JALONAREA ALINIAMENTELOR – ACCESIBILE - CU CAPETELE INACCESIBILE

Pentru masurarea corecta a unor lungimi din teren ce sunt mai mari dec t lungimea instrumentului de masurat, este necesar ca determinarea sa se faca pe aliniamentul determinat de punctele ce delimiteaza lungimea de masurat. Determinarea pozitiei unor puncte intermediare situate pe acest aliniament poarta denumirea de jalonare. Punctele ce se vor jalona sunt astfel alese nc t sa fie situate fie la distante egale cu lungimea ruletei cu care se vor face masuratorile fie la schimbarea de panta n vederea determinarii distantelor orizontale corespunzatoare lungimilor nclinate masurate.

Jalonarea aliniamentelor accesibile.

Operatiunea presupune ca ntre punctele ce marcheaza aliniamentul sa existe vizibilitate directa, adica privind dintr-un capat al aliniamentului, celalalt capat sa fie vizibil (figura 3.1). Punctele de capat, A si B sunt materializate n teren prin jaloane, urm nd ca punctele 1, 2, 3 sa fie aliniate ncep nd cu punctul 1. n punctul A se afla un operator, care privind tangential pe l nga jalonul din A astfel nc t sa vada jalonul din B, dirijeaza portjalonul 1 p na ce acesta se va afla ntr-o pozitie n care jalonul este tangent la planul vertical ce trece prin A si B. Dupa ce jalonul 1 a fost nfipt n pam nt, port jalonul va deplasa jalonul 2 p na la aducerea n aliniament. Se va proceda identic cu toate celelalte puncte alese pentru a fi marcate pe aliniamentul AB. Dupa cum se observa, operatiunea se desfasoara de la B catre A, motiv pentru care spunem ca se procedeaza la o aliniere “spre sine”. Ordinea operatiilor este numai cea descrisa mai sus; daca jalonarea s-ar face tot din punctul A dar ncep nd cu punctul 3, atunci acest jalon va face imposibila determinarea corecta a pozitiei punctelor 1 si 2, deoarece acestea nu ar mai fi vizibile din punctul A datorita dimensiunilor jalonului din 3.

Un caz particular este cel prin care se va jalona intersectia a doua aliniamente (figura 3.2). n aceasta situatie, un operator situat n punctul A va alinia pe directia AB portjalonul 1. Simultan un al doilea operator situat n C,va dirija si el portjalonul din 1 pe aliniamentul CD. Operatiunea de jalonare a intersectiei va fi deci o operatiune succesiva n A si B si se considera ncheiata atunci c nd operatorul din A constata ca jalonul din 1 este pe directia lui B si operatorul din C constata ca jalonul din 1 este pe directia lui D.

Jalonarea aliniamentelor cu capetele inaccesibile.

Jalonarea aliniamentelor peste un deal.

Daca situatia din teren este de asa natura nc t punctele A si B nu sunt vizibile ntre ele (figura 3.3), atunci se vor alege doua puncte 1 si 2 astfel ca portjalonul din 2 sa vada punctele 1 si B, iar portjalonul din 1 sa vada jaloanele din A si 2. Initial, portjalonul din punctul 1' aliniaza portjalonul 2 n pozitia 2', pe aliniamentul 1'-A. Portjalonul 2' aduce portjalonul 1 n pozitia 1' pe aliniamentul 2'-B. Operatiunile se repeta succesiv p na ce portjalonul 1 priveste spre A si constata ca portjalonul 2 se afla pe aliniament, iar portjalonul 2 privind spre B constata ca portjalonul 1 este pe aliniament.

Exista nsa posibilitatea ca desi capetele aliniamentului au vizibilitate reciproca, totusi, datorita unor obstacole aflate n afara aliniamentului sa nu se poata face jalonarea dupa procedeul aratat mai sus. n acest caz, n punctele 1 si 2, arbitrar alese, se vor pozitiona jaloane manevrate de c te un portjalon. n faza initiala port jalonul 1 aflat n pozitia 1’ va dirija jalonul 2 n pozitia 2’, pe aliniamentul 1’-A. Portjalonul din 2’ va dirija acum jalonul din 1’ n 1”, pe aliniamentul 2’-B. Operatiunile se repeta p na c nd din 1 privind spre A, jalonul 2 nu mai trebuie miscat, respectiv din 2 privind spre B, jalonul 1 nu mai trebuie miscat.