Clasificarea speciilor pomicole

Clasificarea speciilor pomicole

Taxonomica- speciile fructifere din climatul temperat sunt cuprinse in 10 ordine: Rosales, Rubiales, Jugloudales, Fagales, Ericales, Eliagnales, Rhamnales, Cornales, Urticales, Actinidiales. Din ordinul Rosales fac parte fam Rosaceae si Saxifragaceae. Din ordinul Fagales fac parte fam Fagaceae si Betulaceae. Familia Rosaceae cuprinde 4 subfamilii: Pomoidae cu genurile Malus, Pirus, Cidonia, Sorbus, Mespilus. Prunoidae cu genurile Prunus, Armeniaca, Piersica, Amigdalus, Cerasus. Rosoideae cu genurile Fragaria si Rubus. Fam Saxifragaceae include subfam Ribesoideae cu genurile Ribes si Grossularia. Ordinul Juglondales cuprinde fam Juglandaceae cu genul Juglans. Ordinul Fagales include fam: Fagaceae, Betulaceae si Moraceae. Fam Fagaceae cuprinde genul Castanea, fam Betulaceae include genul Corylus, iar fam Moraceae genul Ficus.

Pomicola- speciile pomicole au fost grupate astfel: pomacee, frupacee, nucifere si bacifere. Pomacee- din aceasta grupa fac parte speciile care apartin fam Rosaceae, subfam Pomoideae(mar, par, gutui, mosmon, sorb). Speciile din aceasta grupa sunt bine adaptate la conditiile din climatul temperat, au rez buna la ger, suporta iernile grele. Fructele sunt false si se numesc poama. Pt aceasta grupa sunt caract ramurile de garnisire care terminal sau in treimea sup sin lungimea ramurii de rod prezinta muguri micsti, iar cei veg sunt amplsati pe treimea bazala si mij a ramurii. Drupacee- fac parte speciile ce apartin subspeciei Prunoideae:prun, cais, piersic, cires, visin, migdal. Rezistenta la ger este mai redusa, repausul begetativ al mugurilor este mai scurt, infloritul are loc mai timpuriu. Sunt pretentioasa fata de caldura. Vigoarea de crestere este mare si rapida. Prezinta o mare capacitate de formare a lastarilor anticipati, se degarnisesc repede. Dupa recoltare, la locul de prindere a fructelor se formeaza o cicatrice.

Nuciferele-cuprinde nucul, alunul, castanul, specii care fac parte din fam Juglondaceae, Betulaceae si Fagaceae. Au cerinte mari fata de caldura, suporta mai greu temp scazute. Au fructele uscate, intrarea pe rod este tardiva, au durata de viata lunga, polenizarea este anemofila. Baciferele- fac parte coacazul, agrisul, afinul, zmeurul, murul si capsunul. Au fructe perisabile, fructele sunt bace false si polidrupe. Se inmultesc usor prin butasi, marcote, stoloni. Specii subtropicale-fac parte smochinul, citricele, kaki, kiwi.

Dupa habitus- pomii propriu zisi-sunt plante lemnoase de vigoare dif, cu un singur trunchi si o coroana in general cu dimensiuni mari. Durata de viata este mare, 15-50 ani sau peste 100. Din aceasta grupa fac parte marul, prunul, alunul, caisul, piersicul, ciresul, visinul, nucul, castanul. Arbustoizii- sunt plante lemnoase de vigoare mica si se prezinta sub forma de tufa, alc din 2-4 tulpini. Formeaza coroane unice sau separate. Inaltimea arbustoizilor este de 3-7 m iar durata de viata 20-30 ani. Din aceasta grupa fac parte: gutui, visin arbustoid, alun, marul paradis,cornul, socul,scorusul. Arbustii- sunt plante lemnoase de vigoare mica, inaltime pana 1,5-2m, se prezinta sub forma de tufa cu numeroase tulpini subtiri. Durata de viata este de 10-15 ani, formeaza radacini adventive si se inmultesc prin marcote, drajoni, butasi. Din aceasta grupa fac parte: coacaz, agris, afin. Semiarbustii- sunt plante semilemnoase, a caror tulpini au viata redusa. In lungul tulpinilor simple se diferenteaza muguri micsti care in anul al 2-lea dau ramificatii ce poarta inflorescenta si fructul. Formarea an de an de noi drajoni asigura o durata de viata a plantei de 12-15 pana la 20 de ani. Din aceasta grupa fac parte: zmeurul si murul. Plante fructifere semiierboase-plantele din aceasta grupa fragul si capsunul, sunt plante de talie mica sub forma de tufa, inaltimea 15-30 cm. Tulpina scurta sub forma de rizom. In partea inferioara se form sist radicular iar in partea sup o rozeta de frunze. Planta traieste 6-8 ani si da productii economice 3-4 ani. Plante fructifere erbacee- bananierul- este o planta erbacee, inaltimea de 9-10 m. Are rizom cu radacini fibroase, iar in partea aeriana un mugur din care se form frunze si inflorescenta. Trunchiul este format din tecile frunzelor ingrosate sudate una peste alta.