Forme de coroane utilizate in cultura ciresului

Forme de coroane utilizate in cultura ciresului

Ciresele, primele fructe proaspete ale anului, prin continutul ridicat in substante biologic active, aspectul atragator si gustul placut racoritor, fac obiectul uneia dintre cele mai eficiente activitati comerciale ce se desfasoara incepand cu a doua parte a lunii mai si pana in iulie, tara a avea concurenta din partea altor specii pomicole, fiind destinate atat consumului in stare proaspata, cat si prelucrarii industriale in forme multiple.

Din analiza factorilor ecologici si economici din tara noastra rezulta ca o cultura eficienta de cires se poate iniinta numai acolo unde anual se realizeaza un minim de 1500 de ore de stralucire a a soarelui, 3600C temperatura globala, 9-ll.5^dC temperatura medie si peste 600mm precipitatii.

Aceste conditii sunt indeplinite de terenurile plane si dealurile de mica altitudine situate in Podisul Barladului, curbura Subcarpatilor, platforma Subcarpatilor Getici si partea de vest a Transilvaniei. O zona favorabila poate include de asemenea dealurile vestice. Campia Somesului, Depresiunea Carasului si Almajului. Aici resursele heliotermice sunt ceve mai scazute datorita reliefului si circulatiei locale a aerului. In aceste spatii geografice, soiurile sunt fertile, influentand favorabil cersierea si fructificarea ciresului. Cultura ciresului in gradinile familiale poate fi benefica pe suprafete mici, in toate zonele unde sunt asigurate un minim de conditii heliotermice si de precipitatii.

Ciresul (Primus avium L) este o specie mai putin raspandita la noi, desi conditiile de clima si sol sunt deosebit de favorabile pentru a fi cultivat. Restrangerea ariei de cultura a ciresului a fost influentata de marile probleme care apar la intretinerea plantatiilor si la recoltarea fructelor (datorita Inaltimii mari a pomilor), de productia scazuta si de gradul ridicat de perisabilitate a cireselor.

Redresarea culturii ciresului in tara noastra a in ceput o data cu introducerea noului sortiment de vigoare mijlocie (Bigarreau, Moreau, Lambert compact) si foarte productive (Van, Stelia, M'ona, Bing, Sam etc). Inacest mileniu, cultura ciresului in sistem intensiv si superintensiv se va extinde mult, deoarece in ultimul timp au fost creati portaltoi de vigoare mica si mijlocie (INMIL, DAMUL, CAMIL), care reduc talia ppomilor cu cel putin 30-35%. Piticirea pomilor , cresterea densitatii de plantare si alegerea unei coroane adecvate reprezinta prioritati si in dezvoltarea acestei culturi.

Forme de coroana utilizate in livezile clasice

Dupa tipul de plantatie ia care se preteaza, pot fi :

sistemele de coroana utilizate in livezile clasice (piramida etajata originala, piramida etajata modificata., piramida neetajata, piramida neetajaia modificata, piramida mixta intrerupta, vasul ameliorat, etc)

sistemele de coroana pentru livezi intensive(palmeta etajata cu brate oblice, palmeta neetajaia, vasul Sarger, etc)

sisteme de coroana pentru livezi superintensive(tatura trellis sau ypsiion transversal, tufa vas, solea etc)

Piramida etajata originala cunoscuta si sub numele de Gancher original, are 4-6 etaje ia pomii pitici si pana ia 10 etaje ia pomii vigurosi, distantele intre ele cu 30-40 cm. Fiecare etaj este format din 5 sarpante care pornesc din muguri succesivi. Sarpantele nu prezinta subsarpanteci sunt garnisite cu ramuri de rod. Sarpantele fiecarui etaj au o lungime e circa 1/3 din distanta de la etajul respectiv pana la ramura anuala de prelungire a coroanei

Prezinta un. ax centra! pe care se gasesc 2-3 etaje formate din cate 3 ramuri principale care

formeaza cu axul central unghiuri de 45-55 . In cadrai fiecarui etaj, ramurile principale sunt

foarte apropiatesau distantate cu 7-15 cm. Distanta intre etaje este de 60-70 cm la pomii de

vigoare slaba si de 100-130 eni la pomii de vigoare mijlocie, mare si foarte mare.

Pe fiecare subsarpanta se gasesc 3-5 subsarpante, distantate la 60-70 cm. Pe fiecare

subsarpanta se lasa cate 2-3 ramuri de schelet de ordinul ai III iea. Trunchiul are o inaltime de

0.8-lm.

Desi este aproape generalizat ir? toate livezile clasice din tara noastra, acest sistem de coroana

Ingreuneaza mecanizarea lucrarilor din plantatii, necesita multa forta de munca pentru

efectuarea taierlor si recoltarilor.

.Piramida neetajata (Leader)

Prezinta un az principal, pe care sunt inserate io spirala 5-7 sarpante cu punctele lor de insertie distantate la 20-40 cm. Pe fiecare subsarpanta se afla cate 3-4 subsarpante , dispuse bilateral altern exterior.

Prima subsarpanta este inserata Ia 45-60 cm de la baza sarpantei, iar celelalte la 30-40 cm una de alta. Sarpanteie formeaza cu axul principal unghiuri de 45-60'*. inaltimea trunchiului este de 60-80 cm.

Piramida neetajata modificata se formeaza ca precedenta, dar axul principal al tulpinii se suprima dupa obtinerea si consolidarea primelor 4-5 subsarpante, reducandu-se astfel talia pomilor si imbunatatindu-se conditiile de luminozitate. Este utilizata mult in livezile din S.U.A.

Piramida mixta intrerupta

inaltimea 0.8-1 m de la soi. ca la piramida etajata modificata. Deasupra ac-estiu etaj, incepand de la 70-80 cm pe axul coroanei, se mai lasa inca 3-4 ramuri principale dispuse in spirala (ca la piramida neetajata). cu punctele lor de insertie distantate la 35-40 cm. Deasupra acestor ramuri, axul coroanei se suprima. Ramurile principale formeaza cu axul unghiuri de 45~55'^J. Pe ele se vor forma ramuri de ordinul II si IIL eventual.

Vasul ameliorat

Este diferit de cei clasic prin faptul ca cele trei ramuri principale nu pornesc din muguri succesivi, ci sunt inserate distantat pe ax, ia 12-15 cm, iar ramificarea lor este bilateral alterna. Fiind distantate pe ax, ramurile principale cresc mai bine si mai echilibrat, sunt expuse in

masura mai redusa la dezbinari, iar procesul degamisirii (la samburoase) este mai slab. Trunchiul are inaltimea de 30-50 cm la piersic si 60~80cm la cires, cais, prun si visin.

Forme de coroana utilizate in livezile intensive

Palmeta etajata ca brate oblice

Are un ax central, vertical, pe care se afla 3-4 etaje a cate 2 sarpante opusesi orientate oblic pe directia randului. Primul etaj este inserat la 50-70 cm de ia nivelul solului. Distantele dintre etaje variaza de la 60 cm pana la 130 cm, in functie de vigoarea soiului si portaltoiuhii, tipul de fructificaresi alti factori. Sarpantele acestui etaj pot fi formate din muguri succesivi sau distantati cu 8-12 cm. In al doilea caz, axul palmetei si sarpantele se dezvolta mai bine. Sarpantele formeaza cu axul palmetei unghiuri de 45-55' grade. Fiecare sarpanta din etajul I are doua subsarpanie care se conduc orizontal palisandu-se de prima sarma a spalierului pentru a ocupa spatiui liber dintre sarpantele inferioare ale pomilor vecini. Pe sarpantele din etajul IT-IV nu se lasa subsarpante ci numai ramuri de semischelet si de rod pentru a rezulta un gard fructifer cat mai ingust cat mai usor de intretinut.

Palmeta neetajata cu brate oblice

Difera de precedenta prin faptul ca sarpantele nu mai sunt cate doua in etaje, ci alteraativ, cate

una, de o parte si de aita a axului coroanei, pe directia randului si sub un unghi de 55-60 fata

de verticala. In total, aceasta palmeta are 10-12 sarpante cu punctele lor de insertie distantate

pe ax la 25-30 cm, incat intre sarpantele suprapuse de aceeasi parte, distantele sunt de 50-60

cm.

Pe sarpante nu se gasesc subsarpante ci numai ramuri de rod si de semischelet. Trunchiul are

inaltimea de 30-50 cm.

Vasul Sarger

Este o coroana conceputa si realizata in Franta de Sarger pentru soiurile de cires cu unghiul de ramificare mare, altoite pe franc sau mahaleb. Pomii se conduc cu un trunchi mic (0.5m) si un ax scurt (34-40cm) pe care se prind in spirala trei sarpante, dirijate sub un unghi de insertie de 50-55 . Pe fiecare subsarpanta se formeaza trei sunsarpanre orizontale

Forme de coroana pentru livezi superintensive

Tatura Trellis, realizata pentru prima data in Australia, la Statiunea de Cercetari pentru Irigatii din Tatura, este o forma de coroana formata dintr-un trunchi scurt de 40-50 de cm, si doua brate conduse oblic spre intervalul dintre randuri la un unghi de ramificare de 29-41. Pomii se planteaza des pe rand, la distante de aproximativ un metru si prin palisarea bratelor pe spalier, se formeaza doua panouri oblice care capteaza o mare cantitate de lumina. Coroana este cunoscuta si sub numele de Y transversal sau Ypsilon transversal si a gasit numeroase adaptari la diferite cerinte tehnologice diverse.

Cu toate ca unii autori au aratat ca forma de coroana Tatura Trellis, intarzie cu aproximativ un an intrarea pomilor pe rod, este cunoscut faptul ca productia obtinuta este superioara celorlalte forme de coroana realizandu-se constant productii care depasesc 30 de tone/ha. Acest fapt se datoreaza in primul rand cresterii valorii indicelui foliar si a volumului de frunzis pe unitatea de suprafata: 4.500-6.000 m³/ha la Tatura Trellis fata de numai 3.000-5.000 m³/ha la palmeta si ax vertical.

Creste de asemenea, gradul de acoperire al solului la 55-70% fata de numai 35-40%, la coroanele mentionate. Altfel spus, coroana Tatura Trellis realizeaza o bioconversie superioara a energiei luminoase la nivelul aparatului foliar al pomului, fapt reflectat pe deplin prin nivelul productiilor obtinute.

Aceasta forma de coroana poate fi aplicata cu succes si la nivelul exploatatiilor agricole mici si mijlocii existente in tara noastra, permitand valorificarea superioara a unor suprafete reduse de teren. Distantele de plantare variaza intre 5,0-6,0 m, intre randuri si 1,0-1,5 m, intre pomi pe rand, obtinandu-se o densitate de 1.111-2.000 pomi/ha.

O serie de cercetari intreprinse la Catedra de Pomicultura din cadrul Facultatii de Horticultura, Bucuresti (Stanica si Dumitrascu, 1998) si-au propus studierea posibilitatilor de simplificare a tehnologiei de formare a coroanei Tatura Trellis si a comportarii unor soiuri de par pe radacini proprii.

Dupa plantare, vergile se scurteaza la 50 de cm inaltime, iar in cursul lunii mai, se aleg cate doi lastari vigurosi pentru formarea bratelor. in primul an dupa plantare, pomii se lasa sa creasca liber in vederea fortificarii.

In primavara anului II se instaleaza sistemul de sustinere. Pe plan mondial se folosesc diferite sisteme de sustinere, realizate cu stalpi din beton sau lemn tratat, dispusi sub forma literei V sau A. Pe stalpii de sustinere se dirijeaza apoi sarmele care vor permite formarea planurilor vegetale inclinate.

Cercetarile din tara noastra au permis realizarea unui spalier format din doi stalpi metalici care se intersecteaza la 50 de cm de la sol (spalier in forma de X). Punctul de intersectie este prevazut cu un bolt care creeaza posibilitatea reglarii unghiului de ramificare, iar la 100 de cm de la sol, intre cei doi stalpi s-a montat un distantier orizontal. Acest distantier are rolul de a consolida spalierul si in acelasi timp, permite stabilirea unghiului de ramificare a bratelor si deci a unghiului format de cele doua planuri inclinate. in tabelul 18.2 sunt prezentate dimensiunile distantierului in corelatie cu valorile unghiului care se realizeaza intre cele doua brate. Valoarea acestui unghi este esentiala in realizarea echilibrului general al pomului si al formei de coroana in ansamblu

Alaturi de distantele de plantare intre randuri, unghiul de ramificare este direct proportional cu vigoarea combinatiei soi-portaltoi. Cu cat se vor planta pomi de vigoare mai mare cu atat distantele de plantare si implicit unghiul de ramificare al bratelor vor fi mai mari.

in functie de unghiul dorit, fermierul poate alege lungimea corespunzatoare a distantierului care va consolida pozitia celor doi spalieri. Spalierul prezinta patru randuri de sarma pe fiecare plan care se intind in vederea pali-sarii lastarilor. intinderea sarmelor se poate face eficient cu intinzatoare Tenax. intin-zatorul permite blocarea firului de sarma cu ajutorul unor bolturi si eliberarea acestuia dupa dorinta, fara sa i se afecteze proprietatile fizico-mecanice.

incepand din anul al doilea de la plantare se trece la efectuarea lucrarilor de palisare. inainte de pornirea in vegetatie se face palisarea bratelor in pozitie oblica folosind aparate de legare cu banda din plastic, tip Max Tapener HT B, aparate de legare cu fir, tip MAX HR F sau foarfeci de legat, cu fir metalic plastifiat.

Aducerea bratelor in pozitie oblica se realizeaza prin rasucirea acestora, conducerea incrucisata sau prin efectuarea unor incizii transversale. O parte dintre ramificatiile existente pe brate se palisea-za oblic fata de directia bratelor, pentru completarea panoului vegetal Dupa palisare, se aplica taierile de formare in uscat care constau in eliminarea ramurilor concurente si a celor cu pozitie verticala (epitoni).

La sfarsitul lunii mai, se face o interventie in verde importanta care consta in eliminarea lastarilor concurenti si ciupirea la 4-5 frunze a lastarilor epitoni pentru oprirea cresterii si pentru formarea unor ramuri de rod anticipate. in luna iunie, in perioada cresterii intensa a lastarilor, se face o noua palisare a lastarilor neciupiti pentru acoperirea zonelor libere de pe panouri. in anii urmatori, se continua lucrarile de palisare a bratelor pe panourile oblice urmarindu-se ajungerea lor in partea de sus a spalierului. in acelasi timp, se paliseaza ramificatiile de pe brate la un unghi de 45 de grade, fata de acestea, in planul panoului.

In timpul vegetatiei se fac doua interventii in verde pentru ciupirea lastarilor epitoni si transformarea lor in elemente de semischelet si rod.

La sfarsitul anilor 3-4 de la plantare, formarea coroanei este incheiata, aceasta prezentand doua panouri oblice cu suprafata mare,     cu o grosime care nu depaseste 0,50-0,75 m.

Coroana Tatura Trellis merita sa fie extinsa in plantatiile pomicole moderne din tara noastra datorita multiplelor avantaje pe care le prezinta:

coroana Tatura Trellis permite valorificarea a peste 46% din intensitatea luminoasa, asigurandu-se o iluminare uniforma a tuturor elementelor coroanei.

productia se remarca printr-un nivel cantitativ ridicat, depasind 30 t/ha la par, in conditii de tehnologie obisnuita si fara irigare.

calitatea fructelor este deosebita datorita patrunderii luminii in coroana, a cresterii randamentului fotosintetic si a realizarii unui raport optim intre aparatul foliar si fructe.

caracteristicile constructive ale coroanei permit de asemenea, realizarea unor densitati superioare la unitatea de suprafata si deci folosirea intensiva a terenului.

folosirea spalierului metalic cu distantier permite realizarea cu usurinta a unghiului optim de inclinare a bratelor, ales in corelatie cu specia, vigoarea asociatiei soi-portaltoi, fertilitatea solului etc.

pentru realizarea rapida a elementelor coroanei si stimularea intrarii pe rod se impun lucrari si operatii in verde care constau in ciupirea lastarilor epitoni supranumerari la 4-5 frunze, in cursul lunii mai si repetarea acestei operatii asupra anticipatilor formati; in a doua parte a perioadei de crestere intensa (sfarsitul lunii iunie) se face palisarea lastarilor epitoni neciupiti pentru completarea spatiilor libere din coroana.

Multiplele calitati ale acestei forme de coroana o recomanda pentru extinderea rapida in plantatii de tip industrial si la nivelul exploatatiilor pomicole mici si mijlocii.

Tufa vas este o forma de coroana raspandita in diferite zone de productie la speciile samburoase. La noi in tara, aceasta coroana a fost experimentata in anii '80, in cultura superintensiva a visinului la Ferma didactica Baneasa (N. Cepoiu). Ulterior a fost extinsa la alte specii samburoase: cais, cires (N. Cepoiu si colab., 1996), piersic, prun (G. Hoza si colab. 2003) sau chiar la mar (E Stanica si colab. 1998, 2002) in Catalania coroana este folosita pe scara larga in cultura intensiva a ciresului.

Coroana prezinta un trunchi scurt de 10 - 20 cm si un numar de 4-5 brate, conduse oblic spre exterior exclusiv prin interventii de taiere in verde, obtinandu-se in final o forma deschisa de talie redusa 2,0 - 2,5 m inaltime la majoritatea speciilor, pana la 2,5 - 3,0 m la cais si prun. Avantajele acestei coroane sunt multiple si ele constau in siir. -plitatea formarii si intretinerii, talia redusa, buna iluminare a elementele coroanei, economicitate.

Distantele de plantare recomandate sunt corelate cu vigoarea speciei, variind intre 3,0-3,c mx 1,0-1,5 m la visin si 4,0-4,5 n x 3,0-3,5 m la cais si prun. Cercetarile efectuate la Catedra de Pomicultura din Bucuresti au aratat ca plantarea la distante mai mici a speciilor viguroase duce dupa 4-5 ani la umbrirea reciproca a pomilor pe rand.

Spanish bush

Ramurile numeroase ajuta la reducerea vigorii pomului, reducand talia pomului se usureaza intretinerea coroanei si recoltarea fructelor. Ca urmare a reducerii taliei pomului, lumina patrunde mai usor datorita coroanei formate corespunzator favorizand calitatea fructelor. In plus, o densitate mare a pomilor asigura productii ridicate si timpurii

Modul de formare

La plantare Anul I    Anul II

Anul III

La maturitate. Taierea anuala

Fasonarea la plantare

Pomii trebuie plantati la distante cuprinse intre 2.4m si 3m intre pomi pe rand si 4.5-5m intre randuri, in functie de soi, portaltoi si utilajele de plantare. Scurtarea se va face la 0.3m - 0.8m deasupra solului in functie de inaltimea dorita a ramurilor de ordinul 1 si de prezenta mugurilor sub taietura. Se vor aduce lastarii in crestere spre orizontalizare pentru a obtine unghiuri mari de crestere, ceea ce favorizeaza cresterea viguroasa.

Taierea primelor ramuri in perioada primului sezon de crestere 

Permite primelor ramuri sa creasca 0.5-0.6m in lungime. Ramurile se vor taia la 16 cm deasupra primei taieri. Se doreste o crestere viguroasa a pomului de aceea se va astepta ca ramurile sa aiba dimensiunea dorita pentru a executa taierea.

Ramurile trebuie sa fie taiate toate la acelasi nivel. Aceasta este singura taiere in timpul primului sezon.

Aplecarea ramurilor  (optional)

Se pot plasa 2 ancore paralele pe ambele parti ale randului. Ancorele trebuie sa fie in primul sezon de repaus dupa plantare. Ramurile secundare ar trebui sa fie bine dezvoltate pana in tomna la caderea primei frunze. Sistemul de ancore poate fi detasat la sfarsitul primului sezon de crestere.

Scurtarea ramurilor secundare la a doua infrunzire

Pana in toamna primului an ramurile au crescut 0.5-0.6 m lungime. Se va astepta pana cand pomul va inflori, pentru a le scurta la 25 cm.

Daca cresterile nu sunt suficient de mari la momentul respectiv, se va astepta pana se va ajunge la dimensiunea dorita. Toate taierile trebuie facute la acelasi nivel.

Scurtarea ramurilor tertiare la a doua infrunzire

La sfarsitul primaverii, ramurile tertiare ar fi trebuit sa creasca in jur de 60 cm lungime. Exceptand ramurile centrale si orizontale, se vor taia toate la 25 cm deasupra taierii anterioare. Toate taierile trebuie facute la acelasi nivel.

Ramurile orizontale sunta lasate sa fructifice. Ramurile centrale sunt lasate intacte pentru a forta cresterea pomului dupa care se va elimina cand pomul va incepe sa fructifice.

Acestea sunt ultimele taieri de formare ale pomului. Taierea poate fi adoptata la varietatile cu cresteri mai reduse cum ar fi : Bing, Lapinus sau portaltoi de vigoare mare cum ar fi Mazzard si Mahaleb.

Rarirea pentru o buna patrundere a luminii

La sfarsitul primaverii, unele ramuri trebuie rarite pentru a permite patrunderea luminii. Se aleg ramuri verticale, viguroase pentru a fi eliminate in timp ce ramurile mai putin viguroase sunt lasate sa fructifice.

Din acest punct, rarirea ramurilor este un proces continuu care este necesar la fiecare taiere.

In acelasi timp

Se reduce cresterea viguroasa. Pana cand pomii incep sa fructifice, fertilizarile vor trebui sa fie reduse astfel incat pomul sa nu aiba cresteri mai mari de 0.6 m.

Taierea la maturitate(dupa recoltare sau perioada de repaus)

Renoirea lemnului pentru fructificare

La maturitate, ramurile secundare sau tertiare devin ramuri de schelet permanente.

Fructele cresc fara dezechilibre, ramuri care pot fi inlocuite vor creste in ramurile de schelet. Pentru a mentine marimea fructelor, lemnul pe care fructifica trebuie reanoit regulat.