Vita de Vie si Vinul Bihorean,o posibila resursa turistica

Ministerul Educatieisi Cercetarii

Universitatea din Oradea

Facultatea de Istorie-Geografie

Specialitate Turism

Lucrare de Licenta

Vita de Vie si Vinul Bihorean,o posibila resursa turistica

Continut

.Prezentatrea Judetului Bihor

Asezare Geografica

Relief

Clima

Hidrografia

Vegetatie

Fauna

Arii protejatel

.Zone viticole in Bihor

2.1.Istoric

2.2.Zone viticole in Bihor-podgorii

2.2.1Podgoria Diosig

.a .Particularitati

2.2.2.Podgoria Valea lui Mihai

. b.Particularitati

2.2.3.Eveimente

Ardeleanca

Solutii pentru valorificarea turistica a vinului bihorea.

3.1. Campia Crisurilor si Ierei

Prezentare Judet

1.1 Asezarea geografica

    Judetul Bihor este situat in nord-vestul Romaniei, fiind strabatut de paralela de 47 latitudine N si de meridianul de 22 longitudine E. La N, se Invecineaza cu judetul Satu-Mare; la vest, cu judetele Salaj si Cluj; la SV cu judetul Alba; la sud cu judetul Arad; la V, cu Ungaria. Avand o supraf ata de 7.544 kmp (3 % din teritoriul tarii si 22,1% din Regiunea de NV) ocupa locul VI In tara si primul loc In Regiunea de NV.

Suprafata: 7.544 kmp
Structura fondului funciar: 66,2% teren agricol; 25,8% paduri; 3% constructii; 1,9% cai de comunicatii; 1,8% ape; 1,3% alte suprafete.
Populatia: 596.951 locuitori (50 % in mediul urban; densitatea 79 loc/kmp)
Resedinta: Municipiul Oradea, 206.235 locuitori.
Asezari: 4 municipii (Beius, Marghita, Oradea, Salonta), 6 orase (Alesd, Nucet, Sacuieni, Stei, Valea lui Mihai, Vascau), 90 de comune si 429 de sate.
Cai de comunicatie: 474 km cai ferate; 2.664 km drumuri, din care 602 km modernizate (436 km nationale

1.2 Relieful

    Teritoriul judetului se desfasoara Intre 1849 m, altitudinea maxima din Muntii Bihor si 90 m, altitudinea minima din Campia joasa a Crisurilor, fiind alcatuit din toate trei trepte de relief: treapta montana ocupa 24%, dealurile si depresiunile 32% si campia 44%

.
  Zona montana este alcatuita dintr-o parte a Muntilor Bihor-Vladeasa, treapta montana cea mai Inalta, cu suprafete de nivelare Intinse, cu sectoare importante de relief carstic din care se desprind culmile Codru-Moma, Padurea Craiului si Plopis, despartite de depresiuni de tip golf (o asociere de dealuri, terase si lunci).

Zona deluroasa reprezinta o treapta intermediara Intre munti si campie, cu altitudini modeste, Intre 200-450 m: D. Plopisului, D. Padurii Craiului, D. Bihorului, D. Codrului si D. Moma.
    Zona de campie coboara de la circa 200 m altitudine absoluta, in vecinatatea dealurilor, la 90 m in zona joasa de divagare. Este formata din unitati inalte, de glacisuri, Campiile Calacei, Miersigului, Bihariei, Tasnadului, Campia nisipoasa Carei si unitati joase, aluviale, netede, cu exces de umiditate, Campiile Crisurilor si Ierului.

1.3 Clima

Teritoriul judetului se afla sub influenta circulatiei vestice ce transporta mase de aer oceanic, umede. Etajarea reliefului si particularitatile locale determina existenta unor nuante variate ale climei temperat-continentale moderate.
    Media anuala a temperaturii aerului are valori cuprinse intre 10-11C in zona de campie (10,4C la Oradea), 7-10C in zona de deal si de munti josi si 2-7C in munti (sub 2C pe culmile inalte).
    Temperatura maxima absoluta, +40C, a fost inregistrata in 21 august 2000, iar temperatura minima absoluta, de -29,2C, in 24 ianuarie 1942.

.4 Hidrografia

    Raurile de pe teritoriul judetului Bihor apartin bazinului hidrografic al Crisurilor: Barcau (68 km pe teritoriul judetului) cu Ierul, Crisul Repede (101 km pe teritoriul judetului), Crisul Negru (136 km pe teritoriul judetului), si afluentii acestora.
    Din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, a inceput amenajarea retelei hidrografice pentru a limita inundatiile si pentru a deseca zonele joase cu exces de umiditate, prin crearea numeroaselor canale, printre care si Canalul Colector ce leaga Crisul Repede de cel Negru.
    Lacurile naturale: Lacul Serpilor si Lacul cu Stuf de langa Salonta; Ochiul mare de pe Petea; Lacul Taul Mare din Muntii Bihor.
    Dintre lacurile antropice, se remarca cele de baraj (Lacul Lesu de pe valea Iadei e cel mai insemnat) si helesteele din zona de campie. Cele mai mari sunt helesteele amenajate in scop piscicol: Cefa (598 ha), Tamasda (200 ha), Homorog (95 ha), Inand (30 ha).

Vegetatia

Este reprezentata de silvostepa in zona de campie (pajisti in alternanta cu palcuri de stejar), in cea mai mare parte ocupata in prezent de culturi agricole, pajisti secundare, plantatii de salcam; zona padurilor de foioase, alcatuita din paduri de cer cu carpen si cer cu stejar si gorun, in alternanta cu pajisti secundare si culturi agricole; etajul padurilor de foioase (pana la 1000 m), reprezentat de paduri de stejar, de cer cu gorun, de gorun cu carpen, ulm, frasin, paduri de fag cu carpen, de fag, de fag cu molid; etajul coniferelor (1000-1700 m), alcatuit din paduri de molid. Vegetatia intrazonala si azonala e reprezentata de vegetatia de lunca (zavoaie de plop, salcie si pajisti), vegetatia de saratura pe areale umede si arenicola pe nisipuri.
    Numeroase specii de plante valoroase sunt ocrotite: sangele voinicului, laleaua pestrita, nufarul termal, strugurii ursului. 

Fauna

In silvostepa se remarca rozatoarele, iar padurile sunt populate cu caprior, cerb, mistret, urs, veverita, ras, jder, fazan etc. Apele de munte reprezinta domeniul pastravului, in apele de deal sunt specifici lipanul, cleanul si scobarul iar in cele de ses, crapul si bibanul.

Arii naturale protejate

In judetul Bihor exista peste 60 de rezervatii naturale si monumente ale naturii (dintre care se detaseaza Cetatile Ponorului, Cetatea Radesei, Valea Sighistelului, Izbucul de la Calugari, Groapa Ruginoasa-Valea Seaca, Valea Galbenei, Platoul Carstic Padis, Saritoarea Bohodeiului, Poiana Florilor, Pestera Vantului, Pestera Meziad, Paraul Petea, Defileul Crisului Repede si Parcul Natural Apuseni, 75.784 hectare, din care 31 % pe teritoriul judetului Bihor

2.Zone Viticole

Istoric

Nascuta in Orient,ca si cultura si civilizatia umana vita de vie si-a intins radacinile spre est si spre vest.Pornind din Transcaucazia ,pamant al georgienilor si armenienilor,in jurul anului sapte mii inaintea erei crestine ea a atins India si apoi China in drumul caravanelor ,domesticita de popoarele antice ale Asiei Occidentale (sumerienii,babilonienii,asirienii,egipeenii,evreii,fenicienii) vita de vie s-a dezvoltat deplin pe tarmurile Mediteranei,grecii pionerii viticulturii in Europa mediteraneana sunt inlocuiti in opera lor civilizatoare de romani:Sicilia si sudul Italiei (Magna Graecia) mai intai apoi regiunile de coasta ale sudului Frantei si Spaniei .

Prima podgorie era plantata la Masalia (azi Marseile),adusa de fondatorii sai fenicieni cu aproape 600 de ani inaintea erei crestine.Cultura vitei de vie a cunoscut insa o dezvoltare sistematica de-a lungul Galiei odata cu venirea romanilor.Ea se raspandeste in primul secol in valea Rhonului,apare in al doilea secol in Bourgogne si Bordelais,pentru a ajunge in secolul al treilea in valea Loirei, la Champagne si valea Mosellei 'in secolul al patrulea iar apoi, In vremea crestinari Romei, vi!a-de-vie se va intinde pana la grani!ele nordice ale imperiului (prima parte).

Dupa descoperirea oficiala a Americii 'in 12 octombrie 1492 de catre celebrul navigator de origine portugheza Cristofor Columb. civiliza!ia europeana a vinului pleaca 'in cucerirea unci noi lumi. Produse ;;i apreciate In America de Nord ;;i Sud, vi!a-dc-vie ~i vinul di~tiga progresiv noi teritorii: Africa de Sud, Australia, Noua Zeelanda ~i limita de nord-vest a Pacificului Vi!a-de-vie acopera acum aproape 8 milioane de hectare pe eele cinci continente iar civilizat^ia vinului se 'intinde, istoric sigeografic, de la Attica la Pacific .

Vechimea culturii vitei de vie pe teritoriul geto-dacilor, apare inca din neoliticul mijlociu, cu trei mii de ani i.e.n., pe dealurile si colinele Carpatilor sudici si partile Transilvaniei. De la inceputurile ei, cultura vitei de vie s-a dezvoltat pe teritoriile care au oferit cele mai bune conditii naturale, fapt confirmat si de studiile ulterioare geomorfologice si climatologice.

Marele istoric, enciclopedist si umanist, Dimitrie Cantemir, domnitorul Moldovei (1710-1711), arata in 'Descriptio Moldavie', ca pe toate celelalte bogatii ale pamantului le intrec viile alese, insiruite intre Cotnari si Dunare. Dupa studiile efectuate in tara (Ampelografia Romaniei, Ed. Academiei, 1956, din 75 de soiuri raionate, 35 apartin grupei Proles Pontica, 20 apartin grupei Proles Orientales, iar 20 grupei Proles Occidentalis. Strugurii figureaza pe opaitele de lut si pe moneda orasului cetate Tomis inca din sec. VII, i.e.n. Terminologia de baza a viticulturii si vinificatiei din Romania a provenit din latina, geto-daca sau slava.

Toponimia arata ca vita de vie s-a extins pana pe dealuri. Suprafata viticola in Principatele Unite, in etapa prefiloxerica, creste de la 95.291 ha (1861) pana la 150.000 ha (1884). In etapa postfiloxerica (1895), suprafata cu vii se diminueaza de la 196.000 ha cu 44.300 ha, ajungand la 151.700 ha. In 1930 viile nobile indigene sunt inlocuite cu HPD, care ajung pana la 50 % din totalul suprafetei de 220.000 ha

Intre anii 1948-1988, patrimoniul viticol creste la 301.000 ha, din care 240.500 ha sunt ocupate cu plantatii de vita de vie. Suprafetele cu vite altoite si indigene, reprezinta 70%, iar restul de 30% era ocupata cu HPD. Soiurile de masa ocupau in 1988 cca 16% din total. Sectorul de producere a materialului saditor viticol ocupa 4.340 ha, din care 1.990 ha portaltoi si 2.350 ha scoli de vite. In fiecare an se altoiau 160 mil. butasi portaltoi, cu un randament de 30-40 %.
Dupa anul 1990, in viticultura s-a inregistrat cu regres tehnic si economic, constand in scaderea plantatiilor nobile pe rod, cresterea suprafetelor cu hibrizi producatori directi, dezorganizarea sectorului de producere a materialului saditor viticol, scaderea, pana la anulare, a investitiilor destinate infiintarilor de plantatii noi, a modernizarii celor existente si a dotarilor tehnice pentru procesarea strugurilor.

2.2 Zone viticole in Bihor-.podgorii

Diosig

• Diosig
• Sacuieni
• Saniob

[Minis-Maderat

• Maderat
• Minis

] simleu Silvaniei

• Samsud
• Simleul Silvaniei

[Valea lui Mihai

• Sanislau
• Valea lui Mihai ( BH-SM)

[Altele

• Biharia
• Halmeu
• Seini
• Tileagd

Podgoria Diosig

Podgoria grupeaza plantatiile viticole dispersate pe o arie larga la nord si nord-est de Oradea, corespondenta campiei si dealurilor piemontane Oradea-Barcau.

Centrele viticole ale podgoriei: Diosig, Sacuieni, Saniob au o traditie viticola ce s-a dezvoltat in perioada anilor 1569-1578.

2.2.1.a. Particularitatile vinurilor

Feteasca alba (soi recomandat) are o culoare galben-verzuie care, cu timpul, vireaza in galben-pai si chiar galben-auriu. Notele olfactive si aroma sa o reflecta pe cea a strugurelui din care provine si in mai mica masura pe cea a locului de producere. Amplu si cu un gust expresiv, vinul se impune atentiei consumatorilor prin eleganta, rotunjime si catifelare.

Cu o structura bine echilibrata si beneficiind de o tehnologie de conditionare si stabilizare corespunzatoare, vinul ar putea retine atentia, cu siguranta, si pe piata mondiala.

Riesling italian (soi recomandat) are o culoare galben-verzuie si o stralucire specifica, care se conserva bine in timp. Dupa un timp mai indelungat, vinul devine galben-pai sau auriu.

Datorita aciditatii destul de ridicate, atrage atentia prin fructuozitate si vivacitate. Moderat de alcoolic si suficient de extractiv, Riesling-ul italian dispune de acea finete si gratie care se pretind vinurilor de mare marca.

Feteasca regala (soi autorizat) este un vin alb cu nuante de galben-verzui cand este tanar. Devine galben-pai dupa o perioada de maturare si chiar galben-auriu prin invechire.

Vinul impresioneaza consumatorul prin mirosul sau imbietor si savoarea sa ampla si racoritoare.

Muscat Ottonel (soi autorizat) impresioneaza prin culoarea sa galben-pai sau galben-aurie si, mai ales, prin parfumul si aroma tipica soiului. Inzestrat din belsug cu compusi chimici specifici si valorificati de o aciditate relativ ridicata, Muscat Ottonel-ul se bucura de aprecieri pozitive, fiind utilizat de multe ori si la producerea sortimentelor.

2.2.2 Podgoria Valea lui Mihai

Centrele viticole ale podgoriei: Valea lui Mihai, Sanislau. Podgoria se dezvolta in conditiile specifice ale nisipurilor din Campia Carei-Valea lui Mihai de la extremitatea nord-vestica a Romaniei. Podgoria Valea lui Mihai se gaseste in judetele Bihor si Satu Mare. In secolul al XVII-lea viile de la Valea lui Mihai erau organizate in asa-zisele "gradini de struguri", separate de terenuri arabile. Problemele legate de administrarea si productia acestor "gradini de struguri" erau rezolvate de un consiliu, in fruntea caruia se gasea un conducator cu atributii bine stabilite.

2.2.2.b. Particularitatile vinurilor

Feteasca regala (soi recomandat) are o culoare galben-verzuie, cu reflexe aurii cand este mai vechi. Ca vin tanar aminteste de parfumul si aroma strugurelui din care provine. Cu timpul se imbogateste cu un complex aroma-buchet, care atenueaza mireasma de fruct proaspat. Savuros, lejer, fin si cu multa fructuozitate, vinul de Feteasca regala dobandeste, prin pastrare, catifelarea si onctuozitatea care se pretind unui vin de calitate superioara.

Mustoasa de Maderat (soi autorizat), numit local Lampau, este un vin impetuos, cu o nota locala greu de redat. Are o culoare galben-verzuie, care se mentine mult timp ca atare. In mod obisnuit sec si potrivit de alcoolic, vinul poate suporta povara trecerii anilor datorita aciditatii sale relativ ridicate. Nuanta de prospetime si de suculenta ce ii sunt proprii, ii dau o personalitate usor de recunoscut si retinut. Mustoasa de Maderat valorifica superior conditiile naturale ale podgoriei si reflecta deopotriva soiul si arealul de producere.

Pivnitele de vinuri, sapate in dealurile de pe Valea Ierului sunt remarcabile prin originalitatea si unicitatea portilor. Imbinand intr-un mod estetic specific lucratura in lemn si fier, portile dau o valoare de patrimoniu pivnitelor cu pretentie indreptatita de a sta alaturi de valorile culturale mondiale. Se remarca portile din Albis, Ianca, Sanicolaul de Munte, Sacuieni, Salacea, Tarcea, Targusor, Vaida.

2.2.3 Evenimente

- "Balul strugurilor" organizat la Cetariu in septembrie;

- "Festivalul vinului" si "Toamna pe Valea Ierului" organizate la Sacuieni;

- "Zilele salcamilor in floare" organizat la Valea lui Mihai in fiecare an, in a doua decada a lunii mai;

- "Kirchweih" organizat la Palota, in luna iunie;

- "Sarbatoarea cartofilor la slovaci" organizata la Sinteu in luna octombrie

Ardeleanca

Ardeleanca se crede ca ar fi unul dintre cele mai vechi soiuri "nascut" pe teritoriul Daciei Mari, care a rezistat in cultura pana in zilele noastre. Probabil, a fost unul din soiurile care a contribuit la faima vinurilor obtinute in Dacia.

Ca si alte soiuri vechi, Parciu, Fetasca neagra, Cramposie, Grasa, Galbena, Negru moale, etc, soiul Ardeleanca a "scapat" atunci cand neinfricatul rege Burebista s-a suparat pe "bautorii" de vin si a ordonat reducerea suprafetelor viticole. 

Aparut pe versantii colinelor insorite cuprinse intre Carpati si Tisa, cu siguranta a purtat la inceput un alt nume. Introdus in cultura, pentru a produce mai bine, a avut ocazia sa cunoasca primele cosoare (cutit cu taisul curb) realizate de geto-daci in cea de a doua epoca a fierului .Cu timpul, soiul a primit numele de Ardeleanca, dupa denumirea provinciei romanesti - Transilvania. Daca acest soi ar putea "vorbi", sau ar putea "scrie", ar putea reproduce probabil vicisitudinile prin care a trecut poporul roman de pe aceste locuri.

A fost "martor" la ocuparea Daciei de catre Imperiul Roman si la invazia popoarelor migratoare. A "participat" la constituirea voievodatelor lui Gelu si Menumorut si a "asistat" mai tarziu - in cupe - la intrarea triumfala a lui Mihai Viteazul in Alba Iulia.

Ardeleanca a fost unul din soiurile autohtone care a contribuit la crearea "marilor vinuri"  ale Transilvaniei. Originea soiului Ardeleanca in Translivania este confirmata si in lucrarea "Dictionnaire encyclopdiqe des cpages", cea mai completa si cea mai recenta enciclopedie aparuta pana in prezent, care cuprinde aproape 10.000 de soiuri de vita-de-vie. 

In aceasta carte se precizeaza clar ca soiul Ardeleanca este <cpage de cuve blanc de Transylvanie> ceea ce inseamna ca este un soi pentru obtinerea vinurilor albe originar din Transilvania. In prezent, pe teritoriul tarii noaste, soiul Ardeleanca se mai gaseste cultivat in zona de nord vest a Romaniei, in podgoriile Diosig si Valea lui Mihai, podgorii ce se afla pe teritoriul judetelor Bihor si Satu Mare.

Fiind un soi autofertil, adica la procesul de fecundare participa polen din aceeasi floare, Ardeleanca poate fi cultivat pe mari suprafete, in plantatii pure, fara a fi asociat cu alte soiuri.Strugurii sunt cilindro-conici, mijlocii, de 11-16 cm lungime, ramurosi la baza, cu boabe dese, neomogene.

Soiul Ardeleanca se caracterizeaza printr-o perioada de vegetatie lunga de cca 180 - 200 zile. Aceasta este aproape egala cu perioada bioactiva de 180 - 220 zile existenta in Romania, in care temperatura din aer si din sol nu scade sub media diurna de 10 C (zero biologic al vitei-de-vie).Desi parga incepe in prima jumatate a lunii august si soiul ajunge la coacerea deplina in cursul lunii octombrie, Ardeleanca acumuleaza o cantitate mica de zaharuri: 170 - 180 g/l si mai rar 190 -200 g/l. Datorita acestui fapt, culesul poate intarzia, dupa caz, in plantatiile situate pe deal chiar pana la sfarsitul lunii octombrie.Ardeleanca este un soi foarte productiv, fiecare butuc putand sa produca 7-8 kg struguri, dar poate da uneori pana la 10 kg, adica <o galeata la butuc>.

La hectar, soiul Ardeleanca produce in medie 18.000 - 22.000 kg struguri. In unii ani, poate ajunge pana la 30.000 si chiar 40.000 kg struguri, fiind din acest punct de vedere unul din soiurile romanesti cu cea mai mare productie de struguri la hectar.Chiar si atunci cand se gaseste plantat pe soluri nisipoase, cum sunt cele din podgoria Valea lui Mihai, soiul Ardeleanca da productii de struguri mari, de cca 20.000 - 24.000 kg/ha.

Vinurile obtinute din soiul Ardeleanca sunt vinuri usoare, asigurand o tarie alcoolica medie de 10, cu variatii cuprinse intre 9 si 11 . In general, vinurile sunt suficient de acide, depasind 4,5 g/l ceea ce le confera, atunci cand sunt tinere, un caracter de prospetime.Fiind un soi de mare productie, din Ardeleanca se obtin vinuri albe seci, suficient de catifelate, care se pot consuma singure, de preferinta in primul an. De asemnea, ele pot fi amestecate cu alte soiuri, unde vinul de Ardeleanca asigura aciditatea si vioiciunea.Vinurile din Ardeleanca, in amestec tehnologic, sunt recomandate si pentru obtinerea distilatelor de vin de calitate sau a vinurilor materie prima pentru spumante. Virtutile sale dovedite, precum si faptul ca Ardeleanca este un soi foarte vechi, ce a rezistat in decursul timpului, impun sa i se gaseasca locul potrivit in paleta larga a vinurilor romanesti.

• de Dr. Ing. Ec. (Dr. Ing. Ec. Ion Pusca - oenolog)

Solutii pentru valorificarea turistica a vilului bihorean

Luand in considerare multitudinea de podgorii din Bihor , calitatea si vechimea acestora,ar putea reprezenta o sursa turistica , care sa ne puna in valoare judetul alaturi de alte obiective aflate in acelasi areal

Aceste podgorii pot fi grupate si prezentate ca un pachet turistic care are la baza viticultura ,degustari de vinuri, vizitari de beciuri traditionale,s.a.

Ca atractivitatea pachetului sa fie mai pronuntata trebuie imbinat si cu prezentarea si altor curiozitati si obiective din acea zona .O zona turistica viticola si nu numai ,care prezinta un mare potential pentru turism este Campia Crisurilor si Ierei.

3.1.Campia Crisurilor si Ierei

Am definit sub aceasta denumire arealul din Bihor care cuprinde: vestul judetului, cu lunca Crisului Repede si Campia Panonica, spre nord luncile Ierului si Barcaului, sudul judetului, pe Crisul Negru aval de Soimi. Dincolo de faptul ca aceste locuri adapostesc o serie intreaga de situri arheologice, cetati si fortificatii importante, ele sunt purtatoarele unor elemente peisagistice si culturale specifice campiei.

Lacurile pescaresti, atelierele de impletit stuf si papura, nesfarsitele lanuri de grau si floarea soarelui, palcurile de padure ce ascund nenumarate animale salbatice si, bineinteles, vestitele pivnite pentru pastrarea vinului sapate in dealurile ce marginesc campia va asteapta sa le explorati!

3.2.Campia Crisurilor - atractii turistice

Zona de campie a judetului ofera experiente turistice variate, deoarece fiecare din portiunile campiei este diferita:

-cetatile antice din Rosiori, Salacea si Salard (epoca bronzului) si cetatea Adrian din Salard (sec. XIII);

-atelierul privat de impletit papura din Suiug (comuna Abram); impletituri din papura sau nuiele se mai gasesc in Bors, Salonta, Salacea, Otomani, Tarcea;

-ruinele cetatii de scaun a voievodului Menumorut (sec. IV) din satul Biharea;

-lacurile pescaresti de la Cefa, Inand si Gepiu;

-Lacul serpilor si lacul cu stuf de langa Salonta;

-orasul Marghita, cu castelul Csaky (sec. XVIII) si Biserica Reformata (sec. XVI-XVIII);

-Biserica Veche din Avram Iancu (sec. XIII-XIV);

-Castelul Degenfeld - Schonburg (1896) din Balc;

-Castelul Zichy (1701) si Biserica Reformata (1609) din Diosig;

-Palatul Studenberg (sec XVIII) si Muzeul etnografic din Sacuieni;

-biserica de lemn din Sacalasau (Derna), 1721;

-Lunca Crisului Negru de la Capalna la Ant cu numeroasele vaduri de pescuit si de vanat;

in zona Tinca - statiunea balneara Tinca, izvoare cu ape minerale, rezervatia naturala botanica Poiana cu narcise de la Goroniste si biserica de lemn din 1743.

Rezervatia naturala Padurea Radvani

Impreuna cu zona elesteielor, din apropierea comunei Cefa, constituie o zona umeda cu importanta avifaunistica deosebita prin asigurarea conditiilor de pasaj, de hranire si de cuibarit pentru un foarte mare numar de pasari protejate pe plan european si mondial.

pestera si cabana Unguru Mare