dar este bine ca acestea sa fie diferite, ceea ce de obicei asigura si o intrepatrundere a marimilor modelelor diferite, astfel incat sa nu existe marimi de fisuri pentru care sa nu ai optiuni de asigurare. De exemplu, o fisura de 50-55 mm este putin cam mare pentru un Camalot C4 #2 si putin cam mica pentru C4 #3. In schimb, aceasta este marimea ideala pentru un DMM 4CU #3 sau pentru un Wid Country Technical Friend #3.

  Ca exemplificare, in timp eu am ajuns sa adun rack-ul de protectii active din imaginea alaturata:

• 8 Camalot C4 (Black Diamond), marimile de la #.3 la #4 - initial am cumparat friend-urile #1 si #2, iar in timp le-am adaugat si pe celelalte.
• 3 3CU (DMM), marimile cele mai mici (#0, #0.5 si #1) - modelul cu 3 came mi s-a parut mai potrivit pentru fisurile inguste.
• 6 4CU (DMM), marimile de la #1.5 la #4, care dubleaza foarte bine setul de Camalots.
• 5 Ball Nuts (C.A.M.P.), un set complet (#1-5) care acopera fisurile de la 3 mm la 15 mm.

In diagrama de mai jos, in care sunt figurate dimensiunile efective de fisuri in care pot fi montate protectiile, se observa felul in care se completeaza reciproc setul de Ball Nuts si cele doua seturi diferite de friend-uri (unul cu cabluri centrale, iar celalalt cu cabluri in forma de U), care impreuna acopera in mod continuu deschideri de fisuri de la 3 mm la 100 mm.

De asemenea, se observa o oarecare asemanare a codurilor de culori folosite de cei doi fabricanti: desi culorile nu sunt standardizate, unele dintre friend-urile cu dimensiuni apropiate sunt colorate la fel, ceea ce simplifica alegerea de pe ham a marimii potrivite pentru o anumita fisura.

In acelasi scop, facilitarea identificarii protectiilor de pe ham, am echipat cele doua seturi de friend-uri cu carabiniere de aceleasi culori. (Atat Black Diamond cat si DMM produc asemenea seturi de carabiniere colorate in aceleasi nuante ca si friend-urile Camalot C4, respectiv 4CU).

Cumpararea echipamentului necesar

Echipamentul de trad este scump si atunci cand il cumperi ai putea sa fii tentat sa alegi protectiile de care ai nevoie pe criteriul pretului cel mai mic. Daca vei cumpara protectii de calitate indoielnica pentru ca sunt mai ieftine, de fapt pe termen lung vei cheltui mai mult, pentru ca mai devreme sau mai tarziu vei simti nevoia sa le inlocuiesti cu echipament mai performant si mai sigur.

Cel mai bine este sa te orientezi de la inceput asupra unor modele fabricate de firmele cu reputatie solida, care au standarde de calitate foarte ridicate si ale caror produse sunt garantate si certificate conform normelor CE si UIAA. Totusi, aceste produse sunt aproape inexistente in magazinele romanesti, in care se gasesc cel mult friend-uri si nuci Rock Empire.

In schimb, daca ai un card bancar (chiar si in lei, cu posibilitatea de conversie in alte valute), magazinele on-line de pe internet pot constitui o alternativa foarte buna, mai ales in extra-sezon, atunci cand apar reduceri importante de preturi.

Totusi, pentru cumparaturile on-line trebuie sa platesti in plus si transportul, care costa destul de mult pentru fiecare pachet (informeaza-te inainte de a face comanda !). Din aceasta cauza, este indicat sa te gandesti bine la tot ce ai nevoie, astfel incat comanda sa fie trimisa intr-un singur colet, iar pretul de transport care revine fiecarui articol cumparat sa fie cat mai mic. De asemenea, poti sa faci cumparaturile impreuna cu alti cataratori cu care sa imparti cheltuielile pentru expedierea coletului.

Inainte de a comanda on-line echipamentul, trebuie sa stii exact ce vrei (este evident ca in aceste magazine nu ai posibilitatea sa incerci si sa compari intre ele articolele pe care vrei sa le cumperi).

Pentru a te orienta asupra modelelor pe care vrei sa le cumperi, cel mai bine este sa le incerci pe cele ale prietenilor sau ale cataratorilor pe care ii intalnesti la stanca, de la care poti obtine si informatii in legatura cu utilitatea si eficienta modelelor respective. Daca ai nevoie de detalii suplimentare, nu ezita sa contactezi fabricantul modelului care te intereseaza. De fiecare data cand am trimis un email prin care ceream informatii de la un producator de echipament, am primit raspunsuri promte si foarte detaliate la intrebarile mele.

De asemenea, pe internet poti gasi 'reviews' ale multor piese de echipament, care ofera in general detalii comparative ale produselor dintr-o anumita categorie. Trebuie insa sa tii cont de originea informatiilor. De exemplu, protectiile recomandate pe site-urile americane, desi potrivite pentru catararea pe granit sau gresie din State, s-ar putea sa nu fie adecvate conditiilor din zonele de catarare pe care le frecventezi.

Inspectarea si intretinerea protectiilor active

Inspectarea periodica a protectiilor active

Protectiile active sunt dispozitive mai complicate, cu multe piese componente dintre care unele sunt mobile, iar la fabricarea acestora se folosesc materiale care au caracteristici diferite. Numarul mare de componente inseamna tot atatea locuri in care pot aparea probleme care sa afecteze siguranta sau buna functionare.

Din aceasta cauza, inspectarea protectiilor active pentru identificarea eventualelor deteriorari trebuie sa fie facuta cu atentie si constiinciozitate inainte si dupa fiecare utilizare. Pentru indicii suplimentare despre verificare si intretinere citeste instructiunile fabricantului, care insotesc produsul respectiv.

  Orice protectie deteriorata, uzata excesiv sau in care nu ai incredere 100 % trebuie sa fie scoasa din uz. Siguranta ta si a echipei de coarda este mai pretioasa decat costul inlocuirii echipamentului deteriorat.

Verificarea protectiilor active trebuie sa acopere cel putin urmatoarele elemente:

• Cablurile prin intermediul carora se face asigurarea trebuie sa nu fie indoite sau strivite si sa nu aiba fire rupte. O atentie deosebita trebuie acordata zonelor in care cablurile sunt fixate pe axul friendurilor sau pe corpul nucilor glisante.
• Cablurile pentru retragerea camelor si sertizarile acestora trebuie sa fie in stare buna. Desi aceste elemente nu afecteaza rezistenta protectiei, ruperea unui asemenea cablu poate sa ingreuneze recuperarea protectiei.
  
  Daca sunt deteriorate (cum este cel din imaginea alaturata), cablurile vor fi inlocuite folosind kit-urile pentru reparatii comercializate de fabricanti.
• Camele friend-urilor trebuie sa nu fie deformate sau fisurate si trebuie sa se miste cu usurinta pe ax, dar fara sa aiba joc radial (perpendicular pe ax). De asemenea, se testeaza usurinta cu care se retrag camele si amplitudinea cursei acestora, care trebuie sa nu fie limitata.
• Arcurile camelor trebuie sa fie intacte si sa nu prezinte urme de coroziune.
• Axele camelor trebuie sa nu fie indoite sau fisurate, iar blocajele din capetele lor (piulite sau zone ingrosate) trebuie sa nu fie slabite sau fisurate.
• Buclele din chinga pentru asigurare trebuie sa nu aiba rosaturi, taieturi sau scamosari, iar cusaturile acestora trebuie sa fie in stare buna.

Intretinerea protectiilor active

Pentru mentinerea functionalitatii optime a protectiilor active, este necesara intretinerea lor periodica:

• Dupa fiecare traseu, protectiile se vor curata de praf si pamant cu o perie moale sau prin clatirea cu apa. La nevoie, chingile de asigurare se spala cu detergentul recomandat de fabricant sau doar cu apa calduta.
• Dupa uscarea completa, lagarele partilor metalice mobile si arcurile se ung (Wild Country recomanda pentru aceasta uleiul WD-40), iar uleiul in exces se curata cu o carpa absorbanta. Trebuie evitata patarea cu ulei a chingilor de asigurare, a componentelor din material plastic sau a zonelor de contact cu stanca ale camelor.