SISTEME INFORMATICE CLIENT/SERVER

Dezvoltarea sistemelor informatice , trecerea de la sisteme mainframe la sistemele client /server au facut posibila livrarea mult mai rapida a informatiei . Este bine stiut ca, intr-o economie sau intr-o compania informatia este un element de baza . Un al doilea element important realizat prin introducera sistemelor client/server este reprezentat de calculul distribuit si distrbuirea bazei de date.

Calculul distribuit se refera la impartirea unei aplicatii in doua sau mai multe parti si distribuirea acestor aplicatii distribuite pe doua sau mai multe calculatoare fie clientii, fie server.

Intr-un mediu distribuit datele trebuie sa poata fii stocate in multiple locatii fizice pe diferite tipuri de servere , intr-o maniera transparenta utilizatorului final.

Aceste servere multiple de baze de date trebuie sa poata comunica unele cu altele chiar daca ele nu ruleaza DBMS. Fata de DBMS-urile clasice aceastea trebuie intr-un fel adaptate si pentru medii distribuite.

1.Aspecte ale realizarii sistemelor informatice pentru managementul unei

mari intreprinderi - analiza, concept general

Cerintele actuale de dezvoltare de sisteme informatice integrate pentru managementul

marilor intreprinderi conduc la necesitatea perfectionarii modalitatilor de analiza, proiectare si implementare a acestora. Lucrarea isi propune ca, pornind de la conceptele teoretice si de la experientele specialistilor, sa ilustreze analiza si posibilitatile de imbunatatire ale sistemului informational al unei mari intreprinderi producatoare de materiale de constructii in cadrul careia a fost implementat un sistem informatic pentru management.

In cadrul sistemului de management al unei societati comerciale interactioneaza o serie de subsisteme prin care se asigura conducerea activitatilor economice ale acesteia in conditii de eficienta. In vizi-unea specialistilor cele mai reprezentative sunt:

Subsistemul decizional;

Subsistemul metodelor si tehnicilor de management;

Subsistemul organizatoric;

Subsistemul informational.

Informatia obtinuta la timp, relevanta si usor de accesat constituie un element-cheie

in functionarea unei organizatii moderne. Intr-o abordare sistemica a societatii comerciale, sistemul informational realizeaza legatura dintre componentele sistemului de

conducere si celelalte subsiste- me la nivel microeconomic. Prin componentele sale,sistemul informational asigura atat transmiterea informatiilor necesare diverselor

niveluri de decizie, cat si a continutului deciziilor catre nivelurile operationale.

Intr-o prima abordare, sistemul informational este definit ca fiind aspectul organizarii

care furnizeaza, utilizeaza si distribuie informatia, impreuna cu resursele organizationale

(umane si tehnice). In acceptiunea majoritatii specialistilor in management si a firmelor consacrate indezvoltarea de aplicatii informatice pentru nconducere, sistemul informational (SI) este definit ca un ansamblu interconectat intr-o conceptie sistemica a datelor, informatiilor, fluxurilor informationale, procedurilor informationale si a mijloacelor de prelucrare si stocare a informatiilor care actioneaza intercorelat in vederea realizarii obiectivelor fundamentale ale unei firme.

Toate organizatiile, atat din sectorul public cat si privat au un sistem informational care le ajuta in a-si conduce activitatile proprii. Un SI poate fi bazat pe hartie ( paper-based ), poate fi partial sau complet automatizat ( computerised

Sistemul informational al unei organizatii constituie un element-cheie de succes sau chiar de supravietuire a acelei organizatii.

Dinamica schimbarilor din lumea moderna conduce la necesitatea unor SI din ce in ce mai puternice si mai flexibile. Achizitionarea unui SI nu este o sarcina usoara, implicand definirea scopurilor urmarite, a unei strategii de implementare, de contractare a partilor componente si de integrare a acestora intr- un SI coerent cat si cu procesele lucrative/de afaceri ale organizatiei.

Evolutia SI contribuie la cresterea oportunitatilor SI, dar si la cresterea riscurilor de achizitie. Factorii principali de risc ii constituie complexitatea si incertitudinea.

Un alt factor de risc potential il constituie insusi factorul uman. Complexitatea unui SI creste pe o scara foarte larga: de la un singur PC pe care opereaza o singura aplicatie autonoma pana la sisteme distribuite, eterogene, continand numeroase aplicatii complexe interconectate.

Incertitudinea poate depinde la randul sau de tipul de aplicatii, de unele aspecte organizationale, de tehnologia utilizata etc. Aplicatiile comune utilizate de mai multe

organizatii (ex: aplicatii de gestiune contabila), bine intelese de acestea prezinta riscuri reduse, in timp ce aplicatiile noi/specifice, cu potential mare de competitivitate, pot implica riscuri mult mai mari.

Tehnologiile evolueaza rapid, oferind o mare varietate de solutii: sisteme distribuite,interfete-utilizator grafice, noi sisteme de stocare-regasire a datelor, multimedia, pachete integrate, realitate virtuala etc.

Aceste tehnologii, la randul lor creaza noi oportunitati dar si noi riscuri. SI este tot mai clar perceput ca un sistem complex, care include aspecte umane si sociale, in care tehnologia are numai rolul de suport. De aici decurg o serie de riscuri privind factorul uman si respectiv implicatiile organizationale ale SI.

Un alt aspect critic in procesul de achizitie a SI il constituie comunicarea client -furnizor. Achizitionarea unui SI si a serviciilor asociate necesita o descriere clara a starii finale dorite si a situatiei curente - starea initiala. Este esential ca atat clientul cat si furnizorul sa aiba o viziune identica asupra celor doua stari si sa-si armonizeze terminologia utilizata. Succesul introducerii SI moderne si a serviciilor asociate presupune implicarea multor oameni, cu diferite roluri, responsabilitati, functii, experiente si cunostinte. Comunicarea efectiva este esentiala pentru intelegerea mutuala.

In conditiile unei piete deschise la nivel european, cu tendinte de mondializare, problema comunicarii intre clienti si furnizori de SI din diferite tari devine cu atat mai necesara si mai complexa. Aceasta comunicare trebuie sa ia in considerare marea varietate a metodelor existente, a conceptelor si termenilor utilizati.

Se pot evidentia urmatoarele componente ale sistemului informational:

1. Datele, care reprezinta ansamblul descrierilor unui fenomen sau proces;

2. Informatiile, reprezentand acele date care aduc un spor de cunoastere adresantului;

Circuitele informationale, care semnifica ansamblul legaturilor existente intre diferite verigi organizatorice in cadrul firmelor;

4. Fluxurile informationale, constand in totalitatea informatiilor care parcurg circuitele informationale existente in cadrul societatii.

Fluxurile informationale se pot imparti in trei categorii:

a. Fluxurile informationale ascendente, ca totalitate a informatiilor care circula intre doua nivele ierarhice aflate in relatie de subordonare.

b. Fluxurile informationale orizontale, reprezentand acele informatii care circula intre subdiviziuni organizatorice aflate pe acelasi nivel ierarhic.

c. Fluxuri informationale oblice, ce apar aleator si reprezinta totalitatea datelor vehiculate intre subdiviziuni organizatorice aflate pe niveluri ierarhice diferite, dar nu in relatie de subordonare. Astfel de fluxuri se nasc in cazul elaborarii unor proiecte complexe de tip "stat major" ce implica constituirea unor colective de lucru cu specialisti

din mai multe compartimente ale firmei.

5. Procedurile informationale, reprezentate prin totalitatea metodelor si tehnicilor de reprezentare a informatiilor primare pentru asigurarea interfetei om-calculator.

6. Mijloacele de tratare a informatiilor,date de ansamblul echipamentelor constructive

(hardware) si a suporturilor logice (software) care asigura prelucrarea informatiilor si obtinerea rezultatelor finale.

1. Descrierea functionarii sistemului

Practica dovedeste ca studiul sistemului informational al unei firme nu poate fi abordat de la inceput in totalitatea sa, ci trebuie efectuat intai in domenii restranse, pe subsisteme, intre care se vor stabili ulterior legaturile de interdependenta.

Lucrarile efectuate au aratat ca este rational ca elaborarea studiilor de perfectionare a sistemului informational sa se faca pe activitati sau la nivel de functiune.

Sistemul informational trebuie sa fie studiat in toata complexitatea sa. Fiecare societate comerciala, care este in situatia de a-si analiza sistemul informational, trebuie sa-si identifice activitatile proprii si sa se stabileasca o ordine de prioritate pentru elaborarea studiilor privind perfectionarea sistemului, de exemplu in scopul stabilirii prioritatilor in analiza sistemului informational al activitatii de productie.

Se vor avea in vedere urmatoarele criterii:

Ponderea activitatii in asigurarea bunului mers al societatii comerciale;

Posibilitatile de reducere a volumului de munca in evidenta si calcul;

Perspectiva obtinerii unor rezultate economice importante. La descrierea functionarii sistemului sau subsistemului informational trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele elemente:

Continutul activitatii analizate si procedeele de realizare a rolului acesteia;

Compartimentul/compartimentele unde se exercita activitatea precum si relatiile cu celelalte verigi organizatorice;

Atributiile si competentele pe care le au compartimentele in indeplinirea obiectivelor care le sunt stabilite;

Persoanele care participa la realizarea activitatii;

Documentele folosite in activitatea respectiva (documente create in interiorul compartimentului unde isi are sediul activitatea, documente sosite in acest compartiment din afara unitatii, documente sosite din alte compartimente, documente ce ies din organismul unde isi are sediul activitatea);

Fluxurile de informatii ascendente si descendente, locul de producere al acestora, nivelurile ierarhice la care se iau decizii pentru conducerea activitatii, precum si toate celelalte operatii ce au loc pe drumul parcurs de documente si de informatiile continute in ele. De asemenea, la descrierea situatiei existente se tine seama de modul in care se face colectarea, inregistrarea si transcrierea datelor. Pentru a culege totalitatea informatiilor necesare in cele mai bune conditii, in ordinea cronologica si in mod sistematic si pentru a le putea prezenta cat mai sugestiv la analiza in scopul interpretarii lor cu cat mai multa usurinta, se pot folosi diferite metode de analiza si inregistrare cum sunt metoda interviului sau metodele de reprezentare grafica a circulatiei documentelor.

La descrierea circulatiei informatiilor se are in vedere fondul de informatii care intra

in sistem, natura si sursele acestora, colectarea, stocarea si transmiterea lor precum si procedeele de prelucrare. De exemplu, sursele si fondul de informatii ce intra in activitatea de programare si urmarire operativa a productiei sunt urmatoarele

Din activitatea de proiectare: partile componente ale produsului si succesiunea imbinarii lor (datele respective se stocheaza intr-un fisier atat timp cat produsul intra in profilul de activitate al societatii comerciale); subansamble care se procura din exterior;

Din activitatea de tehnologie: gama de operatii; distributia operatiilor pe tipuri de utilaje; consumul specific de materiale, localizat pe operatii, durata operatiei, formatia de munca, timpul de munca si timpul de reglaj;

Din activitatea de planificare: capacitatile si suprafetele de productie pe tipuri de utilaje, gradul de utilizare in perspectiva a capacitatilor de productie; prevederi privind forta de munca si gradul de utilizare a acesteia;

Din sectorul de intretinere si reparatii a mijloacelor fixe: restrictii de utilizare

a capacitatilor de productie pentru executarea reparatiilor;

Din activitatea de desfacere : programul de predari la magazia de produse finite cu cantitatile si termenele cerute, pe produse, pe sortimente si tipodimensiuni;

De la magazia de produse finite: confirmarea datei calendaristice si a cantitatilor de produse finite primite in productie;

Din sectoarele de productie: abaterile de termene sau cantitati la realizarea operatiilor, fata de programul stabilit la produsele in curs de fabricatie;

Din activitatea de pret de cost: valoarea manoperei directe consumate pentru

rebuturi si remanieri, la produsele executate.

In analiza sistemelor informationale, mesajele ce transmit informatii sunt urmarite foarte atent pe tot parcursul lor, la fiecare loc de munca, respectiv persoana, care vine in contact cu mesajul respectiv. Pentru a cunoaste in intregime rolul unui mesaj,indicat ca acesta sa fie urmarit si analizat pe tot parcursul lui, de la generare si pana la locul de distrugere sau arhivare, dupa caz.

2. Analiza preliminara

Obiectivul fundamental al acestei etape consta in identificarea si definirea ariei de intindere a sistemului informational ce urmeaza a fi analizat si a problemelor care justifica din punct de vedere economic si decizional rationalizarea sa. De regula, realizarea acestui obiectiv este conditionata de atingerea urmatoarelor doua obiective derivate:

rationalizarea sistemului informational, urmarindu-se preponderent imbunatatirea componentelor sale fara trecere la prelucrarea automata a datelor;

cresterea calitatii informatiilor care circula in sistem, a varstei si acuratetei acestora prin dezvoltarea in cadrul sistemului a unor subsisteme informatice.

Fazele parcurse in cadrul analizei preliminare sunt urmatoarele:

I. Identificarea problemelor care justifica procesul de perfectionare a sistemului informational. Societatea in cadrul careia a fost efectuat studiul se confrunta cu urmatoarele probleme ce necesita perfectionarea sistemului informational:

Lipsa de informare asupra incasarii creantelor si asupra gradului de achitare a facturilor catre furnizori.

Dificultatea obtinerii unei analize economice detaliate, pe ansamblul societatii si pe fiecare activitate in parte, cu consecinte asupra informarii operative a conducerii in ceea ce priveste cantitatile livrate.

Dificultati in cunoasterea la timp a stocurilor de materii prime si materiale, datorita

inexistentei unei baze de date care, exploatata fiind de o aplicatie, sa contina aceste

informatii.

Inexistenta unei metodologii unitare in culegerea si prelucrarea informatiilor, manifestata prin modul empiric de pregatire si culegere a datelor care vor fi supuse prelucrarii de catre oficiul de calcul. Aceasta deficienta se manifesta indeosebi asupra:

1. Codificarii complete si unitare a marfurilor si produselor, datorata folosirii unor aplicatii diferite pentru prelucrarea informatiilor, aplicatii care nu pot folosi aceleasi fisiere de date, ceea ce conduce la inregistrarea unor informatii asemanatoare pe suporturi fizice diferite, fara ca redundanta sa fie justificata in mod obiectiv.

2. Folosirii unor aplicatii informatice vechi care, in afara lipsei intercorelarii, se caracterizeaza si prin faptul ca au fost realizate cu ajutorul unor medii de dezvoltare software care nu mai sunt de actualitate.

Un volum mare de munca manuala la intocmirea documentelor.

II. Stabilirea activitatilor economice care vor fi implicate in procesul de analiza.

Din analiza efectuata asupra componentelor de baza ale sistemului informational au rezultat ca fiind specifice societatii urmatoarele

activitati:

1. Intrari de materii prime si materiale.

2. Desfasurarea unor activitati de productie.

Activitati de comercializare a produselor.

4. Gestiunea contabila a mijloacelor fixe.

5. Gestiunea contabila a obiectelor de inventar.

6. Derularea activitatii de intretinere si reparatii.

7. Activitatea de salarizare si managementa personalului.

8. Urmarirea cheltuielilor de transport auto si a modului de asigurare cu piese de schimb.

9. Urmarirea cheltuielilor de transport pe calea ferata.

10. Urmarirea achitarii facturilor catre furnizori si a incasarii acestora de la clienti.

11. Activitati auxiliare (PSI etc.)

III. Stabilirea obiectivului fundamental urmarit precum si a obiectivelor derivate.

Un obiectiv fundamental urmarit este "perfectionarea culegerii si prelucrarii informatiilor", iar obiectivele derivate din acesta sunt:

Introducerea unei codificari unitare si complete a marfurilor, produselor si tertilor, precum si eliminarea redundantelor care sunt intalnite in momentul de fata.

Introducerea unor aplicatii informatice performante, moderne, in tehnologie client- server, care sa permita accesul simultan la baza de date al mai multor utilizatori.

Eliminarea muncii manuale din intocmirea documentelor si generarea automata a acestora.

Un al doilea obiectiv fundamental este "imbunatatirea cunoasterii stocurilor de

materii prime si materiale", avand urmatoarele obiective derivate:

Realizarea unei actualizari imediate a stocurilor in baza de date, in cazul in care s-au realizat intrari sau iesiri din gestiune.

Posibilitatea obtinerii unor rapoarte exacte si la timp in ceea ce priveste situatia stocurilor.

Un al treilea obiectiv fundamental este "imbunatatirea cunoasterii situatiei incasarii creantelor de la clienti si a achitarii datoriilor catre furnizori", care conduce la urmatoarele obiective derivate:

Realizarea actualizarii imediate in baza de date a situatiei creantelor si datoriilor, in

momentul in care a fost realizata o incasare sau o plata.

Posibilitatea obtinerii unor rapoarte exacte si la timp in ceea ce priveste situatia

creantelor si datoriilor. Etapa de analiza preliminara este necesara intrucat se abordeaza sistemul in ansamblul sau, la nivelul intregii societati, urmarind satisfacerea cerintelor sistemului de management al intreprinderii. De aceea, dezvoltarea de aplicatii informatice intercorelate si modulate, caracteristice realizarii sistemelor informatice integrate, este

precedata de stabilirea strategiei de informatizare a societatii.

Analiza detaliata

Obiectivul fundamental al acestei etape consta in cunoasterea detaliata a functionarii sistemului informational, a particularitatilor sale, precum si evaluarea sa

critica prin prisma modului in care asigura legatura intre subsistemul decizional si cel

operational, in stransa corelatie cu asigurarea luarii in timp util a unor decizii pertinente.

In aceasta etapa sunt analizate documentele din sistem, urmarind culegerea tuturor informatiilor care sa permita cunoasterea principalelor aspecte referitoare la situatiile informationale manuale si automate care circula in sistem.

Etapa este caracterizata de urmatoarele faze componente:

1. Analiza documentelor din sistem.

Se urmareste culegerea tuturor informatiilor care sa permita cunoasterea principalelor aspecte informationale care circula prin sistem: denumirea documentelor, activitatea la care se refera, persoana care intoduce documentul in circuitul informational.

2. Analiza fluxurilor informationale.

Au fost intocmite studii in cadrul fiecarui compartiment privitoare la documentele care se elaboreaza aici, documentele a caror destinatie este reprezentata de respectivul compartiment, traseul strabatut de fiecare document in parte pana la arhivare.

Evaluarea critica a functionarii sistemului

informational, detaliind problemele identificate in cadrul analizei preliminare si in cadrul fazelor precedente.

4. Conceptul general al sistemului informatic

Arhitectura sistemului

Sistemul este proiectat avand o arhitectura client-server, pe o retea de tip Microsoft

Network, cu NetBEUI sau TCP/IP. Serverul ruleaza Windows NT, iar statiile de lucru

Windows 95 sau eventual tot Windows NT.

Tehnologia client-server este modelul de procesare in care o singura aplicatie este

folosita in comun de mai multe procesoare care coopereza, intr-un mod transparent pentru utilizator, pentru terminarea procesarii ca pe un singur task unificat. Un produs client-server combina impreuna procesoarele pentru a asigura o singura imagine a sistemului. Resursele partajabile sunt pozitionate la clientii care au cereri care acceseaza

servicii autorizate. Daca o baza de date se gaseste pe un disc partajat din retea, atunci toate statiile de lucru au acces la datele din ea. Statiile pot citi si/sau modifica simultan datele, sistemul functionand in timp real. Pentru efectuarea unei cautari, statia de lucru este obligata sa transfere prin retea intregul fisier, apoi sa execute local operatia de cautare, ceea ce, pe masura ce fisierul de date creste, duce la o scadere sensibila a vitezei.

Daca ar fi posibil ca statia sa-i trimita server- ului cererea, apoi acesta sa execute cautarea si sa trimita inapoi prin retea numai rezultatul, viteza ar creste foarte mult in comparatie cu sistemul traditional, din doua motive:

S-ar reduce simtitor incarcarea retelei. Reteaua este foarte lenta (in cazul nostru, ea se comporta ca un git de clepsidra), iar daca in plus mai este si supraincarcata, e si mai dificil. Prin faptul ca nu se va mai transfera prin retea intregul set de date, ci numai subsetul necesar, incarcarea va scadea, mai ales daca fisierul de date este foarte mare si subsetul cautat este redus.

Server-ul este de obicei un calculator foarte puternic, mult mai puternic si mai bine dotat decit statiile de lucru. Operatiile de cautare, mari consumatoare de timp si memorie, s-ar executa mai repede pe server.

Cu alte cuvinte, un astfel de sistem ar fi ideal. Un alt avantaj ar fi faptul ca, din moment ce toate operatiile s-ar executa intr- un singur loc, ar fi posibil ca partea de lucru efectiv cu fisierele de date sa fie concentrata intr-un singur program. In acest fel s-ar putea controla mult mai strict accesul la date, prin implementarea in acel program a unor functii de securitate, concomitent cu salvarea datelor intr-un format recunoscut numai de el, astfel incit datele sa nu poata fi accesate din afara programului.

Toate acestea se pot realiza cu ajutorul unui asa-numit server de date. Server-ul de date este un program care ruleaza pe file-server-ul retelei si care asteapta cereri de la clienti. Cand soseste o astfel de cerere, server-ul o executa si trimite prin retea ezultatul. Securitatea datelor este asigurata e imposibilitatea accesului la date din afara server-ului.

Trebuie sesizata diferenta dintre un server de fisiere si un server de date. Server-ul de fisiere este un calculator principal din retea, la care sunt conectate mai multe calculatoare secundare, numite "statii", precum si dispozitive (imprimante, discuri de mare capacitate, etc.) la care accesul trebuie partajat. Server-ul de date, in schimb, nu este un calculator, ci un program care ruleaza pe server-ul de fisiere si prin intermediul caruia statiile au acces la una sau mai multe baze de date.

Securitatea

Dat fiind ca baza de date nu poate fi accesata din afara server-ului, securitatea programului nu se va baza pe nivelurile de acces si pe parolele din Windows NT, ci pe

cele ale server-ului de date. Fiecare angajat al firmei are asociat un nume de utilizator, o parola si un nivel de acces, numit uneori si "prioritate". De aceasta prioritate depinde posibilitatea lui de a efectua anumite operatii. Toate operatiile, de la cele mai simple pina la cele mai complexe, precum si toate actele si rapoartele au si ele o anumita prioritate. Un operator are acces numai la operatiile, actele si rapoartele care au prioritatea mai mica decit a lui, sau egala cu ea. De asemenea, fiecarui operator si fiecarei operatii sau act ii este asociata o conditie. Un operator ar putea, de exemplu, sa intocmeasca facturi sau sa solicite eliberarea de numerar din casierie, dar numai pana la o anumita valoare.

Sistemul informatic propus trebuie realizat intr-o conceptie modulara, care sa permita integrarea treptata a tuturor subsistemelor informatice ce vor fi realizate pe parcurs, utilizand o unica baza de date, iar modulele componente vor fi create la nivelul activitatilor economice de baza din intreprindere, anume:

1. Modulul financiar-contabil, care cuprinde urmatoarele subsisteme informatice:

a) Subsistemul de gestiune a tertilor si stocurilor, urmarind in mod dinamic evolutia acestora in cadrul depozitelor precum si a gradului de achitare a facturilor de si catre societate.

b) Subsistemul de gestiune a mijloacelor fixe si a obiectelor de inventar.

c) Subsistemul de calcul al salariilor si management al resurselor umane.

d) Subsistemul de contabilitate.

2. Modulul de productie, cu urmatoarele subsisteme informatice corespunzatoare:

a) Subsistemul de programare si urmarire a productiei.

b) Subsistemul de intretinere si reparare a mijloacelor fixe.

c) Subsistemul de evidenta a mijloacelor de transport si de asigurare a pieselor de schimb.

Concluzii

Sistemele informatice pentru management sunt folosite pe scara din ce in ce mai larga si in cadrul societatilor comerciale romanesti. Necesitatea introducerii unui astfel de sistem

intr-o intreprindere este motivata de faptul ca informatiile trebuie sa fie corecte si sa fie furnizate la timp atat conducerii unitatii economice cat si nivelurilor operationale, in vederea cresterii eficientei economice. In lumea contemporana, caracterizata prin dinamism, acest lucru nu este posibil decat utilizand tehnica de calcul.

In lucrarea de fata am trecut in revista cateva aspecte ale analizei sistemului informational existent in intreprindere, concretizate intr-un studiu complex asupra activitatilor si fluxurilor informationale.

Mentionam inca o data ca rezultatele si solutiile prezentate se refera strict la societatea comerciala analizata, insa principiile care stau la baza elaborarii acestor sisteme informatice raman aceleasi.

Analiza sistemului informational detine un rol cheie in elaborarea variantelor sistemului informatic si in proiectarea acestuia, urmatoarea etapa a realizarii sale.

2.Aspectele economice ale sistemelor client /server

Pe masura ce companiile cautau un avantaj competitiv in recesiunea economica de la inceputul anilor 90, bunul cel mai de pret folosit ca parghie s-a dovedit a fii informatia . Mai precis, furnizarea oprtuna a informatiei, in formatul potrivit catre decidentul potrivit la locul si timpul potrivit poate fii factorul de diferentiere intre succes si esec in viata economica a zilelor noastre.

De o mare importanta s-a dovedit a fii inca un criteriu:

Ø      Informatia trebuie furnizata la costul potrivit

Ø      Mainframe-urile cu reteaua ierahica si bugetul de intretinere /dezvoltare asociate au fost considerate poate pe nedrept, ca punctul cu cel mai mare buget din cadrul departamentelor sistemelor informatice.

Este important de inteles ca "reducerea dimensiunii sistemelor informatice" si "ajustarea optima a dimensiunii aplicatiilor " nu se refera numai la economisirea de bani. Aparitia unei noi arhitecturi distribuite pentru procesare si livrare a sistemelor informatice a fost posibila prin combinarea urmatoareleor evenimente:

Introducerea de statii de lucru personale puternice la preturi rezonabile

Aparitia unor sisteme de operare server multitasking, accesibile si puternice

Cereri in continua schimbare a sistemelor informatice rezultate din climatul economic din zilele noastre

Sistemele client server necesita ca o gama larga de tehnologii hard si soft provenite de la o multitudine de furnizori sa fie imbinate armonios prin intermediul retelei de firma pentru a asigura utilizatorului in final in mod transparent interoperabilitatea. Aceasta armonie implica legarea cu succe prin protocoale mutual compatibile , a tuturor interfetelor soft/ soft, soft/hard, hard/hard.

ARHITECTURA CLIENT/SERVER

Arhitectura unui sistem informatic face referire la structura sa. Conform teoriei generale a sistemelor, notiunea de structura este difinita din perspectiva transformarilor principale prin care trece sistemul in interactiunea cu mediul sau, considerandu-se ca ea face referire la aspectul invariant al sistemului ce da identitatea acestuia.

Una din definitiile mai recente considera arhitectura programelor ca fiind "structura sau structurile care privesc componentele programului, proprietatile externe ale acestor componente, precum si relatiile dintre ele".

In functie de semnificatia notiunii de componenta, arhitectura sistemelor informatice poate fi definita intr-un sens restrans si intr-un sens mai larg. In sens restrans, proiectarea arhitecturii unui program vizeaza componentele programului, respectiv modulele acestuia, insa ea poate fi extinsa prin includerea bazei de date si a componentei middleware care permite configurarea comunicarii intr-un sistem client/server.

Dezvoltarea sistemelor informatice, trecerea de la sistemele mainframe la sistemele client/server au facut posibila livrarea mult mai rapida a informatiei.

Istoric vorbind, evolutia tehnologica de la sisteme centralizate spre client/server a trecut printr-o etapa intermediara numita arhitectura file/server. La originea lor , retelele de PC-uri se bazau pe descarcarea pe statia de lucru a fisierelor de pe server si efectuarea tuturor prelucrarilor locale. Problema de baza a unei asemenea arhitecturi era incapacitatea deservirii simultane a mai mult de 12 utilizatori.

Ca raspuns la limitarile conceptului file/server a aparut arhitectura client/server iar server-ul de fisiere a fost inlocuit cu un server de baze de date ce are la baza un SGBD dotat cu un proces suplimentar care "asculta " cererile clientilor si le raspunde in mod direct.

Orice aplicatie in care solicitantul actiunii este un sistem de calcul (sau un proces) si executantul actiunii este un alt sistem de calcul (sau un alt proces) este o aplicatie client / server.

Tehnologia client/server este o modalitate de a separa o aplicatie in doua parti distincte. Clientul vizualizeaza si modifica date pe propiul sau calculator, in timp ce serverul actioneaza ca un mainframe ce stocheaza si recupereaza datele. Impreuna cele doua calculatoare isi relizeaza sarcinile in cea mai rapida modalitate. Serverul raspunde cererilor facute de fiecare statie client pentru informatii si resurse, realizand concomitent atat controlul distributiei informatiei, cat si managementul optimizat al proceselor. In locul unei procesari exclusive pe statii, se realizeaza o distributie a sarcinilor intre server si client. Sistemele c/s sunt ,deci sisteme informatice distribuite.

In general, clientii sunt calculatoare personale (PC-uri) utilizate pentru activitati de gestionare a datelor. Un post client se caracterizeaza prin faptul ca: (a) prezinta o interfata utilizator care este de obicei grafica (GUI); (b) 'formuleaza' interogari (cereri, consultari) sau comenzi pe care le 'inainteaza' serverului; (c) transmite interogarile/comenzile respective serverului prin intermediul unei tehnologii de comunicatie; (d) analizeaza datele din rezultatele interogarilor/comenzilor primite de la server, iar un server prin faptul ca: (a) furnizeaza un serviciu clientului; (b) raspunde la interogarile/comenzile clientului; (c) ascunde detaliile sistemului c/s, facand transparent dialogul dintre client si server. Se disting doua tipuri de procese server:

Ø      server ineractiv, cand cererea este tratata de server-ul care a receptionat-o. Acest tip de server este utilizabil cand timpul de prelucrare este foarte scurt sau daca un singur client solicita server-ul;

Ø      server paralel, cand procesul server invoca un alt process pentru a trata cererea clientului.

Serverele pot fi calculatoare personale sau sisteme de calcul specializate (mainframe-uri, minicalculatoare) in vederea asigurarii legaturii dintre clienti si bazele de date din care se extrag informatiile dorite. Scopul principal este autonomia informatica a fiecarui angajat, in limita unor atributii delegate, angajat care poate astfel consulta si prelucra datele din orice loc aflat in interiorul sau in exteriorul intreprinderii.

Comunicarea intre cele doua procese se realizeaza prin asa-numitele apeluri la distanta (Remote Procedure Call - RPC) care opresc procesul client pana ce se primeste un raspuns de la server pentru cererea respectiva. Server-ul incepe sa proceseze numai la primirea unui apel din partea clientului si se opreste dupa satisfacerea respectivei cereri. Exista insa si mecanisme prin care executia nu se opreste la trimiterea unei cereri catre server.

Arhitectura client server are la baza patru elemente:

v     delimitarea neta dintre serviciile de prezentare si cele de manipulare a informatiilor;

v     flexibilitate, in ceea ce priveste dezvoltarile ulterioare implementarii;

punerea in functiune a unui mechanism de asigurare a securitatii si integritatii pentru datele rezidente pe servere;

Arhitectura deschisa in sensul federalizarii unei multitudini de platforme (mainframe, mini, micro-calculatoare) si de produse (echipamente si aplicatii-program) ale diferitilor actori de pe piata tehnologiei informationale.

Orice sistem client server este alcatuit din minimum trei componente principale:

Ø      interfata cu utilizatorul (system de oprare/mediu graphic);

Ø      aplicatia (prelucrarile sau procesele) si

Ø      sistemul de gestiune a bazelor de date.

Una din principalele probleme legate de sistemele client/server o reprezinta faptul ca activitatile trebuie repartizate de o maniera flexibila, astfel incat orice client sa poata deveni client. Intr-o astfel de situatie serverul emite o cerere care este edresata fie unui alt server, fie unui post client.

O alta cerinta este legata de necessitatea adaptarii la evolutia ulterioara a retelei informatice. In faza proiectarii sistemului, abordarea trebuie sa fie globala si flexibila, pentru a putea ulterior adauga/suprima posturi client si server oriunde in retea. Aceasta sarcina este cu atat mai dificila cu cat mediile sunt, de obicei, eterogene (platforme mini cuplate cu mainframe-uri si PC-uri sau statii grafice, ce ruleaza sub diferite sisteme de operare si aflate uneori la distanta unele de altele).

In realitate exista trei modele de dezvoltare a unei aplicatii. Arhitectura pe un nivel (one tier architecture) apare cand serverul si clientul sunt una si aceeasi aplicatie. Acest model descrie perfect aplicatiile dezvoltate in intregime in Visual FoxPro. Datele, formularele folosite pentru introducerea lor si regulile care guverneaza controlul corectitudinii datelor sunt scrise toate intr-un singur loc. Indiferent daca se acceseaza datele direct din tabele sau prin intermediul vederilor, indiferent daca regulile de validare sunt in codul metodelor sau in trigger-ele bazei de date, se are in vedere un singur nivel: Visual FoxPro.

In arhitectura pe doua nivele (two layer architecture), datele se gasesc intr-un alt mediu si sunt accesate prin intermediul primului nivel. Aceasta arhitectura descrie perfect aplicatiile client-server. Datele sunt stocate intr-un server de baze de date (SQL Server sau Oracle). Managementul tranzactiilor este impartit intre client (validari si prelucrari locale) si server (proceduri stocate si tiggere). Desi suporta un numar destul de mare de utilizatori concurenti, aceasta arhitectura are un numar de limitari:

scaderea performantelor odata cu sporirea numarului de utilizatori;

implementarea serviciilor de management al tranzactiilor prin intermediul procedurilor proprietare ale SGBD-ului limiteaza flexibilitatea si portabilitatea logicii aplicatiilor de pe un system pe altul.

De cele mai multe ori, regulile de validare (bussiness rules) sunt implementate in intregime in server.

Arhitectura pe trei nivele (three tier architecture) regulile de validare sunt stocate intr-un mediu propriu (de obicei, intr-un calculator separat), astfel incat aplicatiile client le pot folosi independent una de alta si independent de datele existente. In acest fel, aplicatia client ofera interfata, serverul de baze de date ofera datele, iar al doilea nivel se ocupa de validarea datelor. Acest lucru inseamna ca exista doua comunicatii client-server: una intre aplicatiile client si nivelul al doilea, iar cealalta intre nivelul al doilea si serverul de baze de date. Aplicatiile client nu comunica niciodata direct cu serverul de baze de date. Numarul posibil de utilizatori concurenti creste semnificativ si, in acelasi timp, executia logicii aplicatiei pe o statie separata de serverul de baze de date duce la imbunatatirea performantelor.

O tehnologie client / server este si internetul, deci Web-ul se bazeaza pe aceasta tehnologie, care presupune existenta unui server si a unui client. Pe baza cererii emisa de client, server-ul va analiza si va raspunde acestuia. Se mai poate spune ca server-ul ofera servicii clientilor din retea care cer acest lucru, sau ca server-ul produce resurse, iar clientul consuma aceste resurse. Intr-o aplicatie, un program poate fi in acelasi timp atat client cat si server. Programul care cere informatii functioneaza ca un program client, ca un browser.. Prin client si server se inteleg procese, nu calculatoare. Este vorba deci de un proces server si de un proces client.

Tehnologia client/server pe care se bazeaza serviciul Web este de doua tipuri:

pe doua niveluri;

pe trei niveluri.

Clientul de Web

Din punct de vedere al utilizatorului, Web-ul reprezinta o colectie uriasa de documente care sunt raspandite in intreaga lume, sub forma unor pagini. Fiecare pagina poate sa contina legaturi catre alte pagini, aflate oriunde in lume. Utilizatorul poate sa aleaga o legatura care ii va aduce pagina indicata de legatura. Acest proces se poate repeta la nesfarsit, fiind posibil sa se traverseze in acest mod sute de pagini legate intre ele. Despre paginile care indica spre alte pagini se spune ca utilizeaza hipertext .

Hypertextul trebuie interpretat ca un text care identifica o legatura la o alta informatie Web, de obicei un alt document Web.

Hiperlegaturile sunt usor de recunoscut, deoarece atunci cand utilizatorul pozitioneaza mouse-ul pe ele forma cursorului se modifica, ele sunt in general imagini sau siruri de caractere care reprezinta legaturi catre alte pagini, si sunt afisate in mod diferit, fiind subliniate si/sau colorate cu o culoare speciala.

Paginile pot fi vizualizate cu ajutorul browser-ului. Programul de navigare aduce pagina ceruta, interpreteaza textul si comenzile de formatare continute in text si afiseaza pagina pe ecran.

Cele doua mari aplicatii Web pe partea de client (Netscape Navigator si Microsoft Internet Explorer) nu se prea inteleg una cu alta. In urma acestor neconcordante, in ultimii ani a luat nastere o noua semitehnologie numita CrossBrowsing (metode de care un programator web se poate folosi in crearea unui cod compatibil cu toate browser-ele existente).

Un browser poate folosi plug-in-uri (aplicatii care pot fi atasate browser-ului, care pot interactiona cu acesta ducand uneori la rezultate surprinzatoare). Dintre acestea amintim tehnologia VRML si tehnologia ShockWave.

Aplicatii bazate pe partea de server Web

Acestea sunt menite a fi folosite in cadrul server-elor Web. Termenul de server Web se refera la unul din calculatoarele ce se afla in retea; el poate avea la baza diferite platforme software (sisteme de operare) astfel incat utilizatorii nu vor sti niciodata ce se afla dincolo de un simplu click in browser.

Pentru a avea acces la informatiile din Internet, un calculator acceseaza un server de Web. In general acestea sunt servere HTTP. Nu trebuie confundata notiunea de server web (care este un calculator conectat la reteaua Internet) cu server HTTP (aplicatia software ce ruleaza pe un server Web si asigura transferul de informatii dintre server-ul Web si browser-ul utilizatorilor). Protocolul de transfer standard care descrie cererile si raspunsurile permise utilizat de Web este HTTP - HyperText Transfer Prototcol - protocol de transfer pentru hipertext.

Unul dintre elementele cele mai importante pentru a garanta rapiditatea si eficienta unei aplicatii client.server este minimizarea volumului de date extrase de pe server. Solutia: filtrarea datelor conform criteriilor clientului. Un alt element la fel de important: utilizarea unui sistem pentru gestionarea capabilitatilor de procesare distribuita ale retelei. Aici se ia decizia intre procesele vitale ce se ruleaza pe server si celelalte procese ce se lasa pe seama clientilor.

Beneficii ale tehnologiei client/server

este usor de implementat si cu costuri modeste de dezvoltare si intretinere;

permite suportul noilor tehnologii, mai ales cele orientate pe obiecte;

suporta adaugare de componente hardware noi;

asigura suportul pentru noi componente: scanere, camere video;

se pot implementa aplicatii software realizate de diferiti producatori.

Tipuri de aplicatii sustinute de server:

servere de aplicatii;

servere de fisiere/printare;

servere de cataloage/arhive;

servere workflow.

Aplicatii client/server

In realizarea unei aplicatii de tip client/server se incearca optimizarea mai multor factori:

necesitatea de a avea cea mai rapida si productiva aplicatie;

obligatia de a asigura integritatea datelor;

obtinerea unui raport cost eficienta optim pentru achizitia de echipament hardware;

garantia scalabilitatii in viitor.

Sistemele client/server necesita ca o gama larga de tehnologii hard si soft, provenite de la o multitudine de furnizori, sa fie imbinate armonios, prin intermediul retelei de firma, pentru a asigura utilizatorului, in final, in mod transparent, interoperabilitate. Aceasta armonie implica legarea cu succes, prin protocoale mutual compatibile, a tuturor interfetelor soft/soft ,soft/hard si hard/hard.

Pentru a se evita pierderile de performanta, datorita gestiunii protocoalelor orientate pe conexiune (cum este in modelul OSI sau TCP/IP), modelul client/server are la baza un protocol simplu, fara conexiune, de tipul intrebare-raspuns.

Arhitectura client/server constituie o stare de factori pentru majoritatea sistemelor informatice de gestiune a bazelor de date. Indiferent care este domeniul caruia ii este dedicat sistemul informatic (economic, social, stiintific etc.), arhitectura client/server s-a impus ca o conditie sine qua non pentru oferirea unei accesibilitati cat mai mari la resursele informationale oferite de sistemele de gestiune a bazelor de date.

Raspandirea Internetului, combinata cu nevoia tot mai acuta de mobilitate si accesibilitate, au determinat generalizarea acestei arhitecturi in cadrul aplicatiilor de baze de date sau al altor sisteme informatice.

Internetul si majoritatea retelelor folosesc principiul client/server. Servere de pe tot globul ofera anumite tipuri de servicii, iar clientii (PCuri, calculatoare portabile sau telefoane) se conecteaza la acestea pentru a accesa informatiile.

Principalele motive pentru folosirea atat de larga a acestei arhitecturi sunt:

• stocarea informatiei intr-un singur loc, de unde poate fi redistribuita cu usurinta acatre clienti;
• dedicarea resurselor de calcul (a serverelor) unor sarcini specifice cum ar fi spre exemplu posta electronica - unde este implicata mutarea informatiilor in siguranta dintr-un punct in altul.

Clientii (adica acele computere ce functioneaza cu drept de client intr-o retea) pot avea o varietate foarte mare si pot fi opriti si porniti fara sa afecteze buna functionare a retelelor.

Ceea ce trebuie retinut in primul rand in ceea ce priveste marea majoritate a serviciilor de Internet este ca exista:

• un program (aplicatie software) client pe de o parte;
• un program server de cealalta parte;
• conexiuni intre client si server;
• conexiuni intre mai multe servere;
• conexiuni directe intre clienti.

Procesul de transfer a fisierelor de pe server pe client poarta numele de download, iar cel invers este numit upload.

4. Generatii si tipuri de arhitecturi client/server

Clientul si Serverul se pot regasi sub forma de calculatoare diferite, sau pot fi pe acelasi calculator (calculatorul trebuie contina un S.O. multi-proces, cele doua entitati regasindu-se sub forma de procese distincte, ce ruleaza pe aceeasi masina)

Un client poate sa efectueze cereri catre mai multe servere Un server poate satisface cererile lansate de mai multi clienti Un sistem C/S functioneaza intr-o retea de calculatoare, calculatoarele din retea netrebuind sa fie omogene, un exemplu foarte bun il reprezinta SAP.

Din punct de vedere al adresarii intr-o retea de calculatoare, in contextul arhitecturii C S, serverul trebuie sa se gaseasca intotdeauna la o singura adresa, sau la un set de adrese stabilite. Clientii pot lansa cererile de oriunde neavand nevoie de o adresa fixa.

In cazul in care adresa asociata unui server este independenta de modul de adresare din reteaua unde este amplasat, acesta poate fi reamplasat practic oriunde fara a afecta procesele clientilor. In cazul in care intr-o retea de calculatoare bazata pe arhitectura C/S pot fi conectate calculatoare eterogene, transmisiile efectuate intre clienti si server sunt codificate diferit, fiind necesar un protocol de schimb standard pentru codificare (la transmisie) si decodificare (la receptie) securitatea oferita bazelor de date stocate pe server - toti utilizatorii care acceseaza serverul se supun restrictiilor impuse de drepturile de acces configurate; utilizarea procedurilor stocate - acestea pot fi utilizate de toti clientii (sub rezerva drepturilor de acces stabilite). In cadrul SGBD-urilor moderne, se pot defini proceduri stocate speciale, numite declansatori, care se activeaza automat in functie de reguli de gestiune definite la nivel de server. diminuarea traficului in retea - acest lucru se observa in mai multe cazuri; de exemplu, la apelul unei proceduri stocate, aceasta nefiind memorata la client, evident nu se va transmite tot codul acesteia, ci numai valorile parametrilor de apel. reducerea dimensiunii aplicatiilor - aplicatiile nu memoreaza codul procedurilor stocate, rutinele pentru mentinerea coerentei datelor (sunt stocate tot pe server), rutinele pentru asigurarea securitatii datelor, etc. administrarea centralizata a unei baze de date - se realizeaza numai la nivel de server, cu toate implicatiile ce decurg din aceasta (costuri mai reduse, in primul rand), etc. BD Client - Server: Generatii si Tipuri

GENERATIA I - anii '80 Serverul - pe care este stocata baza de date relationala;

Clientul - pe care este stocata aplicatia client, aplicatie scrisa intr-un limbaj de programare si al carei cod se executa in intregime pe masina client. Cererile SQL sunt formulate de aplicatia client catre baza de date relationala. Executia acestor cereri si transmiterea rezultatelor catre aplicatia client revine serverului. GENERATIA I

Dialogul client-server se bazeaza pe mesaje trimise (Send) si respectiv primite (Receive).

Dialogul poate fi sincron (fara lista de asteptare^]) sau asincron (lista de asteptare).

La nivel Client apelurile la serviciul de transport sunt: SendRequest, prin care clientul transmite serverului ce operatie urmeaza sa execute; ReceiveReply, permite clientului sa primeasca raspunsul provenind de la un server. La nivel Server, apelurile la serviciul de transport sunt: ReceiveRequest, permite serverului sa primeasca interogarea trimisa de client; SendReply, permite serverului sa trimita raspunsul catre client

Intre client si server se stabilesc primitive de conectare (Connect) si respectiv, deconectare (Disconnect). GENERATIA a II-a - anii '90 Caracteristici: orientare obiect

dezvoltarea aplicativului de server de date gestiunea unui referential de obiecte.

Serverul poate sa ofere mai multe tipuri de servicii clientilor: asigurarea interfetelor grafice pentru dialogul cu utilizatorul; accesul la fisiere si baze de date gestionate de server; executia de programe. GENERATIA a II-a - anii '90 Variante de C/S:

Client server de prezentare - este varianta in care un proces gestioneaza numai functia de dialog cu utilizatorul, celelalte procese asigurand gestiunea datelor si executia codurilor de program Client server de date - este varianta in care o aplicatie client acceseaza datele gestionate de un server cu ajutorul cererilor SQL Client server de procedura - este varianta in care o aplicatie controleaza prin intermediul unei interfete executia procedurilor stocate pe server. GENERATIA a II-a - anii '90 Tendinta actuala in arhitectura C/S este orientarea catre sisteme informatice client server de date si proceduri. Componente: Clientii - gestioneaza codul aplicatiei client, care contine elementele de interfata cu utilizatorul, permite dialogul cu acesta (preluare de date si furnizare de rezultate) nu efectueaza prelucrari directe asupra bazei de date stocate pe server. Serverul - asigura stocarea bazei de date, securitatea acesteia.

Reteaua - asigura comunicarea clientilor cu serverul transmiterea cererilor clientilor catre server si furnizarea rezultatelor catre acestia . De asemenea, comunicarea clientilor cu serverul mai presupune existenta suporturilor software (drivere) pentru codarea cererilor lansate de clienti catre server, decodarea acestora pe server, apoi codarea rezultatelor furnizate de server si decodarea acestora la clienti. GENERATIA a III-a Client server WEB

Odata cu aparitia web-ului, arhitecturile client server au evoluat de la o arhitectura pe doua niveluri la o arhitectura pe trei niveluri Nivelul CLIENT - este nivelul care permite unui utilizator comunicarea cu o baza de date prin intermediul WEB-ului.

Comunicarea se manifesta la acest nivel, prin interfata pusa la dispozitia utilizatorului de catre un navigator (browser) WEB (client server de prezentare).

Tot la acest nivel se poate vorbi in afara de partea de interfata si de o parte de aplicatie, sub forma unor programe (scripturi) care pot fi executate de programul browser (scripturi JavaScript, VBScript, etc.). Nivelul APLICATIE - contine partea de aplicatii cea mai importanta din acest ansamblu. Pe acest nivel avem server-ul WEB, care prin intermediul protocolului HTTP, preia cererile venite de pe nivelul client, le proceseaza si le poate transmite mai departe catre o alta aplicatie, ce transmie aceste cereri catre SGBD, adica pe nivelul date. Server-ul WEB si celelalte aplicatii de pe acest nivel pot fi gazduite pe aceeasi masina sau pe masini diferite

Capitolul 4. Gestiunea strategica a sistemelor informatice SAP

SAP este implicat intr-o serie de proiecte pentru ajutorarea locuitorilor din tarile sarace ale lumii, aflate la limita inferioara a sistemului economic, la 'baza piramidei'. SAP poate juca un rol unic, implicandu-se in diferite proiecte de colaborare pentru a ajuta cativa dintre cei mai mari clienti ai sai sa-si extinda lanturile de valori incluzand astfel si companii mai mici din zonele defavorizate. De exemplu putem ajuta clientii nostri sa includa micii producatori agricoli in lantul lor de distributie, sau sa ajute micii intreprinzatori sa-si organizeze intreprinderi mici pentru distributia de bunuri de consum.

4.1.Planificarea sistemelor informatice SAP

Personalul organizatiei implicat in proiectarea sistemelor informatronale va conlucra si isi va exercita functiile in conformitate cu cele reprezentate in
In procesul proiectarii sistemului informational este important proiectul desfasurarii lucrarilor (el este elaborat in primul rind si reprezinta un plan-grafic de efectuare a tuturor lucrarilor ce tin de ciclul de viata al sistemului informational).
In continuare vom aduce un exemplu de planificare a lucrarilor de elaborare a unui sistem informational, in acest plan-grafic se includ toate activitatile ce tin de fazele ciclului de viata al sistemului informational, se indica duratele in timp (de regula in zile) de efectuare a lucrarilor con?crete (planificate si de facto) si situatia la zi in realizarea acestor activitati

Elaborarea cu succes a sistemelor depinde de urmatorii factori:

-- sustinerea din partea managerilor superiori (top-level);
-- implicarea tuturor utilizatorilor in toate etapele de elaborare;
-- utilizarea metodologiilor de elaborare a sistemelor aprobate;
-- definirea clara a scopurilor si obiectivelor;
-- atragerea atentiei la cele mai importante probleme si necesitati;
-- proiectarea simpla si clara;
-- programe de instruire bune pentru cei implicati;
-- revederea (reexaminarea) graficului dupa elaborarea proiectului;
-- programe bine definite si organizate de exploatare.

Problemele posibile ce intervin in procesul de elaborare (creare a sistemelor), pof fi cauzate de:

-- comunicatii slabe;
-- proiect ambitios;
-- lipsa de sustinere din partea managerilor;
-- neimplicarea managerilor st utilizatorilor;
-- proiectare gresita sau neadecvata;
-- testare si implementare slaba.

Solutii pentru domenii de afaceri SAP

SAP intelege ca singurul domeniu de afaceri care conteaza este industria . De aceea, SAP nu ofera solutii generice pentru afaceri. Solutiile noastre se bazeaza pe cunostinte amanuntite ale proceselor specifice industriei dumneavoastra. Astfel, puteti lua decizii strategice mai bune in domeniile de interes - fie ca doriti sa aveti o vizibilitate mai buna asupra operatiunilor companiei, sa imbunatatiti relatiile cu clientii sau sa reduceti ineficientele. Cu o experienta de peste 30 de ani de lucru cu firme din industria dumneavoastra, SAP cunoaste provocarile specifice domeniului dumneavoastra de afaceri.

Aplicatia SAP ERP reprezinta un suport software pe care companiile de toate dimensiunile se bazeaza pentru a implementa cea mai buna strategie de afaceri si pentru a permite excelenta operationala si financiara. Utilizand aceasta aplicatie, puteti crea procese de afaceri flexibile, atat de necesare astazi si in viitor.

Solutia ofera functionalitati puternice, orientare globala si posibilitatea extinderii cu optiuni de pachete de care aveti nevoie pentru a obtine un avantaj competitiv pe termen lung si pentru a plasa organizatia dumneavoastra pe traseul cresterii profitabile.

SAP ERP sprijina o gama larga de procese de afaceri:

SAP ERP Human Capital Management - gestiunea capitalului uman

SAP ERP Financials - gestiune financiara

SAP ERP Operations - gestionarea serviciilor logistice si de aprovizionare.

SAP ERP Corporate Services - gestionarea serviciilor din cadrul companiei

Utilizand functionalitatile SAP ERP puteti corela procesele de afaceri si imbunatati vizibilitatea activitatilor din cadrul companiei.
SAP ERP este o aplicatie de clasa mondiala, complet integrata, care raspunde tuturor cerintelor de afaceri ale companiilor din toate domeniile de activitate si sectoarele de piata.

SAP ERP ofera organizatiei o viteza si o flexibilitate fara precedent pentru a imbunatati rezultatele financiare, prin optimizarea planificarii resurselor companiei.

SAP Business All-in-One o solutie de gestiune a afacerii adaptata companiilor medii, care acopera o gama foarte larga de procese de afaceri.

SAP ofera o gama completa de solutii care asigura instrumentele complete necesare pentru operatiunile Dumneavoastra. Castigati vizibilitatea necesara pentru a elimina ineficientele si pentru a obtine avantaje competitive. Obtineti viziunea de a identifica rapid noi oportunitati de afaceri si agilitatea de a raspunde realitatilor economice in schimbare. Dispuneti de functionalitatile necesare pentru optimizarea operatiunilor si resursele pentru a extinde cele mai bune practici de afaceri in cadrul intregului lant de valoare.

SAP ofera produse inovative si programe speciale care se adreseaza unor situatii speciale si unor provocari noi:

Mendocino - primul produs realizat in colaborare de Microsoft si SAP simplifica modul in care angajatii acceseaza si utilizeaza aplicatiile software pentru afaceri.

Safe Passage - Programul Safe Passage ofera un plan de protejare a investitiilor in IT pentru clientii SAP care folosesc in prezent solutii PeopleSoft si JD Edwards.

Programul de integrare pentru companii - acest program asigura integrarea eficienta a partenerilor care ofera solutii de tip All-in-One in mediul de solutii SAP.

Rezolvarea problemelor critice

Solutiile SAP rezolva o gama larga de probleme critice curente ale companiilor:

Conformitatea cu regulamentele in vigoare - solutiile SAP asigura functionalitati specifice pentru conformitatea cu regulamentele in vigoare in toate tarile si industriile in care opereaza.

Dezvoltarea si introducerea noilor produse pe piata (New product development and introduction - NPDI) -- SAP ofera un set complet de solutii pentru administrarea tuturor proceselor de dezvoltare si introducere a noilor produse pe piata.

Solutii pentru companiile medii

Solutiile SAP pentru companiile medii furnizeaza functionalitatile si cele mai bune practici pentru afaceri in pachete usor de implementat, la costuri accesibile:

SAP BUSINESS ALL-IN-ONE

SAP Business All-in-One este o solutie de gestiune a afacerii adaptata companiilor medii, care acopera o arie foarte larga de procese de afaceri si include functionalitati specifice industriei in care activati.

Solutia asigura functionalitatile principale necesare oricarei companii precum: gestiunea financiara, gestiunea contabila, gestiunea mijloacelor fixe, aprovizionarea si gestiunea stocurilor, gestiunea si contabilitatea productiei, vanzari si distributie, servicii postvanzare, managementul centrelor de cost ingloband cele mai bune practici pentru afaceri, procese de afaceri preconfigurate si consultanta locala, pentru o implementare rapida.

SAP Business All-in-One este o solutie integrata, matura, stabila si scalabila. Cu ajutorul solutiei SAP, puteti automatiza procesele critice de afaceri si eficientiza activitatea companiei.

SAP All-in-One Logistic package

Solutia SAP All-in-One Logistic package - solutia integrata care gestioneaza si automatizeaza procesele si activitatile logistice derulate de companiile medii, indiferent de industria in care activeaza.

SAP Business Intelligence: informatii complete pentru operatiuni inteligente de afaceri

SAP Business Intelligence va ofera toate functionalitatile necesare pentru a identifica,integra si analiza date disparate din surse eterogene. Astfel, puteti lua decizii fundamentate si actiona in cunostinta de cauza, pentru a va imbunatati operatiunile.

SAP Business Intelligence va ajuta sa implementati strategii pentru succesul pe termen lung prin functionalitati:

Complete -- SAP Business Intelligence ofera functionalitati de depozitare de date, instrumente de raportare si analiza, modele pentru cele mai bune practici, aplicatii pentru analiza de afaceri si resurse administrative.

Orientate catre activitati -- Functionalitatile permit angajatilor din toate nivele organizationale sa ia decizii pe baza de informatii fundamentate.

Orientate catre valoare -- Prin SAP Business Intelligence, beneficiati de cel mai scazut cost total al proprietatii si un retur rapid pe investitie.

Integrate -- SAP Business Intelligence asigura integrarea completa cu toate celelalte componente ale SAP NetWeaver.

Deschise -- SAP Business Intelligence sustine standarde precum XML, XML pentru Analiza (XMLA), OLE DB pentru OLAP (ODBO), Common Warehouse Metadata Interchange (CWMI), business application programming interface (BAPI), limbajul de programare ABAP , Java 2 Platform Enterprise Edition (J2EE), si interfete JDBC.

Scalabile -- SAP Business Intelligence este scalabila si adaptabila la cerintele in schimbare. Include instrumente si interfete pentru extinderea continutului sau integrarea cu instrumente de analiza si raportare de la terti furnizori.

Personalizate -- Prin SAP Business Intelligence, utilizatorii pot personaliza continutul si modul in care il acceseaza, respectand in acelasi timp politicile de securitate ale companiei.

Testate -- SAP Business Intelligence asigua analize si informatii de o calitate superioara, deja testate in mii de instalari la nivel mondial.

Datorita experientei noastre in transferul de cunostinte si cursuri SAP, SAP Education sustine compania dumneavoastra in crearea si protejarea valorii obtinute din investitia in SAP. Oferta SAP Educaion va permite sa beneficiati de rezultatele investitie in software pe toata durata de viata a solutiilor. Astfel, beneficiati de:

Implementari rapide, la costuri reduse

Micsorarea riscurilor proiectelor

Scaderea costurilor de suport prin acceptanta rapida din partea utilizatorilor

Obtinerea celor mai bune rezultate operationale

Asigurarea adoptiei rapide a noilor versiuni si schimbari in procesele de afaceri

SAP CRM

Functia de gestiune a relatiilor cu clientii din solutia SAP Business All-in-One ajuta companiile sa-si dezvolte managementul serviciilor si al departamentelor de marketing si vanzari.

Integrarea cu functia de planificare a resurselor intreprinderii (ERP) ajuta la uniformizarea proceselor: de la generarea interesului potentialului client, pana la incheierea tranzactiei comerciale si mentinerea relatiei cu acesta.

Optimizati resursele de marketing si imbunatatiti segmentarea;

Obtineti o perspectiva globala asupra tuturor informatiilor despre clienti;

Gestionati ciclurile de vanzari pentru a spori numarul de tranzactii comerciale;

Furnizati servicii integrale pentru a va pastra clientii si pentru a spori veniturile din servicii.

SOLUTIA PENTRU O DEZVOLTARE DURABILA ASIGURAREA PROFITABILITATII PE TERMEN SCURT SI LUNG

In ultimii ani mediul de afaceri s-a schimbat fundamental. Organizatiile sunt din ce in ce mai implicate in retele comerciale globale si se confrunta in prezent cu o criza economica ce le obliga sa se concentreze asupra rentabilitatii si a fluxului de numerar.

Pe masura ce climatul social si cel ecologic se inrautatesc la nivel global, companiile trebuie sa preia controlul asupra riscurilor din ce in ce mai mari si sa identifice oportunitati noi, ascunse pentru asigurarea rentabilitatii.

Se inmultesc reglementarile la nivel local, regional si global. Asigurarea conformitatii cu diferitele legislatii si reglementari este un proces dificil, costisitor si care lasa in general loc pentru multe erori. Insa prin automatizarea proceselor de asigurare a conformitatii se poate asigura reducerea costurilor si a riscurilor, oferind in acelasi timp si un avantaj competitiv

Reputatia brand-ului, cota de piata si valoarea capitalului depind de operatiile sustenabile. Atat clientii cat si actionarii solicita responsabilitate si transparenta in practicile comerciale si operatiile sustenabile. Folosind avantajele oferite de tehnologie dar si de cele mai bune practici identificate de liderii in domeniul dezvoltarii durabile, puteti masura, modela si analiza performantele dumneavoastra in domeniul dezvoltarii durabile - marind cota de piata si reputatia brand-ului pentru multi ani de acum incolo.

Eficienta in utilizarea energiei si resurselor naturale este mult mai importanta decat a fost vreodata. Resursele naturale sunt din ce in ce mai rare si mai scumpe. Asigurati un control eficient al proceselor pentru optimizarea consumului de energie si de resurse naturale pentru toate operatiunile din cadrul companiei (inclusiv cele din domeniul IT), protejandu-va astfel profitabilitatea din perspectiva volatilitatii pietei.

Realizati procese de afaceri care imbunatatesc dezvoltarea durabila

Exista o nevoie reala de solutii integrate si adaptabile pentru a sustine sustenabilitatea. Solutiile trebuie sa asigure procese de afaceri flexibile, optimizarea operatiunilor, gestionarea in mod integrat a canalelor de piata si a scenariilor de afaceri, imbunatatirea serviciilor si cresterea satisfactiei clientilor si partenerilor.

Solutiile si serviciile SAP asigura cea mai usoara metoda pentru gestionarea proceselor si pentru obtinerea unui nou nivel de excelenta in afaceri. SAP este singurul furnizor de tehnologie care:

Ofera solutii specifice fiecarui domeniu de activitate pentru o dezvoltare durabila, solutii care pot fi integrate la nivelul intregii companii

Asigura existenta informatiilor intr-o singura sursa, raportarea corecta si la timp si usureaza procesele de realizarea a conformitatii - indiferent daca e vorba de oameni, produse sau materiale

Sprijina o gama larga de procese de afaceri in vederea optimizarii

Claritatea SAP

Companiile trebuie sa faca fata cresterii complexitatii proceselor de afaceri, competitiei globale si unor conditii economice fara precedent. In acelasi timp sunt nevoite sa opereze cu o eficienta crescuta, cu mai multa deschidere si transparenta. Pentru a supravietui in mediul de afaceri de astazi, companiile trebuie sa vada, sa gandeasca si sa actioneze cu claritate si responsabilitate.

Cu mai mult de 63000 de angajati si 209 de locatii in toata lumea, cu vanzari de peste 13 mld USD, TRW se situeaza printre primii 10 furnizori ai industriei de automobile mondiale si are in spate o lunga traditie in dezvoltarea sistemelor de siguranta a automobilelor.
www.trwauto.com

TRW Automotive Safety Systems Romania si-a inceput activitatea in Timisoara la inceputul anului 2004. In prezent, in locatia din Timisoara exista mai multe procese de productie, de la turnare de schelete de magneziu pentru volane, injectare de spuma poliuretanica, imbracare in piele a volanelor pana la asamblare de taste si montare module de airbag. In 2007 TRW si-a extins capacitatile de productie, prin deschiderea a doua locatii noi, sateliti ai fabricii din Timisoara, in Caras-Severin, la Oravita si in jud. Hunedoara, la Lupeni. In cele 3 locatii, sunt peste 1600 de angajati.

Anul 2007, a marcat si inaugurarea unui centru de inginerie in domeniul Embedded Automotive Software avand ca si competente testarea si dezvoltarea de algoritmi de control pentru sisteme de control a stabilitatii, dezvoltarea de tool-uri precum si activitati de cercetare.

Compania TRW Automotive Safety Systems, subsidiara a grupului american TRW Automotive, care produce sisteme integrate de directie, sisteme de suspensie, air-bag-uri si centuri de siguranta, va deschide saptamana aceasta un nou punct de lucru la Oravita, judetul Caras-Severin. Aceasta va fi prima fabrica a companiei in afara judetului Timis, iar anul acesta TRW Automotive Safety Systems intentioneaza sa mai deschida alte doua noi puncte de productie in zona de vest a tarii. Potrivit conducerii companiei, extinderea capacitatilor de productie face parte din strategia de dezvoltare pentru subsidiara din Romania, punctele de lucru urmand sa fie sateliti ai fabricii din judetul Timis.
Noile puncte de lucru vor fi dezvoltate in locatii inchiriate, iar reprezentantii TRW Automotive Safety Systems au bugetat pentru aceasta dezvoltare investitii de peste 4,6 milioane de euro (6 mil. dolari). Conducerea companiei nu a dorit sa ofere mai multe detalii cu privire la localitatile vizate pentru noile fabrici, dar a precizat ca acestea vor fi in zona de vest a tarii si ca vor genera o crestere de 1.100 de persoane a numarului de angajati. Compania TRW Automotive Safety Systems detine in prezent, facilitati de productie in judetul Timis, iar din 2005 aici sunt realizate volane ca produs integrat. Principalii clienti ai companiei pe segmentul volane sunt Volkswagen, BMW si Mercedes. Un alt proiect de dezvoltare realizat de compania timisoreana in ultimii doi ani a vizat demararea productiei de air-bag-uri. Investitia necesara acestui proiect a fost de aproximativ 1,2 milioane de euro, iar principalul client va fi producatorul auto Renault. TRW Automotive Holdings are aproximativ 6000 de angajati in 28 de tari si realizeaza vanzari anuale de peste 13 miliarde de dolari.

Deoarece obiectivul TRW Automotive este de a deveni liderul global in sisteme de siguranta active si pasive, avem obligatia de a ne conforma celor mai inalte standarde de conduita, legale si etice. O reputatie cladita in ani de zile pe integritate, poate fi distrusa printr-un singur act necugetat sau printr-o rea intentie. Este necesara implicarea fiecarui angajat pentru a se comporta intr-o maniera care nu afecteaza acea reputatie.

Desigur, nu e intotdeauna usor sa faci ceea ce trebuie. Tot mai des apar lucruri discutabile. Deci toti trebuie sa fim siguri ca stim regulile pentru situatiile clare si pentru acele momente cand decizia corecta este neclara.

Consiliul director ("Consiliul") Automotive Holdings Corp. a adoptat aceste Standarde de Conduita care reflecta implicarea Consiliului pentru a determina managementul TRW Automotive Holdings Corp sa se concentreze asupra riscului etic, acordand asistenta personalului in recunoasterea si rezolvarea problemelor etice, in promovarea spiritului de integritate, onestitate si responsabilitate. Standardele de Conduita prezinta liniile directoare ale modului cum trebuie sa ne conducem afacerile. In plus, acestea rezuma cateva dintre politicile noastre principale. Va rugam sa cititi cu atentie Standardele de Conduita. Este obligatia fiecarui angajat, nu numai sa invete si sa aplice regulile, ci si sa intrebe in cazul unei neclaritati.

Verificati intotdeauna faptele. La nevoie puneti intrebari si asigurati-va de respectarea celor mai inalte standarde etice si legale. Astfel, vom continua sa pastram reputatia TRW Automotive avand un viitor luminos impreuna.

Standardele de Conduita se aplica in intreaga lume tuturor functionarilor, directorilor si angajatilor TRW Automotive Holdings Corp. si a filialelor (in general "Companiei"). Exceptiile de la Standardele de Conduita in cazul Directorilor Executivi sau a Directorilor Companiei se pot face doar cu acordul Consiliului de Administratie sau al unui comitet al Consiliului si trebuie imediat anuntati toti actionarii.

In cadrul Standardelor de Conduita, "Consiliu" si "Directori Executivi" reprezinta Consiliul Director si Directorii Executivi ai TRW Automotive Holdings Corp.

Alaturi de stabilirea unui cod de conduita in afaceri, si a unui cod etic pe care fiecare functionar, director si angajat trebuie sa il respecte, Standardele de Conduita se refera si la Directivele Politicii TRW Automotive Holdings Corp. care sunt relevante si deseori contin referinte de conduita suplimentare.

Directivele Politice sunt disponibile la:

http://corpnet.trw.com/auto/law/policystatements/index.cfm

Fiecare functionar, director si angajat trebuie sa se conformeze Directivelor Politice.

Conduita legala si etica

Intra in politica firmei sa se conformeze pe deplin tuturor legilor care guverneaza operatiunile sale si sa-si dirijeze afacerile conform celor mai inalte standarde legale si etice.

Adoptarea acestei politici inseamna nu numai respectarea legilor si regulamentelor in vigoare, ci si cunoasterea tuturor responsabilitatilor unui bun membru al companiei. Spiritul acestei politici necesita un inalt grad de integritate in toate relatiile cu actionarii, angajatii, clientii, furnizorii, comunitatile locale, guvernul la toate nivelele si publicul larg.

Angajatii au urmatoarele obligatii:

Sa evite implicari in acte cunoscute ca fiind ilegale, imorale sau incorecte din alt punct de vedere.

Sa cunoasca practica legilor si regulamentelor ce afecteaza responsabilitatile lor.

Sa ceara sfatul unui supervizor daca au indoieli legate de anumite responsabilitati sau de cum sa aplice aceasta politica intr-o situatie data.

Sa anunte supervizorul sau un director al firmei despre eventualele incalcari ale legii sau ale politicii Companiei

Managerii au urmatoarele obligatii suplimentare:

Sa ia masurile necesare pentru a se asigura ca angajatii inteleg aceasta politica si isi inteleg responsabilitatile.

Sa mentina un mediu de lucru care incurajeaza discutarea sincera si deschisa a unor posibile incalcari ale politicii.

Sa realizeze rapoarte periodice pentru a se asigura de aderarea tuturor la aceasta politica.

Sa actioneze pentru a se asigura ca angajatii din subordine respecta aceasta politica.

Orice incalcare a acestei politici de catre un angajat va atrage masuri disciplinare asupra acelui angajat, care pot include avertismentul scris, suspendarea temporara a contractului individual de munca, retrogradarea temporara din functie cu acordarea salariului corespunzator functiei in care s-a dispus retrogradarea, penalizarea in drepturile de compensatii si beneficii sau concedierea.

Referinte: Declaratia de Politica Generala Nr. 1 -Conduita etica si legala, Rev. April 29, 200

Comportamentul cinstit

Obiectivul companiei este de a intra pe piata cu produsele sale, tehnologie, calitate, servicii, pret si alti factori de concurenta similari. Compania nu incearca sa obtina nici un avantaj necuvenit prin folosirea manipularii, tainuirii informatiilor, abuzului de informatii confidentiale, interpretarea gresita a faptelor sau orice alte practici necinstite. Fiecare angajat, functionar sau director trebuie sa se comporte cinstit fata de clientii, furnizorii, concurentii si angajatii companiei. Furtul sau insusirea ilegala de informatii din companie, detinerea de informatii secrete obtinute ilegal sau provocarea unor fosti sau actuali angajati ai altor companii sa dezvaluie astfel de informatii este strict interzisa.

Referinte: Declaratia de politica generala Nr. 1 -Conduita legala si etica, Rev. Aprilie 29, 200

Confidentialitate si Protectia bunurilor

In munca lor zilnica, angajatii utilizeaza diferite tipuri si forme de informatie. Prin urmare, informatia este un bun de valoare pentru companie si trebuie pastrata si protejata cat mai mult posibil. Datorita folosirii masive a computerelor si telecomunicatiilor, protectia informatiei in forma electronica este deosebit de importanta.

Activele informationale sunt confidentiale si fac parte din proprietatea intelectuala a companiei, care include inventii, know-how, design, secrete comerciale, dar nu numai si orice date sau informatii a caror distrugere sau dezvaluire in afara companiei poate avea unul din urmatoarele efecte: pierderi financiare, pierderea unei pozitii fata de concurenta, afaceri compromise, violarea unui acord de confidentialitate cu un tert sau utilizarea in scop personal.

Datoria de a proteja bunurile companiei nu se limiteaza la activele informationale. Toti angajatii, functionarii si directorii trebuie sa protejeze bunurile companiei si sa asigure utilizarea lor eficienta. Furtul, neglijenta si risipa au un impact direct asupra profitului. Bunurile companiei trebuie folosite doar in scopuri legitime.

Referinte: Declaratia de politica generala Nr. 2 - Protectia activelor informationale, Rev. Aprilie 29, 200

Respectarea legilor si regulamentelor de import si export

Compania se obliga sa respecte toate legile si regulamentele ce privesc exportul si importul de produse, servicii si date tehnice. Angajatii care desfasoara activitatea de export/import trebuie sa cunoasca acele legi si regulamente.

Referinte: Respectarea legilor si regulamentelor de import si export, Rev. Aprilie

Comunicatiile electronice

Computerele si informatia electronica joaca un rol tot mai important in conduita de afaceri a companiei. Compania furnizeaza partea de hardware si sistemele care le permit functionarilor si angajatilor sai sa foloseasca din plin comunicarea electronica, inclusiv e-mailul, comunicarea in reteaua interna a companiei (Intranetul) si internetul.

Este responsabilitatea fiecarui functionar si angajat care are acces la aceste sisteme sa se asigure ca aceasta tehnologie este folosita in scopuri potrivite afacerii si intr-o maniera care nu compromite confidentialitatea informatiilor. De exemplu, functionarii si angajatii nu trebuie sa trimita sau sa primeasca secrete comerciale, informatii financiare private sau alte asemenea materiale; sa trimita informatii despre companie, produsele sau serviciile sale nimanui din afara companiei fara a obtine mai intai autorizatia necesara. In plus, mesajele electronice care contin informatii tehnice nu trebuie trimise nici unei persoane straine si nici departamentelor operationale din cadrul companiei, fara consultarea prealabila a Departamentului de Export al companiei.

Este important de stiut ca mesajele electronice sunt documente de afaceri care trebuie elaborate cu foarte mare grija la fel ca orice alt document; sa se comunice intr-un limbaj clar de afaceri. Functionarii si angajatii nu trebuie sa scrie, sa trimita, sa primeasca sau sa descarce nici un mesaj sau material profan, cu tenta sexuala, discriminatoriu, amenintator sau jignitor.

Functionarii si angajatii nu trebuie sa aiba pretentii la confidentialitate in ceea ce priveste e-mailul, Intranetul sau Internetul. In limitele permise de legile in vigoare, compania poate monitoriza utilizarea tuturor sistemelor sale electronice de comunicare.

Referinte: Declaratia de politica generala Nr. 2 -Protectia activelor informationale, Rev. Aprilie 29, 2003, Declaratia de politica generala Nr. 3 - Respectarea legilor si regulamentelor de export si import , Rev. Aprilie 29, 2003, Declaratia de politica generala Nr. 4 -Comunicatiile electronice, Rev. Aprilie 29, 200

Conflicte de interese

Un conflict de interese apare cand interesul personal al unui individ se suprapune - sau pare a se suprapune- cu interesele companiei. Functionarii, directorii si angajatii trebuie sa evite orice situatie care implica sau poate implica un conflict intre interesele lor personale si cele ale companiei. Exemple de conflicte de interese includ: munca in afara orelor de program care afecteaza performantele angajatului; investitiile financiare care diminueaza impartialitatea unui angajat, accepatarea de cadouri care influenteaza deciziile de afaceri; si relatiile de afaceri cu firme conduse de membrii familiei. Conflicte de interese apar deasemenea atunci cand un angajat, functionar, director sau un membru al familiei lui/ei beneficiaza de favoruri personale datorita pozitiei lui/ ei in companie. Imprumuturi catre sau garantari ale obligatiilor acordate acestor persoane sunt de asemenea o problema. Este important ca functionarii, directorii si angajatii sa evite orice conflict intre interesele lor personale si interesele companiei.

Intra in atributia fiecarui functionar, director si angajat sa recunoasca si sa evite orice situatie care implica un conflict de interese. Angajatii trebuie sa-si anunte imediat supervizorul despre orice potential conflict de interese pentru a rezolva situatia pana nu devine o problema.

Managerilor, carora li se aduce la cunostinta un potential conflict trebuie sa se informeze si sa discute conflictul cu conducerea companiei pentru a stabili masurile ce se impun.

Referinte: Declaratia de politica generala Nr. 5 -Conflicte de interese, Rev. Iunie 12, 200

Beneficii colective

Functionarii, directorii si angajatii companiei sunt datori sa promoveze interesele legitime ale companiei atunci cand li se cere. Functionarilor, directorilor si angajatilor li se interzice:

1)insusirea in scop personal (familial sau al prietenilor) a beneficiilor obtinute prin folosirea proprietatilor, informatiei sau pozitiei companiei,

2)folosirea proprietatii, informatiei sau pozitiei companiei pentru castiguri personale; si

3)intrarea in concurenta cu firma

Referinte: Declaratia de politica generala Nr. 5 -Conflicte de interese, Rev. Iunie 12, 200

Comerciant intern

Este ilegal pentru intreg personalul companiei sa foloseasca informatii private pentru a beneficia de avantaje la bursa de valori sau pentru a-i ajuta pe altii care ar putea face acest lucru. Angajatii, functionarii si directorii care au acces la informatii confidentiale despre Companie ( sau despre orice alta companie care au fost obtinute pe durata desfasurarii activitatii in aceasta firma) nu pot folosi sau comunica aceste informatii in scopuri comerciale sau in diferite scopuri, altele decat cele legitime impuse de conduita de afaceri a Companiei. Toate materialele, informatiile private despre companie trebuie considerate informatii confidentiale. Informatia "importanta" este aceea pe care un investitor ar considera-o esentiala pentru decizia de a cumpara, vinde sau pastra actiunile unei companii. Daca informatia ar influenta pretul actiunilor Companiei, ea este considerata esentiala

Refererinte: Declaratia de politica generala Nr. 18 -Comerciant intern, Rev. Ianuarie 23, 2004.

Clienti si Furnizori: Ospitalitati, Gratuitati si alte acte de curtoazie

Pot fi oferite si acceptate cadouri si alte atentii de la potentiali clienti si furnizori acolo unde acestea sunt acte obisnuite, rezonabile in respectivul context si nu exagerate fata de standardele rezonabile in lumea afacerilor si unde oferirea si acceptarea lor nu contravine nici unei legi sau regulament in vigoare sau unei politici cunoscute ori practici a clientilor si furnizorilor.

Exemple de ospitalitati, gratuitati si alte acte de curtoazie care ar fi in general permise sunt oferirea unei mese la intalnirile de afaceri cadouri cu valoare nominala, (de ex. brelocuri, pixuri, agende cu logo-ul companiei).

Exemple de ospitalitati, gratuitati si alte acte de curtoazie care nu ar fi permise sunt achitarea costului unei vacante pentru un angajat al unui client, oferirea de cadouri scumpe, achitarea costului unei mese pentru un angajat guvernamental cand aceasta l-ar determina pe respectivul angajat sa incalce o lege sau un regulament in vigoare; procurarea de bilete la un eveniment sportiv pentru un angajat al unui client, atunci cand se stie ca acel client interzice astfel de practici.

Functionarii, directorii si angajatii companiei pot sa refuze o gratuitate sau un act de curtoazie de la un furnizor daca relatia dintre furnizor si companie si responsabilitatea functionarului, directorului sau angajatului este de asa natura incat acceptarea gratuitatii ar putea fi perceputa ca influentare a acelei persoane in relatia lui/ei cu furnizorul.

Referinte: Declaratia de politica generala Nr. 8 -Clienti si furnizori: Ospitalitati, Gratuitati si alte acte de curtoazie, Rev. Aprilie 29, 200

Mediul de lucru

Face parte din politica firmei sa angajeze, sa instruiasca, sa promoveze si sa asigure aceleasi conditii de angajare indiferent de rasa, culoare, religie, nationalitate, sex, varsta, incapacitate, statut de veteran, cetatenie sau alt statut protejat de legea in vigoare. Aceste principii de sanse egale la angajare se aplica Companiei in intregime, in acord cu legile, obiceiurile si practicile existente in fiecare tara In plus, angajatii au dreptul la un loc de munca linistit. Compania mentine o politica stricta interzicand hartuirea sexuala, cea legata de rasa, culoarea pielii, nationalitate, religie, sex, incapacitate fizica sau mentala, varsta, sau orice alta particularitate protejata de legea in vigoare.

Intreprinderile din afara Statelor Unite trebuie sa adopte o politica similara cu respectarea legilor locale in vigoare. Nici un angajat al Companiei nu trebuie sa tolereze o conduita interzisa de aceste legi din partea nimanui in timpul serviciului.

Referinte: Declaratia de politica generala Nr. 16 -Sanse egale de angajare, Rev. Aprilie 29, 2003, Declaratia de politica generala Nr. 17 -Hartuirea interzisa, Rev. Aprilie 29, 200

Mediu, Sanatate si Siguranta

Compania se obliga sa protejeze sanatatea angajatilor, asigurand un mediu de lucru sanatos si sigur si sa respecte toate legile si regulamentele de mediu, sanatate si siguranta.

Pentru a-si onora aceste obligatii, toti functionarii si angajatii trebuie sa constientizeze impactul activitatii lor asupra mediului, sanatatii si sigurantei. Toti managerii trebuie sa monitorizeze problemele de mediu, sanatate si siguranta din fabricile lor.

Referinte: Politica de sanatate, siguranta, mediu si securitate a TRW Automotive , Versiunea 1.0, Rev. August 2003

Rolul fiecarui angajat

Daca aveti intrebari legate de standardele de conduita sau orice alta politica a firmei sau suspectati o incalcare a legii sau eticii, sunteti rugati sa cereti mai intai sfatul supervizorului. Daca vi se pare dificil sa faceti acest lucru, discutati cu un manager, cu reprezentantul de la Resurse Umane, de la Departamentul juridic al TRW Automotive sau contactati TRW Automotive Integrity Helpline (Linia telefonica pentru integritate TRW Automotive). Fiecare angajat/a trebuie sa raporteze posibilele incalcari ale Standardelor de Conduita la supervizorul lui/ei sau la un alt director executiv al Companiei. Compania interzice strict orice forma de razbunare sau pedepsire a angajatilor care raporteaza posibilele nereguli. Intrebarile si reclamatiile pot fi trimise anonim prin TRW Automotive Integrity Helpline la urmatoarea adresa:

Tel: +1 .734.855.2900 (numar netaxabil)

Mail: TRW Automotive Integrity Helpline, 12025 Tech Center Drive, Livonia, MI 48150-2122

Fax: +1,734,855,3250, Attention: Ethics Office (In atentia Biroului de Etica)

E-mail: integrity.helpline@trw.com

In cazul in care reclamatiile dumneavoastra implica probleme de contabilitate sau audit si nu e potrivit sa le raportati Departamentului juridic sau prin TRW Automotive Integrity Helpline, le puteti comunica Comitetului de Audit in mod confidential.

Orice raportari la Comitetul de Audit trebuie sa fie confidentiale si trebuie adresate Presedintelui Comitetului de Audit: c/o TRW Automotive Holdings Corp., P.O. Box 51701, Livonia, MI 48151-5701 S.U.A. Raportul trebuie sa contina o descriere detaliata a problemei, persoanele implicate, data la care a aparut problema sau daca ea este in curs, data cand a inceput si orice alta informatie care considerati ca va fi utila Comitetului de Audit in achetarea acelei probleme.

Politica de compensatii si beneficii

Strategia de compensare

TRW Timisoara isi determina strategia de compensare pornind de la scopurile ce trebuiesc atinse de companie. In consecinta s-a dezvoltat un program de compensare banesc si non-banesc competitiv, pentru a asigura realizarea telurilor firmei.

Structura strategiei de compensatie este determinata de legislatia in vigoare corelata cu telurile firmei. Se tine cont de nivelul de salarizare din industria locala pe de o parte si de nivelul de salarizare al competitorilor directi pe de alta parte.

Componenta strategiei de salarizare este formata din salariu, bonusuri si compensatii menite sa recompenseze si recunoasca meritele angajatilor.

Structura salariului

TRW Timisoara are o grila de salarizare structurata astfel incat sa asigure atragerea si retinerea personalului necesar pentru realizarea telurilor companiei.

Salarizarea specifica functiilor va fi evaluata in concordanta cu piata externa si in corelare cu alte functii asemanatoare in TRW Timisoara, astfel incat competitivitatea si echitatea interna sa fie mentinute.

Pentru angajatii direct productivi, salariul este acordat sub forma de acord individual si regie respectand legislatia in vigoare referitor la salariul minim in plata

Program de beneficii

TRW Timisoara ofera beneficii financiare si nonfinanciare angajatilor sai (servicii medicale gratuite, zile libere in diverse evenimente deosebite, tichete de masa Exista si beneficii incluse in sistemul de salarizare.

Progame de stimulare si recunoastere a meritelor

Pentru a stimula cresterea productivitatii si a recunoaste contributia angajatilor la dezvoltarea TRW, compania ofera compensatii materiale angajatilor sai sub forma de bani. Acestea sunt: bonus de performanta anuala, bonus pentru productivitate corelata cu calitatea, spor pentru schimbul de noapte, spor pentru schimbul 4 (turnus), spor pentru ore suplimentare.

1. Bonusurile acordate de TRW Timisoara :

Bonusuri care intra in calculul salarial

Pentru motivarea angajatilor, TRW Timisoara are un sistem de bonusuri financiare care intra in calculul salarial.

Urmatoarele bonusuri se acorda pe baza propunerilor Inginerilor din Productie, verificate si aprobate de Managerul de Resurse Umane:

bonus 15% diferenta de dexteritate la schimbarea modelului de volan. Se acorda in sectia de cusut volane in piele, ca plus de 15% la productia realizata din noul model, numai in prima luna de trecere la alt produs.

bonus 30% diferenta de dexteritate la introducerea unui proiect nou. Se acorda in sectia de cusut volane in piele, ca plus de 30% la productia realizata din noul proiect, numai in prima luna de lansare a proiectului.

bonus lunar pe criterii profesionale si de disciplina pentru muncitorii din depozit - se acorda in functie de realizari, conform fisei de evaluare personala

bonus de productivitate corelata cu calitatea in sectiile: turnatorie, injectare, volane de lemn, asamblare, masini de cusut, airbag, intretinere masini si utilaje, intretinere cladiri.

bonus 15% pentru schimbarea locului de munca in alta localitate, ca suport din partea sediului central al TRW pentru punctul de lucru, daca nu este altfel precizat printr-o decizie specifica situatiei.

Urmatoarele bonusuri se acorda pe baza pontajului:

spor pentru schimbul de noapte- se adauga 25% la orele lucrate noaptea intre orele: 23-07.

spor pentru schimbul 4 (turnus) - se adauga 15% la salariul de incadrare, proportional cu orele lucrate efectiv in luna respectiva

Urmatorul bonus se acorda pe baza pontajului, corelat cu referatul de aprobare a efectuarii orelor suplimentare atat de catre seful departamentului, cat si de angajatul in cauza

spor de 100% pentru efectuarea de ore suplimentare in cursul saptamanii si 100% pentru efectuarea de ore suplimentare duminica si la sarbatorile legale

Seful direct poate aproba efectuarea de ore suplimentare in cuantum de 6% lunar. Peste acest procent este necesara aprobarea conducerii firmei. Toate orele suplimentare din pontaj care nu au cele doua aprobari cerute, vor fi ignorate in plata

bonus pentru sugestii si imbunatatiri acordat conform procedurii de prelucrare a sugestiilor angajatilor

SISTEMUL DE MANAGEMENT AL DOCUMENTELOR

Utilitatile implica  gestionarea unui numar foarte mare de  procese pentru facturarea consumului si a altor obligatii finaciare ale clientilor, cata vreme piata de energie cere un management rapid si eficient al proceselor de plata si reconciliere.
Din acest considerent s-a  creat solutia pentru utilitati SAP IS-U/CCS (Industry solution for utilities - Customer Care and Service) care ofera companiilor de utilitati o platforma de afaceri flexibila, care imbunatateste serviciile de furnizare si  procesele de facturare in masa a consumului, fapt care duce in final la crestere productivitatii, deci efectuarea de  procese de afaceri mai eficient si intr-un timp mai scurt.

In cadrul CEZ Romania a fost implementat incepand cu 2 iulie 2007 sistemul SAP ERP (SAP - Systems Applications Products, ERP - Enterprise Resource Planning), si de la 1 septembrie 2007 s-a implementat si IS-U (Industry Solution - Utilities).
Proiectul a fost finalizat in luna aprilie a anului 2008.
Echipa de proiect a inclus peste 130 de persoane din diferite departamente si companii, iar numarul utilizatorilor finali, beneficiarii implementarii, este de peste 500.

. Proiectul ERP (Enterprise Resource Planning - Planificarea Resurselor Intreprinderii) presupune implementarea modulelor: FI - Financial (Financiar-Contabilitate) , AA - Assets Administration (Mijloace Fixe),CO  - Controlling (Controling), PM - Plant Maintenance (Reparatii, intretinere) / CS - Client Service (Servicii Client), MM Material Management (Materiale), SD - Sales Distribution (Vanzari), cat si implementarea unor module noi ca : TR - Treasury (Trezorerie), IM - Investement Management (Investitii), HR - Human Resources (Resurse Umane si Salarizare), BW - Bussiness Warehouse (Magazia de Date pentru raportare).
Proiectul IS-U, are ca scop minimal al implementarii managementul activitatii comerciale prin componentele acesteia: managementul clientilor, energiei, facturarii, incasarilor, urmarirea debitelor; administrarea cererilor si sesizarilor; a ordinelor de serviciu; asigurarea contabilitatii clientilor.
Au fost implementate modulele: MDM - Master Data Management (Date tehnice de baza), EDM - Energy Data Management (Date tehnice energetice), BI - Billing (Facturare si incasare), FICA - Financial (Financiar), CS - Customer Services (Servicii Clienti)

Luna iulie a anului 2008 a insemnat Go Live al proiectului SAP ERP.
SAP ERP, prima parte, a avut ca data de pornire: 2 iulie 2007 si asigura gestionarea resurselor a 4 din cele 5 companii din cadrul grupului CEZ in Romania (CEZ Romania, CEZ Distributie, CEZ Servicii si CEZ Vanzare). SAP ERP combina cea mai cuprinzatoare, scalabila si performanta solutie software pentru gestionarea resurselor Intreprinderii (ERP) cu platforma tehnologica deschisa si flexibila care integreaza solutiile SAP si non-SAP. SAP ERP furnizeaza functionalitati software complete si suport pentru managementul companiei. Cea de a doua parte a fost finalizata la 1 octombrie 2008 si a vizat implementarea modului SAP Resurse Umane, implementarea ariei IFRS pentru mijloacele fixe, modulul BW, etc.
Implementarea SAP IS-U a reprezentat o mare provocare pentru companiile care au ales aceasta optiune insa avantajele sunt evidente.

Avantaje:
Unul din avantajele implementarii SAP este faptul ca se asigura integrarea proceselor unei companii, SAP fiind sistemul informatic care a adoptat ideea integrarii mai multor functii intr-o singura aplicatie. Prin aceasta integrare se asigura cresterea productivitatii si a eficientei muncii, se imbunatateste timpul de management. De asemenea SAP este un instrument planificare si de monitorizare a activitatii companiei, a costurilor necesare desfasurarii acesteia cat si a rezultatelor obtinute.
SAP este in pozitia unica de a fi creat un instrument flexibil pentru informatizarea utilitatilor, ISU, asigurand suportul centrelor de relatii cu publicul.
SAP asigura flexibilitate in configurarea proceselor in acord cu cerintele specifice, imbunatateste eficienta prin standardizarea acestora.
In ISU se poate factura individual si in masa, se poate realiza managementul preturilor si al perioadelor de facturare, al contractelor si al aparatelor de masura.
SAP este un instrument  'easy management'.

Dictionar: SAP = Systems Applications Products este un sistem de tip ERP = Enterprise Resource Planning -  Planificarea Resurselor Intreprinderii, iar SAP R/3 este este cea mai cunoscuta solutie ERP de pe piata. Datand din anii 70, R/3 este solutia care a adoptat ideea reunirii mai multor functii de afaceri intr-o singura aplicatie ruland pe o singura baza de date. Componentele principale ale unui sistem SAP R/3 sunt serverul pentru baza de date, serverele de aplicatii si serverele de prezentare.
Sistemul ERP SAP R/3 gestioneaza mai multe arii de interes precum logistica, contabilitatea, resursele umane. Toate aplicatiile de nivel utilizator sunt localizate si in limba romana, adaptarile incluzand traducera meniurilor si modificarile specifice legislatiei din Romania.

Sistemul ISU

IS-U/CCS este de fapt un proces de afaceri orientat spre vanzari si sistem de informatii (creare de rapoarte) pentru  toate tipurile de utilitati si servicii oferite de o companie de utilitati, o companie de salubritate sau o companie de service.
Se poate folosi IS-U / CCS pentru gestionarea clientilor casnici, noncasnici cat si a clientilor potentiali. Deasemenea  permite gestionarea si tarifarea  clientilor  care beneficiaza de servicii sau aprovizioneaza bunuri.
IS-U/CCS suporta o gama mare de divizii, de parteneri de afaceri si acopera un numar mare de functii. Mai mult IS-U proceseaza in comun  toate activitatile si procesele de afaceri cu un partener de afaceri si gestioneaza  conturile  care strang laolalta toate tranzactiile de plata ale partenerilor de afaceri.
Deoarece IS-U/CCS este integrat cu componentele standard R/3,  se pot tarifa  ordinele si contractele de service pentru toate tipurile de servicii si in plus si vanzari de bunuri cum ar fi dispozitive (contoate transformatoare, corectoare gigacalorimetre etc )

Module functionale SAP R/3

In versiunea completa a pachetului SAP R/3 exista multe module, dar majoritatea companiilor folosesc doar o parte dintre acestea. Mai degraba, achizitioneaza si instaleaza sau implementeaza doar acele module care le servesc activitatilor pe care le

Modulele alese spre implementare sunt integrate si interconectate cu serverele de baza de date si serverele-client de catre programatori, iar interfetele sunt adaptate cerintelor firmei. Odate instalate modulele numai cunosc granite si lucreaza ca un singur sistem informatic, permitand firmei sa adauge oricand in functie de necesitati alte module fara a perturba sistemul informatic

Gestionarea productiei prin intermediul SAP

Gestionarea productiei in TRW AUTOMOTIVE se face prin intermediul SAP , program indispensabil si in celelalte departamente existente in aceasta companie.

Productivitatea se inregistreaza in SAP , in fiecare sectie existand diferite etape de lucru , folosindu-se diferite tranzactii prin intermediul Part Number-elor.

Fiecare material din care se produce produsul finit, precum si produsul finit reprezinta un PN. Un PN format din cifre, de exempul un volan de BMW are PN:61645180G, acesta fiind un PN de produs finit, care la randul lui este format din mai multe PN-re ,adica materialele din care este compus produsul.

In tabelul de mai jos sunt prezentate PN -ele de produse finite existente la fiecare proiect in parte:

- Final PN reprezentand produsul finit cu tot cu impachetare trimis pentru export

-LW PN: reprezentand produsul finit trimis la impachetare.

Toate aceste PN-re , si multe altele pe langa se folosesc pentru a controla gestiunea in fiecare locatie (sectie) care apartin TRW-ului.

Locatile existente in TRW se regasesc in imaginea urmatoare: