Infiintarea si intretinerea plantatiilor de cires si visin

Infiintarea si intretinerea plantatiilor de cires si visin

CIRES

Particularitati tehnologice- soiul de cires se inmultesc prin altoire. Portaltoii utilizati sunt ciresul salbatic:- cele mai bune biotipuri sunt cele cu fructe roz. Imprima vigoare mare, longevitate si rezistenta la ger. Sensibil la seceta si exces de umiditate. Ciresul franc- se obtin soiuri cu coacere tarzie, au germinatie buna. Poate fi folosit si ca intermediar, imprima vigoare mare soiurilor si neuniformitate. Visinul comun- repr prin soiurile locale cu coacere tardiva. Acest portaltoi reduce talia pomilor, in comparatie cu ciresul franc. Imprima pomilor altoiti longevitate, afinitate, rezistenta la asfixierea radiculara, da bune rezxultate si pe terenuri grele, cu ape freatice la suprafata, drajoneaza puternic in livada. Mahalebul- indicat pe soluri nisipoase, calcaroase, uscate, are afinitate cu maj soiurilor. Speciful infiintarii plantatiilor de cires- nu se planteaza dupa el insusi, decat dupa o perioada mai lunga de timp dat fen de oboseala a soului. Terenul destinat plantatiilor de cires va fi pregatit dupa tehnica: 60-70 t gunoi de grajd, 300-400 P2O5, 200-300 kg K2O. Desfundat, prelucrat, nivelat. Odata cu fertilizarea se trateaza solul contra daunatorilor din sol si se amelioreaza dupa caz cu amendamente. Cea mai buna epoca de plantat este toamna. Specificul taierilor ciresilor- taieri de formare: se aplica inca din anul plantarii, de scurtare a verigilor, la o inaltime data de inaltimea trunchiului la care se adauga distanta pe ax intre primele 2 sarpante. Se recomanda forme de coroane aplatizate dat vol redus de coroana. Se recomanda formele de coroana vas ameliorat, aplatizat(vigoare slaba si crestere globuloasa), piramida intrerupta sau vas intarziat(crestere piramidala si dominanta puternica a axului). Fus subtire pt soiuri cu vigoare slaba. Intretinerea solului- in livezile tinere intensive terenul se intretine sub forma de ogor negru. Zonele cu precipitatii peste 600 mm se poate recurge la inierbarea alternativa a intervalelor cu prelucrarea solului pe randul de pomi. In zonele cu prec peste 700 mm si terenuri in panta se aplica inierbarea totala cu intretinerea pomilor sub coroana in terase individuale. In plantatiile pe rod, anul 5 de la plantare se pot folosi erbicide. Aplicarea ingrasamintelor- este o specie pretentioasa la aprovizionarea solului cu macro si micro elemente. In plantatiile tinere se recomanda administrarea sub proiectia coroanei. Irigarea- este necesara in anii secetosi si zone cu mai putin de 550 mm/anual. Faze critice pt aoa in cultura ciresului sunt cu 1 sapt inainte de inflorit si in perioada intaririi samburilor si in perioada de recoltare. In plantatiile tinere se rec 2-3 udari in lunile de vara. In plantatiile pe rod se fac 4 udari. Taieri de intretinere si fructificare- volumul taierilor de rarire si fructificare la cires este mai mic decat la celelalte specii, in lipsa acetor taieri pomii se degarnisesc repede si isi reduc potentialul de crestere si rodire. Taieri de intretinere- presupune luminarea coroanei prin taieri de reductie, in semichelet, indepartarea ramurilor dezbinate, rupte, sub povara rodului sau bolnave. Limitarea inaltimii pomilor pana la inaltimea optima oermisa de lucrarile de stropit si recoltat. Taieri de fructificare- se refera la normarea rodului, in primii ani este f redus sau nu este necesar. Pe masura imbatranirii semicheletului trebuie aplicate taieri de reductie pt a fav apritia unor noi buchete de mai in puncte noi de crestere pt a mentine echilibrul intre crestere si rodire. Taieri de regenerare- se rec la pomii imbatraniti, se intervine in lemn batran fara a indeparta mai mult de 1/3 din volumul coroanei, actiune sustinuta puternic de fertilizari la sol si foliare. Ranile provocate se vor proteja cu vopsea in ulei sau mastic. Taieri in verde- sunt benefice, aceasta specie avand peste vara de a cicatriza ranile. Recoltarea fructelor- este cea mai dificila si costisitoare din toata the de cultura. Dupa recoltare la cirese inceteaza procesul de maturare, de aceea ciresele se culeg la maturitate deplina eventual cu 2-3 zile inainte cele destinate pt transport pe distante lungi. Concomintent cu rec se face presortarea. Recoltarea se face in 3 etape la interval de cateva zile. Ciresele pt consum in stare proaspata se detaseaza manul de pe ramuri. Fructele pt industrializare se rec mecanizat prin scuturare pe prelate. Inainte de rec cu 10-15 zile se recomanda stropirea cu Ethrel in amestec cu acid fosforic. Ambalarea se face in ladite de 6-10 kg. Temp optima pt transport si pastrare este de 0,5 grade.

VISIN

Producerea materialului saditor. Pt producerea de material saditor se folosesc urmat: - visinul franc: desi are procent redus d germinare a samburilor in scoala de puieti, are afinitate cu majoritatea soiurlor carora le imprima o buna crestere si longevitate (25-30 de ani); portaltoi pentru zona dealurilor mijlocii si inalte; mahalebul: recomandat pt zonele dealurilor joase de stepa si silvostepa. Este mai rezistent la seceta si ger decat ciresul si visinul si imprima vigoare medie pomilor; - visinul vegetativ: se inmulteste prin marcotaj si drajoni; este rezistent la ger, tolerant la atacul de Cocomyces hiemalis; este recomandat pt toate soiurile de visin. Specificul infiintarii plantatiei. Pentru a realiza culturi rentabile, visinul trebuie cultivat in sistemul intensiv si superintensiv. Visinul se va amplasa pe terenuri mecanizabile in treimea mijlocie si superioara a pantelor daca solul are suficienta umiditate. Dimpotriva, in regiunile sudice si mai secetoase se va amplasa spre baza pantei si pe expozitii NE-NV. Nu se vor amplasa plantatii de visin pe vaile unde stagneaza apa, unde lipseste drenajul si curentii reci de aer sunt frecventi. Terenul va fi fertilizat cu 40-50 t/ha gunoi de grajd, de preferat sa se planteze toamna. Soiurile pitice de visin se planteaza la 4 x 1,5-2,0 m si se conduc sub forma de tufa sau fus subtire. Soiurile de vigoare medie se planteaza la 4 x 3 m si se conduc sub forma de garduri fructifere sau fus tufa. Soiurile de vigoare mare se planteaza la 4 x 4 m si se conduc sub forma de piramida mixta sau Leader. Intretinerea plantatiilor. Lucrarile solului. In plantatiile tinere de visin si in zonele cu suficiente precipitatii solul se va intretine ca ogor negru cu prelucrarea mecanica a solului pe intervalul dintre randuri si manual sau mecanic pe rand. Pentru o mai buna utilizare a terenului in primii ani dupa plantare se pot cultiva intercalat diferite plante cu conditia sa fie de talie joasa, sa nu fie concurente pentru pomi si sa nu acumuleze in organele comestibile pesticidele care se folosesc pentru intretinerea plantatiilor de visin. Conducerea si taierile de intretinere si fructificare la visin. Daca sunt condusi ca fus zvelt sau fus tufa. se va proiecta un trunchi scurt de 30-40 cm. Pentru garduri fructifere, trunchiul ajunge la cca. 60 cm, iar pentru piramide la 70-80 cm. Daca se conduce sub forma de tufa, trunchiul aproape ca lipseste. In scopul reducerii degarnisiri la visinii pletosi, se vor face taieri de reductie in semischelet. Taierea in verde se aplica dupa recoltarea fructelor, astfel ca lastarii periferici obtinuti sa depaseasca 40-50 cm. In anul urmator ramurile formate din acesti lastari se vor garnisi cu numeroase buchete de mai. Visinul suporta taierea mecanizata (de contur) in verde (imediat recoltarea fructelor) anual sau periodic. Fertilizarea. In livezile tinere de visin pt fiecare m2 de teren se aplica 3-4 kg gunoi, odata la 2-3 ani, inainte de aratura adanca; iar ingrasamintele se administreaza local, sub proiectia coroanei, iar in livezile pe rod pe toata suprafata (ogor negru) sau pe zona prelucrata sau erbicidata. Irigarea. Se recomanda in livezile tinere si cele pe rod, in zone cu precipitatii sub 550 mm anual. Momentele critice pt apa sunt ca si la cires. Maturarea si recoltarea fructelor. Visinele se coc mai esalonat decat ciresele si se tin bine pe ramura pana la maturitatea deplina, astfel incat pot fi recoltate in mai multe reprize. Visinele nu isi continua maturizarea dupa cules. Fructele se recolteaza la maturitatea deplina, iar cele destinate pentru transport pe distante lungi cu 2-3 zile inainte. Pentru consum in stare proaspata, fructele se recolteaza manual, cu peduncul concomitent facandu-se si operatia de presortare in ladite de 6-10 kg. Pentru industrializare fructele se recolteaza mecanic prin scuturare cu vibratorul. Imediat dupa recoltare, fructele se introduc in vase cu apa rece (10-12C) pentru a nu li se pata pielita, unde se pastreaza 6-9 ore si apoi sunt supuse prelucrarii.