Elemente

Agentul patogen / daunatorul

Scurta descriere a atacului

ce se

determina

BOLILE PIERSICULUI

Mozaicul in benzi-Virusul mozaicului in benzi al prunului

Atacul se manifesta primavara, pe frunze sub forma unor pete punctiforme, a unor benzi galbene - verzui, unor inele sau desene de forma frunzei de stejar sau de culoare verde - deschis sau galbuie. Pe unele soiuri de cais, virusul se gaseste in stare latenta. Virusul se transmite prin altoire. In natura este diseminat prin multiplicarea materialului infectat. Ca plante indicatoare se recomanda piersicii din samanta si P kansuensis. Virusul inoculat la plante de Vigna cylindrica produce leziuni locale, necrotice, urmate de patari si necroze sistemice.

prezenta simptomelor

Varsatul prunelor Virusul varsatului prunului

(Prunus virus 7 Christoff)

Virusul produce simptome tipice numai pe unele soiuri, pe altele infectia ramanand latenta. Simptomul apare pe frunze si pe fructe.

Fructele atacate sunt mai mici, deformate, colorate neuniform, acumuleaza putine zaharuri, au gust fad si cad inainte de vreme.

prezenta simptomelor

3.

Ciuruirea bacteriana

(Xanhomonas campestris pv. pruni (Smith) Dye) (sin. Xanthomonas pruni (E. F. Smith) Dowson)

Atacul acestei bacterii se aseamana la prima vedere cu atacul de Stigmina carpophila Lėv

Pe piersic mai este indicat si atacul bacteriilor Pseudomonas syringae pv. morsprunorum Wormald si Pseudomonas syringae pv. syringae van Hall

Simptomele sunt asemanatoare cu cele produse de acesti agenti patogeni si la celelalte samburoase.

GA%

Fainarea piersicului

Sphaerotheca pannosa (Wallr.) Lėv.var.persicae Woron.)

Atacul se manifesta pe frunze, lastarii tineri si pe fructe. Incepand din luna iunie, pe ambele fete ale frunzelor tinere de la varful lastarilor apar pete albicioase, cu aspect paslos, de forme si dimensiuni diferite, initial izolate apoi confluente, caz in care acopera zone mari din limb. Frunzele atacate raman mici, se rasucesc, se brunifica si cad de timpuriu. Pe lastarii tineri, in jumatatea dinspre varf, se dezvolta o pasla albicioasa, care adeseori ii inveleste de jur imprejur ca intr-un manson, pe portiuni de 10 - 12 cm lungime. Lastarii puternic atacati raman debili, se vestejesc si se usuca in timpul verii.

Pe fructe, mai frecvent la nectarine, apar pete pasloase, albicioase, de dimensiuni diferite, unele acoperind 2/3 din suprafata. Fructele atacate raman mici, deformate, adesea crapa in dreptul petelor si au gust amarui.

F%

I%

GA%

Basicarea frunzelor la piersic

(Taphrina deformans (Berk.) Tul.sin. Exoascus deformans Fuck.)

Ciuperca ataca frunzele, lastarii tineri si in anii favorabili si fructele. Pe frunze primele simptome apar la sfarsitul lunii aprilie inceputul lunii mai. Parenchimul dintre nervuri, creste mult mai puternic decat nervurile.

Frunzele sunt hipertrofiate si au o culoare roz-caracteristica, apoi devin violacei, prezentand pe ambele fete o pulbere alb-murdara, constituita din ascele ciupercii. Dupa cateva zile, frunzele capata o coloratie brunie, iar in decada a II-a a lunii mai, cad. In sectiune, se constata ca o frunza bolnava prezinta mezofilul sub forma unui tesut aproape omogen, fara tesut palisadic si lacunar.

Lastarii foarte tineri atacati de Taphrina deformans, se ingroasa, raman scurti, se incovoaie, prezinta frunze ingramadite, iar la baza sunt complet desfrunziti.

Florile afectate prezinta petale hipertrofiate.

Pe fructe atacul se manifesta in luna mai, cand apar pete rosietice, usor proeminente, cu marginile neregulate, bine delimitate.

Pe masura ce fructele cresc, tesuturile atacate se brunifica si crapa.

F%

I%

GA%

6.

Uscarea ramurilor

(Valsa cincta Fr.)sin. Valsa leucostoma (Pers.) Fr.)

Pomii atacati se recunosc usor prin frunzisul ingalbenit in cursul verii, care se usuca si cade prematur. Ciuperca aproape intotdeauna se dezvolta saprofitic pe portiunile scoartei atacate de ger sau pe afectiunile produse de alte ciuperci (ex. Fusicoccum amygdali). Dar, poate sa produca si infectii ca agent primar, fiind in acest caz parazit principal al scoartei, cand produce o necroza asemanatoare unei arsuri.

Pe lastari, apar zone mari, cenusii - galbui, uneori cafenii, oval alungite, izolate ce ocupa partial sub forma de manson extremitatea lastarului. Lastarii subtiri se usuca, iar pe ramurile mai scurte sau la ramificatii, leziunile asemanatoare cancerului, prezinta scurgeri cleioase.

Pe scoarta apar numeroase pustule in forma de disc, negricioase, in care sunt cufundate intr-o stroma neagra, picnidiile ciupercii, care pun in libertate numerosi picnospori,    ce realizeaza noile infectii.

Cand are actiune primara, ciuperca este un parazit de rana, infectiile realizandu-se prin rani in periderm si prin cicatricele frunzelor. In perioada de repaus vegetativ al plantei-gazda, necrozele produse de Valsa cincta, cresc datorita raspandirii ciupercii in tesuturi.

Distrugerea scoartei se datoreste atat actiuni toxice a ciupercii, cat si actiunii mecanice prin raspandirea miceliului inter si intracelular.

F%

I%

GA%

DAUNATORII PIERSICULUI

Molia vargata a piersicului

(Anarsia lineatella Zell.)

Molia vargata a piersicului produce pagube cu importanta economica in livezile de piersic, mai rar in cele de cais si prun. Pagubele sunt provocate de larvele hibernante, care ataca mugurii si lastarii abia formati si de larvele din generatia I si a II-a, care ataca fructele. Fructele atacate raman mici, se coc de timpuriu si cad.

F%

Paduchele verde al piersicului

(Myzodes persicae Sulz. (sin. Myzus persicae Sulz, Aphis persicae Sulz.)

Aceasta specie este polifaga producand pagube in livezi si pepiniere la speciile samburoase, dar si in gradinile de legume si sere. Paduchii formeaza colonii masive pe partea inferioara a frunzelor, care datorita sugerii sevei, se necrozeaza si se rasucesc, formand pseudocecidii. Pomii atacati sufera, iar puietii in pepiniere, se debiliteaza.

F%

3.

Molia orientala a fructelor

(Cydia molesta Busck. (sin Grapholita molesta Busck.)

Daunatorul, modul de atac precum si metodele de combatere au fost descrise la specia prun

F%