Clasificarea botanica (sistematica) a speciilor pomicole de climat temperat

Clasificarea botanica (sistematica) a speciilor pomicole de climat temperat

Aceasta clasificare grupeaza plantele pomicole in functie de familia botanica din care fac parte.

Fiecare planta reprezinta un individ caracterizat prin anumite insusiri dupa care se poate recunoaste. Pe baza asemanarilor si deosebirilor dintre indivizi, plantele pot fi grupate in categorii sau unitati sistematice denumite taxoni. Acestia se ierarhizeaza dupa gradul de inrudire si dupa importanta caracterelor luate in considerare. Taxonul biologic fundamental cu care se lucreaza in sistematica este specia, care reprezinta unitatea de baza in clasificarea organismelor vegetale si animale. Specia fiind o unitate sistematica prea larga pentru plantele cultivate, a fost necesara introducerea unor infrataxoni: subspecia, convarietatea, varietatea si cultivarul. Notiunea de cultivar este echivalenta cu notiunea de soi (sau varietate cultivata).

Soiul este o unitate biologica cu caracterele si insusirile imprimate, pe de o parte de specia sau speciile care au stat la baza formarii sale, iar pe de alta parte, de actiunea modelatoare a omului. El este adaptat la conditii specifice de viata, altele decat acelea pe care le intalneste in natura, specia salbatica.

Ca reprezentant tipic al plantelor cultivate, soiul a devenit, cu timpul, nu numai un reprezentant si un component al unei singure specii, dar si o forma noua de legatura, un intermediar intre doua sau mai multe specii diferite.

Taxonii superiori speciei, in ordine ierarhica crescanda sunt: genul, familia, ordinul, clasa si increngatura.

Speciile fructifere de climat temperat, cu importanta in alimentatia omului fac parte din increngatura Angiospermae, in totalitatea lor, fiind incluse in ordinele: Rosales, Eucales, Eleagnales, Juglandales, Fagales, Morales, Dipsacales si Actinidiales.

Ordinele Rosales si Fagales sunte reprezentate de cate doua familii: Rosaceae si Saxifragaceae, respectiv Fagaceae si Betulaceae. Restul ordinelor sunt reprezentate de cate o singura familie.

Familiei Rosaceae, una din marile familii de angiosperme, care ocupa o pozitie superioara pe scara filogenetica, ii revine rolul preponderent. Datorita numarului mare de specii si a diversitatii lor, rozaceele sunt grupate pe subfamilii, din care trei (Pomoideae, Prunoideae si Rosoideae), furnizeaza 2/3 din principalele specii fructifere (tabelul 2.1.).

Dupa cum s-a prezentat anterior, specia reprezinta unitatea de baza in clasificare. Prin alegerea din flora spontana si inmultirea formelor cu fructe mai mari, mai gustoase si aspectuoase, in actiunea de selectie s-au obtinut forme cultivate, grupate in prezent sub denumirea de soiuri.

Totalitatea soiurilor care se cultiva intr-o zona, regiune sau tara formeaza sortimentul zonei respective. Sortimentul se caracterizeaza prin diversitate ca epoca de maturare a fructelor si destinatie a lor, dar factorul care hotaraste asupra valorii soiurilor dintr-o zona data, respectiv cantitatea si calitatea recoltei pe care o asigura, este clima, factorul ecologic, in general.

Tabelul 2.1.

Unitati sistematice in care sunt cuprinse speciile pomicole

Un soi se mentine in cultura pana in momentul cand apare altul mai bun, din punct de vedere al productiei sau calitatii fructelor. Modificarea sortimentelor este impusa si de industria alimentara in plina dezvoltare. Datorita faptului ca multe fructe nu se pot pastra in stare proaspata tot anul, ele sunt transformate in produse alimentare: compot, gem, suc, nectar, deshidratate, congelate etc. Pentru fiecare produs sunt necesare soiuri cu insusiri speciale, iar perfectionarea masinilor de prelucrare impune, de asemenea, schimbarea soiurilor.

Numarul de soiuri existente este foarte mare. La mar se cunosc peste 10.000 soiuri, la par peste 6.000, prunul cuprinde peste 3.000, piersicul peste 3.000 s.a.

Clasificarea botanica intereseaza pentru stabilirea agrotehnicii adecvate, avand in vedere ca plantele apatinand aceleiasi familii, gen, specie, sunt in general atacate de aceleasi boli si daunatori si au aceleasi cerinte agrotehnice.