PRINCIPII DE PROGRAMARE

PRINCIPII DE PROGRAMARE

Principiul gradului optim de detaliere

Se prefera o lucrare simpla care se considera a fi usor de urmarit. Activitatile in acest caz sunt strict necesare, nefiind complicate in mintea celui care o executa si o verifica. Pentru a creste precizia programului se ajunge treptat la un numar mare de activitati

Alegerea nivelului de detaliere va fi decisa de scopul urmarit de program, in asa fel incat fiecare activitate sa poata fi dublata de resursele necesare programului respectiv

Principiul folosirii cu continuitate a resurselor

Se refera la forta de munca si la utilaje in special. Toate resursele trebuie sa aiba o cat mai buna continuitate. Discontinuitatea duce la cheltuieli in plus. De exemplu: ganditi-va la o situatie in care nu v-ati programat betonul pentru turnarea placii - desi era necesar iar statia de betoane nu il poate trimite in timp util.

Principiul uniformitatii in folosirea resurselor

Fig. nr. 1 - Folosirea resurselor in mod uniform (- exemplu: resurse umane)

Avantajul uniformizarii, ofera costuri mai putine, respectiv munca mai putina a serviciilor care asigura resursele.

Aplicand corect acest principiu, observam ca este mai bine sa putem asigura (constant) un anumit ritm in ceea ce priveste manopera, materialele sau utilajele necesare executarii unei lucrari de constructie, decat realizat in salturi. De asemenea si timpul alocat este mai mare, rezultand astfel o anumita uniformitate indelungata in realizarea lucrarilor, ceea ce ar trebui sa convina managementului firmei.

Putem afirma ca o lucrare de constructii se deruleaza uniform, daca intre diversele sectoare uniformitatea nu difera cu mai mult de 20%.

Analizand figura nr.1 (de mai sus) putem remarca urmatoarele:

a.           studiind graficul (aproape sinusoid), observam ca difera atat timpul alocat dintr-o zi lucrarilor cat si numarul utilizat de muncitori necalificati. Aceasta situatie fiind catalogata "Neconvenabil";

b.          - curba de uniformizare indica situatia acceptabila: "Practic posibil"- ea este amplasata intre cazul "Ideal" cu linie intrerupta (cand utilizarea muncitorilor s-a facut in numar relativ mic si in timp continuu ) si cazul "Neconvenabil

Principiul minimizarii duratelor de executie

Se refera la duratele pe activitati si la durata totala a programului. Durata procesului de productie se estimeaza in functie de activitatile care se deruleaza.

Modificarea duratei de executie nu aduce intotdeauna beneficii, si anume:

1. Depasirea acestei perioade are implicatii in cresterea costurilor de productie In general, cresterea se datoreaza cheltuielilor indirecte, si anume:

a.- personalul neproductiv este supradimensionat in raport cu cel productiv;

b.- incetinirea sau oprirea lucrarilor din cauza intreruperii finantarilor sau finantarii defectuoase.

2. Scurtarea termenului de executie nu este intotdeauna benefic, deoarece utilajele prea numeroase pot incomoda procesul de productie sau excesul de personal pe santier creeaza haos, disconfort, stari tensionate (in cazul accidentelor care sunt favorizate in acest caz) si in aceste situatii efectul este contrar asteptarilor.

Solutia cel mai des aleasa atunci cand se are in vedere reducerea timpului de executie este de-a suplimenta resursele. Logica privind dublarea resurselor alocate initial, potrivit careia am putea injumatatii timpul de finalizare a lucrarilor, este valabila doar in anumite cazuri. Atentionam asupra faptului ca prin dublarea, triplarea si asa mai departe a resurselor nu inseamna neaparat ca vom scurta termenul de executie "la zero" timpi. Lucrarilor de constructii au un anumit specific care nu permite "grabirea" unor faze de lucru, deoarece astfel riscam sa compromitem calitatea lucrarilor.

Accelerarea termenului peste o anumita limita admisibila (numita limita tehnologica) genereaza costuri de productie. Costurile sunt legate atat de resursele implicate (materiale, manopera muncitorilor, utilajele aflate in proprietatea firmei sau inchiriate), cat si de cheltuielile legate de organizarea de santier, de plata personalului suplimentar, eventuale credite pentru achizitionarea materialelor, si altele.

Cheltuielile directe si indirecte afecteaza deopotriva rentabilitatea (diminuand profitul firmei) procesului de productie. Combinarea lor genereaza o curba rezultanta, care exprima relatia dintre costurile constructiei si durata de realizare a acesteia.

In Figura nr.2 (de mai jos), este prezentat modul in care sunt interconectate aceste doua elemente. Interpretarea graficului este urmatoarea:

a.- procesele de productie ar trebui sa fie programate in limita unor conditii optime de executie, fara sa se suprasatureze sau dimpotriva sa se degreveze frontul de lucru;

b.- curbele costurilor difera de la o lucrare la alta, si sunt in functie de resursele implicate in procesul de productie;

c.- o baza de date corecta va face posibila trasarea acestor curbe si alegerea duratei optime de executie;

d.- programarea efectiva a duratelor de executie va scuti managementul firmei de blocaje in procesul de productie, care implica majorarea costurilor, dar si mai grav, reclama nefavorabila;

e.- resursele umane sunt si ele afectate de o organizare neconforma cu realitatea din teren, ceea ce duce la conflicto de munca si uneori chiar la parasirea firmei (in special in situatii de criza);

f. - curba coturilor totale de productie indica realizarea de de costura minime in portiunea zonei preferabile amplasata in zona duratei optime.

Prezentam mai jos : Fig. nr. 2 - Relatia dintre costurile de productie si durata

In figura nr.2 am utilizat urmatoarele simboluri

C = costuri optime (minime)

C = costuri corespunzatoare unei durate accelerate

C = costuri corespunzatoare unei durate prelungite

Ci = costuri indirecte

Cd = costuri directe

Ctp = costuri totale de productie

D = zona preferabila de programare

T = durata accelerata (cel mai scurt timp posibil) - suprasaturare a frontului de lucru (aglomerare, cresc costuri, randament de lucru scazut)

T = durata prelungita (cel mai lung timp posibil)

T = durata optima de realizare - este indicat timpul in zona optima

ETAPELE PROGRAMARII SUNT:

Lucrarile de constructii au un specific aparte care influenteaza etapele programarii acestora. Pasii de urmat sunt:

1. - identificarea obiectivului programului, deci a tipului de program, incadrarea in tipul de program
2. - studiul documentatiei (plansele)
3. - elaborarea listei de activitati

a.- lista de activitati, cronologie etc. Activitatile de constructii necesita sa fie organizate in mod continuu datorita in special caracterului fortuit al resursei umane (in special) care realizeaza manual majoritatea fazelor de lucrare.

b.-alegerea tehnologiilor, a procedeelor tehnologice, a utilajelor, a echipamentelor tehnologice (de fapt, tehnologia lucrarilor);

c.- gruparea actiunilor in activitati cat mai complexe.

4. - stabilirea legaturilor intre activitati. Pentru fiecare activitate se va stabili activitatea imediat precedenta, care o conditioneaza, realizand practice o inlantuire a acestora.
5. - elaborarea planului calendaristic. Se vor calcula duratele activitatilor si resursele necesare. Trebuie sa se tina cont de faptul ca multe lucrari se executa in mediul natural, ocazie cu care pot sa-si puna amprenta conditiile climaterice nefavorabile constructiilor. Este foarte posibil ca in situatii extreme (cancula, ger etc.) lucrarile sa trebuiasca a fi intrerupte si conservate pana la reluarea activitatilor
6. - elaborarea planurilor necesarului de resurse

Indiferent de etapele care urmeaza sa fie derulate, lucrarile de constructii trebuie sa respecte principiile privind programarea lucrarilor. Posibilele exceptii care pot intervenii in derularea contractelor intarzie termenul de finalizare a lucrarilor. In "Contractul economic de executie" trebuie sa specificam posibilele cauze care ar putea conduce pe parcursul derularii lucrarilor la astfel de intarzieri.

Pe langa situatiile prezentate mai sus pot sa apara situatii care nu ar trebui sa ne fie imputate direct noua. Exemplificam cazul unei greve la un furnizor de-al nostru si de ce nu "Forta Majora" caz in care fiecarei parti ii revin anumite obligatii. Forta majora este acea situatie care poate genera mari prejudicii beneficiarului (si noua), care actioneaza independent de noi, cum ar fi: cutremure, inundatii, razmerita etc.

1.5 ELABORAREA LISTEI DE ACTIVITATI

Activitatea este o actiune sau o grupare de actiuni care conditioneaza realizarea programului respectiv. In functie de tipurile de activitati in domeniul constructiilor avem:

Activitati tehnologice: procese tehnologice, ex. betonare, cofrare

Activitati organizatorice: ex. procurarea elementelor prefabricate, procurare utilaje

Activitati de birou: ex. elaborare fise tehnologice pentru lucrare

Spre deosebire de cazul firmelor mari unde exista departamente care sunt responsabile de astfel de activitati, firmele mici si mijlocii datorita numarului mic de angajati, cumuleaza aceste activitati la unul sau mai multi angajati, care sunt policalificati. Fara aceasta policalificare si mobilitate acestea din urma nu pot face fata concurentei si atunci mai au sansa sa devina firme de specialitate, executand doar anumite tipuri de activitati.

Firmele care au obtinut Certificarea de calitate sunt obligate sa intocmeasca aceste documentatii. Lipsa lor si/sau intocmirea defectuoasa a acestora a documentelor firmei atrage sanctionari drastice din partea organelor de control sau conduc la pierderea proceselor in cazul in care firma ajunge sa fie implicata intr.-un proces de judecare.

Evident, un numar prea mare de departamente, implica costuri suplimentare cu intretinerea acestora, respectiv sume care ar trebui sa se regaseasca in costurile indirecte ale firmei.

1.6 REGULA GRUPARII IN ACTIVITATI A UNOR ACTIUNI

Regula gruparii in activitati a unei actiuni afirma ca se grupeaza cat mai multe actiuni in aceasta. De asemenea, putem grupa numai actiunile care sunt executate de catre aceeasi echipa sau daca echipa detine responsabilitatea unica a actiunilor pe care urmeaza sa le intreprinda. Aplicabilitatea regulei, este posibila daca actiunile pot fi executate in continuitate, fara intreruperi si se executa in acelasi spatiu (unic). Pe scurt, regula este sa existe unitate de spatiu, timp si echipa, toate trebuind sa fie corobrate.

Un alt element esential in abordarea problemei gruparii actiunilor (de exemplu: pentru efectuarea unei faze de lucrare) il reprezinta succesiunea logica in care aceste actiuni trebuie sa se realizeze.

Daca doriti o comparatie, succesiunea poate fi asemanata cu vizionarea unui "film"in care este prezentat cineva care a avut un vis de-a fi proprietarul unei case (o actiune), film care se deruleaza flash dupa flash (activitate dupa activitate). La inceput vedem terenul de constructii pe care creste iarba si apoi treptat se deruleaza tot ceea ce s-a intamplat pana in momentul in care a fost finalizata constructia, adica visul a devenit realitate.

Consider ca este ilogic (si poate imposibil ) sa invatam ca o poezie tipul actiunilor, care urmeaza sa se deruleaze in cazul realizarii unor constructii in general, chiar daca exista un "fir comun" - deoarece fiecare imobil are "propria personalitate". Un bun exemplu in acest sens este dat in cazul in care ni se solicita expertiza pentru identificare unor defecte de executie, la o lucrare finalizata. In acest caz, ca tehnica de lucru, putem "derula" in sens invers, "filmul" actiunilor intreprinse, astfel incat din aproape in aproape sa putem identifica cauza defectului.

Mentionam ca o greseala des intalnita in cazul remedierii defectelor de executie, este incercarea de-a indeparta EFECTUL produs ca urmare a defectiunii si NU, CAUZA.

Am subliniat mai sus importanta perioadei in care se realizeaza actiunile cat si oportunitatea alegerii momentului potrivit realizarii acesteia. Stim ca activitatea in constructii este sezoniera, in perioada iernii activitatea se diminueaza sau chiar se intrerupe, deoarece temperaturile scazute nu permit acest lucru. Intrebarea care se pune este: ce ne facem daca trebuie sa finalizam o constructie in aceasta perioada? Evident ne vom lua masuri de precautie, devansand de exemplu anumite activitati.