APTITUDINI SI CAPACITATI SPECIFICE PROFESIUNII DIDACTICE

APTITUDINI SI CAPACITATI SPECIFICE PROFESIUNII DIDACTICE

,, Meseria de profesor este o mare si frumoasa profesiune, care nu seamana cu nici o alta, o meserie care nu te paraseste seara odata cu hainele de lucru. O meserie aspra si placuta, umila si mandra, exigenta si libera, o meserie in care mediocritatea nu este permisa, unde pregatirea exceptionala este abia satisfacatoare, o meserie care epuizeaza si invioreaza, care te disperseaza si exalta, o meserie in care a stii nu inseamna nimic fara emotie, in care dragostea e sterila fara forta spirituala, o meserie cand apasatoare, cand implacabila, ingrata si plina de farmec  

I.CATEVA CONSIDERATII ISTORICE ASUPRA EDUCATIEI. FUNCTIILE EDUCATIEI

Nobila si complexa profesiune didactica are ca misiune formarea unor personalitati autonome integrabile social, cu capacitati de gandire creativa, profil moral autentic si o inalta personalitate.

Conceptia sociocentrica apreciaza educatia si fenomenul educational, prin prisma pregatirii omului pentru exercitarea rolurilor in societate.In filosofia greaca descoperim originea acestei orientari..

Platon considera educatia ,, arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun de ele  

Potrivit acestei conceptii, oamenii apartinatori unei caste , trebuie sa fie educati pornindu-se de la ,, esentele ideale   , preexistente oricarei experiente si diferite de la o casta la alta.

Komensky a. , in lucrarea sa ,, Didactica magna   considera ca la nastere, copilul este inzestrat numai cu ,, semintele stiintei, ale moralitatii si religiozitatii :.Ele devin un bun al fiecarui om prin educatie. Asadar, educatia era considerata o activitate de stimulare a acestor ,, seminte   si implicit, de conducere a procesului de umanizare : ,,Omul nu poate deveni om decat daca este educat. 

Un mare pedagog englez din secolul XVII, John Locke , considera ca educatia trebuie sa se prezinte sub forma unei relatii interpersonale de supraveghere si interventie, care se stabileste intre ,, perceptor  ( educator ) si copil.Locke aprecia faptul ca este indispensabil ca educatorul sa cunoasca zestrea naturala a copilului, pentru ca pe aceasta baza sa intervina cu modalitati adecvate pentru a-l modela in concordanta cu prototipul omului in care se impletesc trasaturile nobilimii si burgheziei : ,, un gentelmen in actiune  .

Cuvant de origine latina, educatia, deriva din substantivul educatio ( care inseamna crestere, hranire, cultivare ). Continutul acestui concept a avut o evolutie contradictorie de-a lungul timpurilor.In zilele noastre, sensul cel mai potrivit atribuit fenomenului educational este cel actional.

,,Educatia este o activitate sociala complexa care se realizeaza printr-un lant nesfarsit de actiuni exercitate in mod constient, sistematic si organizat, in fiecare moment un subiect- individual sau colectiv- actionand asipra unui obiect- individual sau colectiv- , in vederea transformarii acestuia intr-o personalitate activa si creatoare, corespunzatoare atat conditiilor istorico- sociale prezente si de perspectiva,cat si potentialului sau biopsihic individual.  ( Nicola, I )

Educatia este un sistem care functioneaza ca atare, dar manifesta o sensibilitate deosebita la schimbarile sociale.Din aceasta perspectiva, functiile educatiei sunt in rezonanta cu cerintele mediului social.Rezumand cele precizate se poate aprecia ca educatia are urmatoarele functii :

Selectarea si transmiterea valorilor de la societate la individ.Pe masura ce societatea evolueaza, ritmul de acumulare este tot mai intens, cauza pentru care selectarea si transmiterea se restructureaza continuu.In functie de particularitatile psihologice ale obiectului educatiei, selectarea si transmiterea se realizeaza cu reperursiuni asupra individuale, de dorit pozitive.

Dezvoltarea constienta a potentialului biopsihic al omului. Ca actiune sociala, educatia vizeaza omul ca tot unitar, ca fiinta biopsihosociala ; in consecinta , ea este intotdeauna dependenta de anumite particularitati biopsihice, urmarind i acelasi timp dezvoltarea lor.

Pregatirea omului pentru integrarea in viata sociala. Formarea unui tip de personalitate solicitat de conditiile prezente si de perspectiva ale societatii.

II.CULTURI PROFESIONALE

1.Conceptul de cultura profesionala

,, A fi educator nu inseamna a exercita o meserie, inseamna a indepluni o misiune, a face un apostolat  

In literatura de specialitate , cultura profesionala poate fi definita drept un ansamblu specific de valori, credinte conducatoare, reprezentari, intelesuri, cai de gandire impartasite de membrii unui grup profesional, ca urmare a unei educatii comune, care determina modurile in care acestia se vor comporta in exercitarea profesiunii respective si care sunt transmise noilor membrii drept corecte.

In repertoriul de profesiuni, profesiunea de cadru didactic si-a castigat un loc de frunte, mai ales in societatea contemporana, dat fiind rolul educatiei in si pentru societate.

Caracterizata drept o clasa de activitati specifice, profesiunea este menita sa reflecte :

a.       Cunostinte teoretice inalt specializate, de un nivel elevat si o metodologie caracteristica de instrumentalizare in pratica ; din aceasta perspectiva, solicitandu-se initiativa si creativitate ;

b.      Formare specializata, de nivel universitar, cu dominanta stiintifica, dar si cu o componenta practica insemnata ;

c.       Caracter ,, altruist   adecvat nevoilor si intereselor unor ,, tinte   clar identificate ( indivizi, grupuri, organizatii ) ;

d.      Un statut social bine definit- recunostere sociala in domeniul respectiv ;

e.       Un sistem propriu de valori, transmis prin formarea specializata si respectarea codului deontologic specific

f.        Integrarea practicii in profesiune cu cercetarea si formarea ;

g.      Insertia sociala prin intermediul asociatiilor si organizatiilor profesionale- garantarea status-ului social;

h.      Solidaritate de grup profesional- formarea comuna, aderenta la teorii, doctrine si metodologii comune.

Dezvoltarea culturii profesionale autentice este dependenta, in mare masura, in cadrul organizational.

,,Diamantul are valoare atunci cand il extragi, cand il vinzi, cand il pierzi, cand il gasesti, cand impodobeste o frunte la o sarbatoare.Diamantul purtat zi de zi nu este decat o biata piatra.  ( Antoine de Saint- Exupery ).

Din acest motiv, profesiunea didactica confera perspectiva unei perpetue transformari a individului, in raport cu cerintele social-istorice si individuale ; o cautare permanenta si descoperirea resurselor care genereaza satisfactia profesionala.Aceasta dorinta de evolutie profesionala, ca si cea de exercitare a unei profesiuni este in stransa legatura cu aptitudinile si competentele individului.

Un bun profesionist transforma o ,, profesiune  intr-un apostolat. De aceea este important ca in alegerea profesiunii sa tinem cont de compatibilitatea intre aptitudinile personale si cerintele profesiunii pe care dorim sa o exercitam.

2.Aptitudini profesionale.Sisteme de clasificare

Aptitudinile constituie latura instrumental- operationala a personalitatii individului. Ele desemneaza acel potential instrumental-operational care permite individului uman sa realizeze performante superioare mediei comune, in unul sau mai multe domenii de activitate recunoscute social.

Abordarea aptitudinilor sub aspect adaptativ- instrumental reflecta ceea ce poate si/sau ceea ce face un anumit individ in cadrul unei activitati, care este masura cantitativa si calitativa a acelei activitati ?, cu ce efort si la ce nivel de performanta. Practic, cu cat nivelul performantelor este mai inalt, cu atat aptitudinile sunt mai bine structurate.

In sensul larg, aptitudinea reprezinta o expresie a potentialului adaptativ general al individului uman, pe baza caruia el reuseste sa raspunda solicitarilor externe, diverselor situatii ale existentei si sa-si satisfaca starile de necesitate.Aptitudinile nu sunt simple procese psihice particulare( cum ar fi : perceptia, memoria, gandirea sau imaginatia ), ele exprima personalitatea individului uman ca tot unitar, sub raport instrumental, performantial.

Se poate aprecia ca aptitudinile sunt structuri complexe, multidimensionale, in care se integreaza si se articuleaza diverse entitati psihice, motorii si bio- constitutionale, dupa o formula si o schema comuna in acelasi timp mai multor indivizi, dar diferita, totusi, emnificativ de la un om la altul.

Schema structurala a unei aptitudini cuprinde :

1. Veriga informationala- cunostinte, idei, interpretari, etc. ;
2. Veriga operatorie- ansamblul de operatori si conditiile logice care se aplica elementelor informationale pentru realizarea modelului menal al produsului presupus a fi obtinut ;
3. Veriga executiva- tot ceea ce face si angajeaza individul ,ca resurse efectorii ;
4. Veriga dinamogena si de autosustinere- reprezentata de motivatie si afectivitate ;
5. Veriga de reglare- selectarea si orientarea valorica, derivata din sistemul atitudinal propriu personalitatii ; coordonarea , optimizarea si ( auto ) perfectionarea, data de fuctia evaluativ critica a propriei constiinte si de vointa, ca suport in perpetuarea efortului pentru depasirea barierelor, a dificultatilor si esecurilor.

Clasificarea aptitudinilor

Datorita complexitatii sistemului aptitudinal, respectiv al sferei de solicitare si implicare in diverse activitatii, o clasificare distincta a aptitudinilor , distinge mai multe categorii :

1.Aptitudini generale

2. Aptitudini speciale

Aptitudinile generale sunt cele solicitate si care intervin in orice activitate a omului.Ele formeaza un repertoriu instrumental-adaptativ bazal al fiecarui individ, asigurand o relationare si adaptare optima in conditiile variate ale mediului.Aptitudinile generale se impart in aptitudini sezo-motorii si intelectuale.

Aptitudinile senzo-motorii sunt cele care intervin in situatiile care necesita discriminarea, identificarea si efectuarea unor actiuni directe asupra unor obiecte, in vedera satisfacerii unor nevoi curente.Se pot include in aceasta categorie :

- caracteristicile analizatorilor ( pragurile sensibilitatii, dinamica sensibilitatii, acuitatea, capacitatea de admisie si de procesare informationala, capacitatea de fixare- pastrare)

-caracteristicile structural-dinamice ale sistemelor motorii ( forta, viteza, finetea si armonia miscarilor, tempoul, ritmul, precizia ).

Aptitudinile intelectuale sunt constituite din functiile psihice care, simultan, sunt implicate in toate formele de activitate si, proprii tuturor oamenilor.Acestea sunt :

-memoria ;

- imaginatia ;

-inteligenta.

Aptitudinile speciale sunt acele structuri ale personalitatii de natura instrumentala care asigura obtinerea unor performante deasupra mediei in anumite sfere particulare de activitate profesionala.Ele au la baza premise native, ereditare, care tin da calitatil unor subsisteme individualizate ale personalitatii.

Aptitudinile speciale se clasifica in functie de activitatile in cadrul carora se manifesta :

- aptitudini artistice ( literatura, pictura, muzica, teatru, etc. )

- aptitudini stiintifice ( matematica, biologie, fizica, etc. )

- aptitudini sportive ( aletism, gimnastica, inot )

- aptitudini tehnice

-aptitudini manageriale ( organizare, administratie, conducere- comanda )

Pornind de la ideea unanim recunoscuta ca fiecare persoana are anumite aptitudini, s-a ajuns la una dintre cele mai comprehensive clasificari a aptitudinilor umane.Aceasta clasificare a fost realizata de Fleishman ( 1984 ) .Din lista de aptitudini fac parte :

- comprehensiunea limbajului oral si scris ;

- exprimarea orala si scrisa ;

- fluenta ideilor ;

- sensibilitaea la probleme ;

- aptitudinea numerica ;

- capacitatea memoriei ;

- flexibilitatea i clasificare ;

- orientarea in spatiu;

- viteza perceptiva;

- coordonarea membrelor

- atentia distributiva ;

- forta statica ;

- reprezentarea spatiala;

- dexteritatea manuala.

In cadrul fiecarei categorii de aptitudini, se evidentiaza cele cu un grad mai mare de specializare.Astfel se contureaza calitatile aptitudinale speciale : talentul, vocatia si geniul.

Talentul este reprezentat de ansamblul dispozitiilor functionale, ereditare si a sistemelor operationale dobandite, care mijlocesc performante deosebite si realizari originale in activitate ( P.Popescu Neveanu, 1978 )

Talentul este o treapta superioara a unei aptitudini, asociindu-se cu originalitatea si este efectul interactiunii , intermodelarii unor aptitudini diferite si eterogene.

,, Orice creatie, pentru a se desavarsi, trebuie mai intai sa fie afundata in timpul care va deveni  ( Antoine de Saint- Exupery )

Vocatia desemneaza ,, chemarea   catre o anumita activitate sau misiune sociala prin care subiectul ,, simte   ca isi valorifica propriile aptitudini, valorizandu-le la maximum.

Psihologul C.Radulescu- Motru apreciaza vocatia prin prisma personalismului energetic, considerand-o ca fiind ,, o sinteza de insusiri care obliga la manifestari personale, originale, creatoare de valori.   Astfel, vocatia include organizarea ierarhica a rolurilor sociale prin care se exprima o personalitate.

,, A darui cultura inseamna a darui sete de cultura. Restul vine de la sine. Asa cum dragostea cere dragoste si cultura cere cultura.Cultura se afla chiar in setea de cultura   ( Antoine de Saint- Exupery )

Geniul desemneaza o persoana cu o exceptionala dotare si calitati, care conduc la realizari de importanta istorica .Spre deosebire de talent, unde performantele sunt in coordonatele valorice ale epocii, performantele geniului creaza o epoca noua, un nou mod de gandire, un stil nou.

Este important de retinut faptul ca

1. Una si aceeasi aptitudine poate fi implicata in mai multe activitati. Astfel, un rofesor, ca si un medic trebuie sa aibe un spirit de observatie dezvoltat.
2. Aptitudinile sunt interconectate in structuri variate.Ceea ce asigura succesul intr-o activitate nu este o aptitudine singulara , ci structura, combinatia de aptitudini, in care acestea se compenseaza si se potenteaza pentru a asigura performanta superioara.

,, Un chimist isi poate limita orizontul de cunoastere la stiinta chimiei. Unui profesor de chimie nu-i este permis asa ceva. El nu manuieste retorte sau alambice, ci constiintele copiilor.  (R. Hubert, 1965 )

Profesiunea de educator implica raportarea si confruntarea continua cu altii, de aceea anumite calitati aptitudinale sunt indispensabile acelora care isi aleg si presteaza aceasta profesiune.Aptitudinile pedagogice, solicitate profesorului in actiune, se manifesta in activitatea de educatie si pot fi evidentiate pe baza performantelor realizate.

Sistemele de clasificare a aptitudinilor pedagogice difera de la un autor la altul, in functie de natura, continutul si laturile activitatii pedagogice.Astfel, se pot distinge :

1 Aptitudini didactice- referitoare la activitatea de instruire

2. Aptitudini educative- privitoare la activitatea de modelare a personalitatii umane.

Fiecare din aceste categorii include apoi aptitudini legate de  realizarea unei sarcini concrete :

- aptitudini metodice ;

- aptitudini de evaluare ;

- aptitudini educative in domeniul educatiei morale, estetice, de mediu, de sanatate, etc.

In functie de particularitatile proceselor psihice, care fac parte din continutul psihic al aptitudinilor pedagogice, se pot mentiona urmatoarele categorii de aptitudini :

1. Aptitudini ce asigura calitatea gandirii - capacitatea de analiza si sinteza, flexibilitatea, originalitatea ;
2. Aptitudini ce asigura calitatea limbajului- capacitatea de a folosi in mod adecvat acest instrument de comunicare este prezenta in toate aptitudinile pedagogice : inteligibilitatea, claritatea, plasticitatea, expresivitatea, fluenta ;
3. Aptitudini ce garanteaza calitatea atentiei-concentrarea, intensitatea, distributivitatea, comutativitatea ;
4. Aptitudini ce determina calitatea memoriei- rapiditatea memoriei, trainicia pastrarii si promtitudinea recunoasterii si reproducerii.

Tinand cont de structura psihica interna a aptitudinilor pedagogice, se poate aprecia si existenta unor aptitudini pedagogice speciale, cum ar fi :

- Aptitudinea de a cunoaste si intelege psihicul celui supus actiunii educative- capacitatea intuitiva, patrunderea si sesizarea rapida a particularitatilor psihice individuale.Contactul permanent cu elevii, compensat cu o pregatire continua, dezvolta si perfectioneaza aceasta aptitudine ;

- Aptitudinea empatica- ii ofera profesorului posibilitatea de a privi toate influentele prin prisma celor carora li se adreseaza si de a prevedea, nu numai eventualele dificultati, dar si posibilile rezultate ;

- Aptitudini organizatorice- se manifesta in intrega activitate desfasurata de profesor : planificarea propriei munci, pregatirea si desfasurarea lectiilor, indrumarea activitatii colectivuli de elevi ;

- Spiritul de observatie- capacitatea ce permite sesizarea celor mai fine nuante si manifestari ale actiunii educative.Cu ajutorul ei profesorul poate surprinde si intui,, starea de spirit di intentiile elevilor, dupa expresia fetei si anumite miscari   ( F.N.Gonobolin, 1963 ) ;

-Tactul pedagogic- capacitatea de a gasi, la momentul oportun, forma cea mai adecvata de atitudine si tratare a elevilor ( Gonobolin ) ; se poate aprecia ca tactul este capacitatea profesorului de a-si mentine si consolida starile psihice pozitive si de a le domina si inhiba pe cele negative, oferind astfel raspunsuri si solutii promte tuturor solicitarilor procesului instructiv-educativ.

In aria de procupari privind determinarea acelor calitati ale profesorului care pot influenta si modela personalitatea elevului se inscrie si cercetarea lui Josef Stefanovic( 1979 ).Autorul identifica pozitionarea tactului pedagogic in procesul de educatie.El concluzioneaza ,in urma cercetarilor facute, faptul ca ,, tactul pedagogic este gradul calitativ al interactiunii sociale dintre profesor si elev. In acest caz, criteriile acestei calitati sunt :

a.Gradul de adecvare a comportamentului profesorului fata de fiecare elev ;

b. Gradul motivatiei pozitive a rezultatelor la invatatura si a comportamentului elevului ;

c. Gradul de dezvoltare a personalitatii elevului ;

d. Gradul de respectare a particularitatilor psihice a elevului si asigurarea unui climat psihic optim al activitatii instructiv-educative ;

e. Rezultatele obtinute in atingerea obiectivelor propuse in activitatea instructiv-educativa ( Stefanovic, 1979 )

- Maiestria pedagogica- dezvoltarea plenara a tuturor componentelor personalitatii profesorului, concomitent cu integrarea lor intr-un tot unitar.Maiestria pedagogica nu se confunda cu tehnica didactica.Un profesor care poseda maiestrie pedagogica este mai mult decat un profesionist, este un artist in meseria sa .

,,nici o profesiune nu cere posesorului ei atata competenta, daruire si umanism ca cea de educator pentru ca in nici una nu se lucreaza cu un material mai pretios, mai complicat si mai sensibil decat este omul in devenireancorat in prezent, intrezarind viitorul si sondand dimensiunile posibile ale personalitatii, educatorul instruieste, educa, indeamna, dirijeaza, cultiva si organizeaza, corecteaza, perfectioneaza si evalueaza neincetat procesul formarii si desavarsirii calitatilor necesare omului de maine  

Un alt sistem de clasificare a aptitudinilor pedagogice, realizat de Nicolae Mitrofan( 1988 ) evidentiaza urmatoarele componente ale aptitudinilor pedagogice :

- competenta stiintifica

- competenta psihopedagogica

- competenta psihosociala

Cele trei tipuri de competente actioneaza integrat.

Competenta stiintifica implica o buna pregatire de specialitate

Competenta psihopedagogica este asigurata de ansamblul de capacitati necesare pentru ,, construirea "diferitelor componente ale personalitati elevilor.Ea cuprinde :

- capacitatea de a determina gradul de dificultate al materialului de invatare ;

- capacitatea de a face materialul de invatare accesibil prin gasirea celor mai adecvate metode si mijloace ;

- capacitatea de a intelege elevul, de a patrunde in lumea sa interioara ;

- creativitatea in munca psihopedagogica ;

- capacitatea de a crea noi modele de influentare instructiv-educativa, in functie de cerintele fiecarei situatii educationale.

Componenta psihosociala este reprezentata de ansamblul de capacitati necesare optimizarii relatiilor interumane, cum ar fi :

- capacitatea de a adopta un rol diferit ;

- capacitatea de a stabili usor si adecvat relatii cu ceilalti ;

- capacitatea de a influenta grupul de elevi, ca si pe indivizii izolati ;

- capacitatea de a comunica usor si eficient cu elevii ;

- capacitatea de a utiliza adecvat puterea si autoritatea ;

- capacitatea de a adopta stiluri diferite de conducere

Pantelimon Golu apreciaza, referindu-se la aptitudinea pedagogica, ca aceasta implica mai multe aspecte : eruditie si cunostinte de specialitate ;cunoasterea practica a psihologiei individuale a elevilor ; priceperea de a transmite cunostinte, dar si capacitatea de a relationa afectiv cu elevul si cu grupul de elevi ; inteligenta spontana si inspiratie de moment in luarea unei decizii ;manuirea constienta a mecanismelor capabile sa optimizeze actul educational.

In domeniul pedagogic se contureaza si alte sisteme de clasificare a aptitudinilor, printre care si cel care tine cont de urmatoarele aspecte :cunostinte, abilitati si trasaturi de personalitate :

Nivelul cunostintelor

Strict necesare 

1. Detinerea unui nivel de cunostinte pedagogice generale si de psihologie a copilului foarte elaborat

2.Cunoasterea la zi si in detaliu a problemelor de didactica moderna.

3.Cunostinte bine elaborate ( aspectele necesare muncii didactice ).

4.Cunostinte de management educational.

5.Cunoasterea normelor deontologice.

Necesare

1.Cunostinte de psihologie generala necesare in domeniul didactic.

2.Cunostinte de pedagogie sociala, necesare muncii didactice.

3.Cunostinte de pedagogie diferentiala.

Dezirabile

1.Cunostinte generale in domeniul defectologiei.

2.Cunostinte generale in domeniul psihologiei sociale.

Abilitati si trasaturi de personalitate

Strict necesare

1.Priceperea de a intocmi un proiect anual ( palanificare calendaristica ).

2.Priceperea si abilitatea de a realiza un proiect de lectie/ activitate educativa.

3.Abilitatea de a intelege si utiliza strategii didactice diferite si eficiente.

4.Priceperea si abilitatea de a alege si utiliza stiluri didactice adecvate situatiei educationale.

5.Capacitate de empatie.

6.Capacitatea de a respecta normele deontologice.

7.Onesitate, fermitate, flexibilitate comportamentala,demnitate .

8.Discernamant si obiectivitate in aprecierea elevilor si a colegilor.

9.Tact pedagogic.

10.Dragoste pentru copii.

Necesare

1.Simtul umorului.

2.Abilitatea de a actiona ca un manager in raport cu elevii.

3.Deprinderea de a analiza o situatie din mai multe unghiuri de vedere.

In domeniul relatiilor umane sunt evidentiate urmatoarele categorii de aptitudini necesare exercitarii profesiunii didactice:

Cunostinte

Strict necesare

1.Cunoasterea specificului structurii si functionarii colectivului de elevi, pe varste scolare.

2.Cunoasterea etapelor de constituire a colectivelor scolare.

3.Cunoasterea rolului echipei educationale din perspectiva eficientei activitatii instructiv-educative cu elevii.

4.Cunoasterea statutului si rolului cadrului didactic, in general si cu relatia cu unitatea scolara.

Necesare.

1.Cunoasterea specificului evolutiei coordonatei sociale in psihologia varstelor.

Dezirabile

1.Cunoasterea tehnicilor de investigare sociologice.

2.Cunostinte psihologige privind relatiile interumane.

Din perspectiva abilitatilor si a trasaturilor de personalitate se pot distinge anumite grupe de aptitudini specifice profesiunii didactice :

Strict necesare

1.Priceoerea de a exprima ferm si logic o cerinta.

2.Deprinderea de a executa promt si corect o cerinta sau soliciare.

3Priceperea si abilitatea de a se informa in relatiile cu elvii, familiile acestora, colegii.

4.Capacitatea de a respecta normele sociale impuse de viata scolara.

5.Comportamentul empatic.

6.Usurinta si expresivitate in comunicarea verbala si nonverbala.

Necesare

1.Capacitatea de autoreglare sociala in raport cu feed-back-ul si feed-forward-ul.

2.Spirit de colaborare si colegialitate.

3.Exigeta si autoexigenta.

4.Fermitate si flexibilitate.

5.Simtul umorului.

Dezirabile

1.Simtul ridicolului.

2.Sensibilitate estetica.

3.Incredere in oameni.

4.Autoincredere rationala.

5.Maleabilitate, dar nu slabiciune.

6.Capacitatea de a asculta activ.

3.Competente profesionale

Competentele au o sfera de cuprindere mai mare decat a aptitudinilor, ele presupunand si rezultatele activitatii, pe langa cunoastere si capacitatea de a efectua un lucru bine, corect.

Competenta didactica implica problematica eficientei predarii si a stabilirii unor criterii de eficienta.

Un model de program de formare a profesorilor desfasurat in S.U.A., operationalizeaza competenta didactica in cinci categorii de competente specifice ( cf.Gherghinescu,1999) :

Competenta cognitiva- cuprinzand abilitatile intelectuale si cunostintele asteptate din partea unui profesor ;

Competenta afectiva- reprezentata prin atitudinile asteptate din partea profesorului si considerata specifica profesiunii didactice, deoarece este cel mai greu de obtinut ;

Competenta exploratorie- vizand nivelul practicii pedagogice si oferind ocazia viitorilor profesori de a-si exercita abilitatile didactice ;

Competenta legata de performanta- prin care profesorii dovedesc nu numai ca stiu, dar si pot utiliza ceea ce stiu ;

Competenta de a produce modificari observabile ale elevilor in urma relatiei pedagogice

,, Daca scopul este o opera de arta, totusi, nu trebuie neglijat artistul in favoarea panzei, a pensulei si a culorii   ( Matt Hennecke )

O anumita categorie de competente sunt cerute de profesiunea didactica, atunci cand ne gandim la managementul stresului.In fata provocarilor externe, stresul prelungit, necontrolat cauzeaza problemem de sanatate, mai ales in cazul persoanelor foarte active.Stresul este tot mai raspandit in randul profesorilor, putand sa afecteze si performanta profesionala. Din acest motiv, este imperativ necesar sa ne dezvoltam urmatoarele categorii de competente :

a. Competente specifice ( pentru a face lucrurile bine )

b.Competente calitativ superioare ( pantru optimizarea procesului )

c.Dezvoltarea unui domeniu competential ( pentru a face lucruri mai bune )

Domenii de competente coroborate cu functiile didactice

( Miroiu, A.,1998)

,,Un bun profesor trebuie sa dovedeasca un nivel dezirabil de competente in toate domeniile, pentru a reusi sa transforme un grup de solisti intr-o orchestra. 

Inclusiv Fisa de Evaluare a activitatii profesorului evidentiaza categoriile de competente cerute profesiunii didactice.

Fisa de Evaluare

Ca urmare a organizarii continuturilor educative in abordarea curriculara,apare necesitatea formarii unor competente didactice, care tin de managementul curriculum-ului pentru elevi.Dorel Ungureanu identifica mai multe categorii de competente specifice elaborarii curriculum-ului :

- competente ale grupurilor de profesori( sau a fiecarui profesor in parte ) : reconsiderarea obiectivelor, dozarea si organizarea unitatilor de continut, sesizarea si considerarea diferentelor intre educabili, conceperea si programarea sarcinilor, adecvarea unor secvente curriculare panan la individualizare, evaluare si remediere/ reglare/ recuperare /progres.

- competente in conceperea si utilizarea manualelor si a altor materiale curriculare : selectarea si organizarea continuturilor globale, secventializarea continuturilor globale, cuplarea conceptuala a materialelor pentru educabili cu cele pentru eucatori, veleitati evaluative in administrarea materialelor curriculare.

In contextul creat de reformele educationale care se desfasoara atat in tara noastra, cat si in multe alte tari, context al globalizarii si integrarii regionale sau mondiale, au fost acceptate cateva caracteristici dezirabile ale profesorilor, tinand cont de competentele specifice profesiunii didactice :

1. Profesorii competenti sunt devotati elevilor si invatarii realizate de acestia : ii trateaza in mod echitabil, inteleg modul in care elevii se dezvolta si invata, sunt constiennti de influenta contextului si a culturii asupra comportamentului, incurajeaza mentinerea stimei de sine, responsabilitatea si respectul elevilor pentru diferentele individuale, culturale, religioase, si rasiale.
2. Profesorii competenti cunosc disciplinele pe care le predau si modul in care sa predea acele discipline elevilor : cunoaterea in profunzime a disciplinei, dezvolta capacitati analitice si critice cu privire la acele cunostinte, inteleg unde pot sa apara dificultati si adapteaza stilul de predare in mod corespunzator, creeeaza trasee multiple pentru parcurgerea temelor specifice disciplinei, fiind adeptii invatarii elevilor prin formularea unor idei personale.
3. Profesorii competenti sunt responsabili pentru managementul si monitorizarea modului in care elevii invata : creaza, mentin si modifica spatiul pentru a capta si sustine interesul elevilor, utilizeaza eficient resursele temporale, invita alti adulti sa participe la activitatile de predare organizata, sunt adeptii negocierii unor reguli lier acceptate de interactiune sociala intre elevi, elevi-profesori, stiu sa motiveze elevii pentru a invata, evalueaza obiectiv progresul fiecarui elev.
4. Profesorii competenti se gandesc sistematic la modul in care predau si invata din propria experienta : inspira elevilor : curiozitate, toleranta, onestitate, respect fata de diversitate ; extrag din cunoastera dezvoltarii umane subiecte de instruire si educatie, sunt angajati in invatarea continua si ii incurajeaza pe elevi sa aiba o perspectiva asemanatoare, apofundeaza cunoasterea, isi indreapta judecatile, adapteaza predarea la noile descoperiri.
5. Profesorii competenti sunt membrii ai unor comunitati care invata : contribuie la eficacitatea si eficienta scolii, cunosc resursele comunitatii care pot fi contavtate pentru a actiona in beneficiul elevilor, gasesc modalitati de a lucra colaborativ si creativ cu parintii.

Educatia si circumstantele pot sa fie responsabile pentru ceea ce suntem, dar numai NOI suntem singurii responsabili pentru ceea ce devenim.Amintiti-va cei 3 R : Respect de sine, Respect pentru ceilalti, Responsabilitatea pentru toate actiunile noastre !

Poate aceste ganduri vor fi de folos ..

1.Ai nevoie de practica pentru a invata sa ierti.

2.Judeca-ti succesul dupa lucrurile la care a trebuit sa renunti ca sa-l atingi.

3.Nu judaca oamenii dupa rudele lor.

4.Fii deschis la schimbare, dar nu renunta la valorile tale.

5.Nu lasa o mica disputa sa strice o mare prietenie.

6.Daruieste oamenilor mai mult decat se asteapta si fa-o cu draga inima.

7.Memoreaza-ti poezia preferata.

8.Suntem responsabili pentru tot ceea ce facem, indiferent de cum ne simtim noi.

9.Ori tu iti controlezi atitudinea, ori te controleaza ea pe tine.

10.Nu ceea ce li se intampla oamenilor este important, ci ceea ce fac ei dupa aceea.

III.PROFESIUNEA DIDACTICA- VOCATIE SAU MISIUNE

1.A fi profesor

,, Cel ce-si domina poporul prin adevarul cuvintelor sale, cu toate greutatile si amaraciunile, va fi urmat ().Ca si cel care faureste sentimentul maretiei  ( Antoine de Saint -Exupery )

A fi profesor inseamna un risc asumat.Sa-i inveti pe altii cum sa invete este o opera care implica rabdare, incertitudine, multe ore de studiu, emotie, descurajare, suras.Mai mult ca atat, rezultatul muncii unui profesor , nu se poate masura cantitativ si calitativ, imediat.Profesorului nu este doar persoana care propune continuturi, da sarcini, cere conduite..

El stimuleaza si intretine curiozitatea copiilor pentru lucruri noi, le modeleaza comportamentele sociale,, le intareste increderea in fortele proprii, ii ajuta sa-si desavarseasca identitatea.

Din aceste motive, profesorul trebuie sa aibe calitati si competente necesare centrarii , cu precadere, pe asteptarile, trebuintele si interesele elevilor.

Iata de ce ,Rene Hubert (1965) considera ca principala calitate a profesorului este vocatia pedagogica, exprimata prin ,, a te simti chemat, ales pentru aceasta sarcina si apt pentru a o indeplini  Trei elemente ii sunt caracteristice vocatiei pedagogice : iubirea pedagogica, credinta in valorile sociale si culturale, constiinta responsabilitatii fata de copil ( fata de patrie,, intreaga umanitate ).

M.A.Bloch(1968 ) apreciaza faptul ca ,, arta pedagogica, ce este inainte de toate arta de a te pune la dispozitia copiilor, de a simpatiza cu ei, de a le intelege universul, de a le sesiza interesele care ii anima, se intemeiaza in mare masura pe un dar, vocatia pedagogica  

2.Rolul profesorului in scoala si societate

In literatura de specialitate se apreciaza ca profesiunea didactica nu se poate restrange doar la cea de simpla sursa de cunostinte.Rolul conducator al profesorului in activitatea didactica, ramane insa una din coordonatele de baza ale misiunii sale.

Anita E. Wolfolk, mentioneaza urmatoarele functii ale profesiunii didactice :

- luarea deciziilor privitoare la ceea ce se intampla in procesul de invatamant;

- declansarea si intretinerea interesului elevilor, curiozitatii si dorintei lor pentru activitatea de invatare ;

- conducerea grupului de elevi ;

- indruma persuasivelevii, ii sfatuieste si observa comportamentul acestora ;

- reprezinta un model pozitiv de personalitate si comportament pentru elevii sai ;

- intelege, reflecteaza asupra intamplarilor din clasa, studiaza fenomenele psihopedagogice cu care se confrunta.

Asumandu-si o multitudine de roluri, profesorului trebuie sa constientizeze ca exercitarea lor depinda de personalitatea pe care si-o modeleaza. In acest sens, un rol deosebit in exercitarea acestei profesiuni il `au anumite componente ale personalitatii : cultura profesionala, calitatile atutudinale si cele aptitudinale.

3.Cultura profesorului este rezultatul educatiei si a pregatirii sale : cultura generala si filosofica, cultura de specialitate si cultura psihopedagogica.

Datorita diversitatiii sarcinilor din scoala si societate, se impune ca prima coordonata a pregatirii sale un orizont cultural larg, din domenii diferite ale stiintei, tehnicii, culturii, completat de o baza filosofica, care sa asigure viziunea de ansamblu asupra lumii si devenirii ei.Componenta filosofica determina intelegerea sensului si destinului omului in univers.

Formati constiinte libere :,, Nu e de ajuns a le indopa memoria cu sfaturi de buna purtare, care nu au nici o legatura.Noi nu am facut nimic daca aceste sfaturi nu sunt primite de inteligenta lor,daca nu inflacareaza inima lor, daca nu devin regula obisnuita a vointei lor  

Atitudinile pedagogice reflecta ,, cel mai adecvat forma primara in care experienta trecuta a individului este concentrata, pastrata si organizata pentru ca el sa se poataincadra intr-o noua situatie  (T.M.Newcomb,1966 )

Din gama atitudinilor mai semnificative pot sa fie mentionate :

- umanismul

- Calitatile atitudinale de natura caracterial- morala :obiectivitatea, principialitatea,cinstea, curajul, demnitatea, corectitudinea, modestia, fermitatea, rabdarea, optimismul, stapanirea de sine )

- constiinta responsabilitatii si a misiunii sale- Hubert considera ca :

,, A fi constient de aceasta misiune si a te darui total si dezinteresat pentru infaptuirea ei inseamna implicit a fi un adevarat patriot.Constiinta responsabilitatii si a misiunii nu pot fi concepute in afara adeziunii si atasamentului fata de valorile culturale, nationale si universale, create de-a lungul veacurilor  

Din perspectiva contributiei la proiectarea si dezvoltarea de curriculum, profesorul are mai multe roluri.Hoyle descrie caracteristicile functiei didactice, introducand conceptele de profesionalism restrictiv si profesionalism extins.

Hoyle sugereaza trei posibile cai de actiune a profesorului in schimbarea curriculara :

- poate fi independent un inovator in munca sa la clasa ;

- poate actiona ca un ,, campion al inovatiei   printe colegi ;

- poate fi un factor activ al imlementarii unor inovatii produse de altii.

Dupa Stenhouse, cele trei caracteristici ale profesorului implicat in schimbarea curriculare sunt :

- autoevaluarea permanenta ca baza a propriei dezvoltari ;

- deprinderea si dorinta de a-si studia propriul comportament didactic ;

- preocuparea de a introduce in practica idei noi si de a evalua eficienta.

Noile cerinte referitoare la activitatea profesorilor ( E.Grue, M. Garant )apartin cu prioritatea domeniului managerial, asa cum sunt evidentiate de tintele prioritare ale programelor de formare :

1.Abilitatea de a defini scopuri si de a le realiza in cooperare si parteneriat ;

2. Abilitatea de a munci in echipa ;

3. Abilitatea de a gandi organizational, institutional si in termeni financiari ;

4. Vointa de a-si asuma responsabilitati si initiative ;

5. Increderea in dezvoltarea profesionala si personala ;

6. Disponibilitatea de a impartasi grijile si problemele personale ale colegillor si ale educabililor ;

7. Competentele comunicationale, autenticitatea si empatia ;

8. Abilitatea de a depasi frustrarile non-productie, rezistenta la schimbare si blocajele ;

9.deschiderea la pluralism si multicentrism ;

10. capacitatea de a se orienta in domenii socio-culturale diverse ;

11. Abilitatea de a actiona diferentiat, in functie de publicul si situatia concreta.

Rolul profesorului poate sa fie analizat si din perspectiva relatiei profesor - elev.Avand in vedere valorile societatii contemporane( libertate, responsabilitate, toleranta,cooperare )se impune o noua abordare a relatiei profesor-elev :

- asumarea de catre profesor si elevi, a unei responsabilitati morale comune in cadrul relatiei educationale, conducand la angajarea afectiva si efectiva in procesul educational ;

- recunoasterea reciproca a ,, dreptului de a fi altfel   si valorizarea fiecarei fiinte umane in parte, indiferent de cat si de cum este diferita ;

- increderea in posibilitatile fiecarei fiinte umane de a progresa

- recunoasterea faptului ca toti elevii si profesorii sunt parteneri sociali cu functii complementare, dar cu responsabilitate comuna ;

- considerarea scolii ca mediu de constructie culturala ;

- renuntarea la principiul ,, caii optime unice  si constientizarea faptului ca majoritatea problemelor sociale si umane au mai multe solutii echi-finale si echi-valente.

- promovarea autenticitatii si sinceritatii- a fi tu insuti este mai important decat a avea dreptate.

4..Efectul Pygmalion

Avand la baza ideea potrivit careia in procesul de invatamant asteptarile profesorului produc efecte asupra comportamentelor si performantelor elevilor, au fost analizate o serie de concepte de psihologie sociala, pentru a evidentia dinamicile psihosociale ce se dezvolta in relatia dintre profesor si elev.

Continuati a va cultiva

,,Putin importa ce studii preferati, principalul este ca sufletul vostru sa fie alimentat.Inaintea clasei sa aveti mintea in activitate, daca voiti sa va faceti datoria in timpul clasei.  

Asociind numele lui Pygmalion cu studiul asteptarilor si efectelor produse, cercetatorii din domeniul educatiei au evidentiat urmatoarele aspecte :

-Rosenthal.R si Jacobs L. (1968 )- introduc notiunea de Pygmalion pentru a desemna ca asteptarile profesorului pot fi predictii care se autoimplinesc ;

-Merton (1948 )- abordeaza ,, autorealizarea profetiilor   sau ,, predictia creatoare  :,, la inceput este o perceptie falsa ce provoaca la persoana in cauza un comportament nou, care pana la urma ajunge sa valideze falsa perceptie initiala  

- intr-un studiu realizat ulterior, Rosenthal(1973) si Dafinoiu (1996 ) indica 4 categorii de factori care mediaza confirmarea asteptarilor profesorului :

1.Climatul- profesorii se comporta intr-o maniera calda, binevoitoare, apropiata fata de elevi, in timp ce ceilalti sunt in general reci;

2.Feed-back-ul- profesorul ii lauda si ii incurajeaza mai mult pe elevii fata de care are expectante inalte, le ofera feed-back-ri frecvente, in timp ce fata de ceilalti se manifesta critic ;

3.Input-ul- profesorul explica mai mult , insista asupra clarificarii unor probleme mai dificile atunci cand este vorba de elvii fata de care are asteptari mari, in timp ce fata de ceilalti are tendinta de a fi superficial ;

4.Output-ul- Elevii fata de care profesorul are asteptari inalte sunt solicitati mai mult, li se ofera ocazii mai multe de a raspunde, in timp ce elevii solicitati mai putin, au contacte limitate cu profesorul.

De aici rezulta si rolul semnificativ al profesorului i modelarea participarii elevilor si obtinerea performantelor.

Studierea acestui aspect a ridicat multe polemici si semne de intrebare.Cercetari ulterioare au incercat sa determine factorii ce pot sa influenteze formarea expectantelor si, implicit, judecata si luarea unei decizii.Caverni si Noizet (1978) sunt cei care au identificat factorii ce pot crea asteptari inalte sau scazute din partea profesorului :

- Cunoasterea performantelor anterioare ale elevilor ;

- Informatiile referitoare la statutul scolar al elevilor;

- situatia social- economica a elevilor;

- originea etnica a elevilor.

Ideea evidentiata de Noizet si Caverni este ca informatiile prealabile favorizeaza elaborarea unor reprezentari, care la randul lor, vor determina expectante, iar acestea din urma se vor regasi in atitudinea fata de elev si in selectarea indiciilor de evaluare a acestuia.

IV.PORTRETUL PROFESORULUI IDEAL

Exista numeroase aprecieri referitoare la calitatile impuse sau dorite a reflecta dimensiunea profesiunii didactice.Am ales din literatura de specialitate modelul propus de Ion si Mirela Albulescu avand ca generic :

,, Comandamentele profesorului ideal

1. Cauta sa comunici clar.
2. Cauta sa fii cat mai placut si sa trezesti mereu curiozitatea.
3. Incearca sa-ti asculti cu adevarat elevii.
4. Respecta spiritul obiectivelor disciplinei pe care o predai.
5. Actualizeaza-ti permanent cunostintele.
6. Selecteaza esentialul si expune intr-un mod placut.
7. Utilizeaza motivatia ca parghie fundamentala a formarii elevilor.
8. Evalueaza gradual si fixeaza obiectivele eficient.
9. Respecta regulile deontologiei rofesionale.
10. Autoevalueaza-te permanent si imbunatateste-ti stilul prin raportarea la elevi.( ,, Predarea si invatarea disciplinelor socio-umane ,Polirom,2000,p.79 )

2.Aptitudini, deprinderi si capacitati ale profesorilor- chestionar

Pentru a evidentia aptitudinile, deprinderile si calitatile profesorului din perspectiva elevilor am utilizat metoda chestionarului pe un esantion de 30 elevi din ciclul gimnazial la Scoala ,,Grigore Antipa   din Tulcea.

Elevii au fost impartiti in doua grupe : 11-12 ani, respectiv 14-15 ani.

Elevii au avut ca sarcina sa identifice :

- calitatile profesorilor pe care le doresc manifestate permanent ;

- calitati ale profesorilor manifestate ocazional ;

- calitati ale profesorilor care nu sunt obligatorii ;

- sa intocmeasca un TOP al calitatilor dorite ( Top 5 ) ;

- sa intocmeasca un top al aspectelor legate de comportamentul profesorilor care ii dezavantajeaza pe elevi ( Potop 3 ).

Modelul chestionarului si chestionarele completate de elevi sunt anexate lucrarii prezente.

Interpretarea rezultatelor

Elevii din clasa a Va ( 12 ani ) considera in Topul preferintelor lor ( Top 5 ) urmatoarele aptitudini si calitati ale profesorilor :

Elevii din clasa a VII ( 14 ani ) au formulat urmatoarele aprecieri referitoare la Topul celor 5 calitati ale profesorului ideal :

Interesant este ca anumite calitati ale profesorilor, care nu intra in acest Top, au o pondere semnificativa pentru elevi ;

- 37,50% din elevi apreciaza creativitatea profesorilor ;

- 18,75 % din elevi admira capacitatea profesorilor de a lua decizii corecte in timp scurt si spiritul de competitie al acestora;

-12,50% din elevi apreciaza loialitatea profesorilor, initiativa si calitatea de bun desenator ;

-ceea ce , insa, nu surprinde, tinand cont de varsta elevilor chestionati este aprecierea spiritului de aventura, pe care ar trebui sa si-l asume profesorii in anumite situatii ( 37,50 %

Analiza aspectelor care ii dezavantajeaza pe elevi, in relatia cu profesorii( Potop 3) evidentiaza urmatoarele rezultate :

Pentru elevii din clasa a Va se disting anumite manifestari pe care nu le aproba :

- evaluarea incorecta din partea unor profesori ;

- tonul ridicat in mod nejustificat ;

- starea de indispozitie manifestatata de unii profesori in timpul orei.

( alte manifestari nefavorabile : trecerea brusca de la un subiect la altul, intarzierea la ore, luarea unor decizii pripite, incorecte, nerespectarea programului scolar- cand elevii sunt tinuti dupa ore, deoarece profesorul nu se incadreaza in timp )

Elevii din clasa a VII a (14 ani ) considera urmatoarele manifestari ale profesorilor in,, Potopul insusirilor  profesorilor :

- tonul ridicat, uneori agresivitatea verbala si fizica ;

- conversatia la telefon in timpul orei ;

- incorectitudinea manifestatata la evaluare ;

( alte manifestari nefavorabile : nerespectarea programului scolar, lipsa de loialitate profesionala- cei care isi fac doar o datorie prin actul de predare, fara sa se implice afectiv si efectiv in educatie, indrumare-, discriminarea elevilor,devierea de la subiectul lectiei in mod repetat,,,cicaleala , pierderea calmului )

Bilantul raspunsurilor date de elevii din clasa a VIIa, referitor la aptitudinile si capacitatile profesorilor, pe care le doresc manifestate permanent este reprezentat in tabelul de mai jos.

Surpinzator este modul in care elevii din clasa a VII a apreciaza aptitudinile si capacitatile profesorilor, care se pot manifesta ocazional :

- 68,75% - atentia la detalii ;

- simtul pratic si calitatile de lider ;

-56,25%- spiritul de economie ;

- 50%- spiritul de observatie, capacitatea de sinteza si spiritul de aventura ;

- 43,75%- calitatea de bun desenator,simtul estetic si spiritul de competitie.

La varsta adolescentei initiale ( 14 ani ) copiilor nu le place sa fie controlati indeaproape ; de asemenea, nu apreciaza corect calitatea de lider, considerand ca un lider le ingradeste libertatile.Acest fapt este determinat nu numai de nivelul varstei, cat mai ales de lipsa unei educatii pentru competitie, dezvoltarea personalitatii din perspectiva estetica, practica si nu in ultimul rand cultivarea tehnicilor de invatare activa.Consider ca si mediul familial este este responsabil de lipsa interesului si a motivatiei pentru valorificarea inteligentelor multiple ale copiilor si orientarea lor in devenirea personala si profesionala.

.Cum aptitudinile si capacitatile alese de elevi cu ponderea cea mai mare sunt tocmai cele care nu mai corespund profilul profesional corespunzator cerintelor actuale, ele fiind mai degraba calitati ale profesorului din trecut, se impune o schimbare in abordarea educationala a acestor elevi si a parintilor lor.

Elevii din clasa a Va considera urmatoarele ca capacitati si aptitudini ale profesorului trebuie sa se manifeste permanent 

Desi mai mici ca varsta, comparativ cu cei din clasa a VII a, copiii de 12 ani au identificat mai corect aptitudinile profesorului ideal.Acesti copii sunt din clasa a carei diriginta sunt chiar eu.Activitatile desfasurate impreuna si colaborarea cu parintii si colectivul de profesori si-au pus amprenta pe modul de apreciere obiectiva si pertinenta realitatii educationale.

Diversificarea strategiilor de invatare, implicarea chiar de la varsta frageda in parteneriate cu diverse institutii la nivel national si local vor conduce , cu siguranta, la conturarea profilului personalitatii acestor elevi ; dispusi la colaborare si competitie, stiu sa lucreze in echipa, apreciaza eficacitatea si doresc performanta.

Iata cum califica elevii din clasa a Va capacitatile si aptitudinile profesorilor, care se pot manifesta ocazional :

- 60%- spiritul de aventura :

- 53,33%- spiritul de economie ;

- 46,66 % -aptitudinile tehnice ;

- Capacitatea de sinteza, simtul estetic- 26,66%

De mentionat faptul ca spiritul de aventura este raportat la ineditul unor situatii educationale cu care sunt, de altfel, familiarizati.Le plac lectiile si activitatile desfasurate intr-un cadru inedit, utilizand strategii care sa-i implice efectiv in actul invatarii sau evaluarii.Multe din lectiile noastre sunt adevarate calatorii sau expeditii, in care fiecare copil are un rol bine stabilit si asumat.

Aptitudinile tehnice sunt considerate importante : elevii prefera profesorii care utilizeaza la ore frecvent calculatorul si ii invata sa exploreze intr-un mod activ si personalizat universul disciplinelor scolare.

V.IN LOC DE CONCLUZII

Ganduri exprimate de cativa studenti :

,, Un bun profesor trebuie sa aiba calitatile unui : animator, evaluator, moderator, observator,organizator.

Pentru aceasta ele trebue sa aiba spirit de : analiza, observatie,initiativa, sinteza, empatie.

Si sa fie : comunicativ, conciliant, disponibil, ferm, just, motivat, responsabil, tolerant, coerent, competent, informat, deschis, model, riguros, creativ.  ( Bogdana Dumitras- student FEAA, anul II )

,,Un adevarat cadru didactic, pe langa faptul ca trebuie sa aiba talent de predare si de prezentare a unor probleme , trebuie sa dea dovada de corectitudine ireprosabila prin atitudinea sa , dar in primul rand in relatia cu eevii. In plus, un profesor trebuie sa fie si un om de cultura care sa transmita elevilor cunostinte si din alte domenii.Un profesor caruia i-au trecut prin mana peste 40 de generatii de elvi, care inca isi iubeste meseria, caruia i-a placut sa imparta si cu ceilalti cunostintele sale, aprecia : sa-i inveti pe copii ca totul este posibil, trebuie doar sa crezi si vei ajunge acolo unde ti-ai propus, chiar daca drumul e plin de spini ; ,, spiniii  iti vor deveni aliati daca stii cum sa nu cazi in capcana lor ! (Ionela Zachiteanu- student Geografie,anul III )