Violenta in mediul scolar

Violenta in mediul scolar

Notiunea de violenta

Violenta constituie o problema mondiala majora de sanatate publica si devanseaza maladiile infectioase ca principala cauza de deces premature.

In secolul XXI violenta reprezinta, de asemenea, o amenintare serioasa ale drepturilor omului si, in masura in care are consecinte negative asupra sanatatii, asupra dreptului la viata si a dreptului (fiecarui individ) de a fi tratat cu respect.
Indiferent unde: acasa, la serviciu, pe strada, violenta este o amenintare asupra sanatatii publice ce trebuie stopata.

In fiecare an, mai mult de doua milioane de oameni mor ca urmare a ranilor cauzate de actele violente. Un numar inca si mai mare de persoane supravietuiesc ranilor dar raman cu handicap pe viata, atat pe plan fizic cat si emotional.
In numeroase tari, violenta intre indivizi este endemica si reprezinta a treia cauza de deces la persoanele cu varsta cuprinsa intre 15 si 44 ani. In afara efectelor mentionate, violenta poate declansa si diverse alte probleme de sanatate, dintre care putem aminti tulburari ale sanatatii mentale, maladiile transmisibile sexual, sarcinile nedorite si tulburari ale comportamentului alimentar si ale somnului.

1.1. Efectele violentei asupra copiilor

Copiii care traiesc intr-o familie violenta ajung sa dezvolte aceleasi comportamente ca si parintii lor. Indiferent de varsta, copiii sunt invatati ca violenta este o metoda eficienta de a controla alti oameni. Studiile au aratat ca adolescentii care traiesc intr-un mediu violent sunt urmatoarea generatie de agresori si victime.

Copiii care traiesc intr-un mediu violent sunt martori ai amenintarilor verbale, aruncarii obiectelor, batailor, amenintarilor cu arme, torturarii sexuale, incercarilor de sinucidere, crimelor. Copiii nu sunt numai martori, ci pot fi si victime in timpul acestor incidente.

Copiii din familiile violente invata ca:

• este acceptabil ca un barbat sa loveasca o femeie
• violenta este modul de a obtine ceea ce vrei
• oamenii mari au o putere pe care nu o folosesc cum trebuie
• barbatii care pedepsesc femeile si copiii sunt masculi adevarati
• exprimarea sentimentelor inseamna slabiciune
• nu vorbi despre violenta!
• nu avea incredere!
• nu simti!

Efectele violentei, in functie de stadiul de dezvoltare, indiferent daca un copil este martor sau victima a agresiunilor :

• Sugarii reactioneaza la mediul din jurul lor; cand sunt suparati plang, refuza mancarea sau se inchid in sine si sunt foarte susceptibili fata de deprivarea emotionala. Sunt foarte vulnerabili.
• Copii anteprescolari incep sa dezvolte incercari primare de a relationa cauzele de emotii; prezinta probleme de comportament cum ar fi imbolnaviri frecvente, timiditate profunda, stima de sine scazuta si probleme sociale la gradinita cum ar fi loviri, muscari sau contraziceri. La acest stadiu apar diferentele de gen.
• La varsta prescolara, copiii cred ca tot se invarte in jurul lor si este provocat de ei. Daca sunt martori ai violentelor sau abuzului, pot crede ca ei le-au provocat. Unele studii au aratat ca baietii prescolari au cele mai mari rate ale agresivitatii si cele mai multe probleme somatice, fata de alte grupe de varsta.
• Copiii de scoala primara, in special in stadiul tarziu, incep sa invete ca violenta este calea cea mai potrivita pentru a rezolva conflictele intr-o relatie. Deseori au probleme la teme iar la fetele din aceasta grupa de varsta au fost identificate cele mai ridicate nivele de agresivitate si depresie.
• Adolescentii vad violenta ca o problema a parintilor lor si deseori considera victima ca fiind vinovata. Conflictele dintre parinti au o influenta profunda asupra dezvoltarii adolescentilor si a comportamentului lor ca adulti si este cel mai puternic predictor al delincventei violente.
  

Exista numeroase efecte principale la copiii martori ai violentei si unele efecte subtile. Cel mai bine documentate si notabile efecte sunt cresterea agitatiei si comportament agresiv, ca si depresia si anxietatea.

• Comportament agresiv si neobedientCopiii care au fost martori ai violentei in familie deseori devin agresivi cu colegii, prietenii si profesorii. Ei tind sa fie neobedienti, iritabili si usor de infuriat. Copiii care distrug obiectele si au tendinta de a se implica in conflicte, pot dezvolta o personalitate delincventa in adolescenta. Aceste comportamente sunt mai pronuntate la baieti, dar au fost identificate in numar semnificativ si la fete.
• emotii si conflicte interioareProblemele emotionale interioare, cum ar fi anxietatea, depresia, stima de sine scazuta, inchiderea in sine si letargia, au fost identificate la copiii expusi la violenta domestica. Altii copii prezinta afectiuni somatice (suferinte corporale, dureri si imbolnaviri fara o cauza medicala). Aceste simptome apar pentru ca exista o tensiune interna acumulata, la copiii care nu gasesc moduri de rezolvare a unor probleme, care nu isi pot exprima conflictele sau nu pot cauta ajutor. Multi observatori au constatat ca interiorizarea problemelor, alaturi de nevoia de a se comporta exemplar si dorinta exagerata de a-si ajuta mama, sunt caracteristice fetelor care au fost martore ale abuzurilor in familie.
• efecte la nivelul dezvoltarii sociale si educationaleAlte studii au aratat ca acei copii martori ai violentelor sunt influentati la nivelul dezvoltarii sociale si educationale. Copiii care sunt sau au fost implicati in incidente familiale violente sunt preocupati de aceasta problema si nu se pot concentra asupra cerintelor educationale. Dezvoltarea lor sociala poate fi afectata pentru ca ei sunt foarte tristi, anxiosi sau prea preocupati ca sa se implice, sau tendinta lor de a folosi strategii violente in rezolvarea problemelor interpersonale ii fac nepopulari si se simt respinsi. Unii asistenti sociali au constatat ca femeile din grupuri imigrante, cu o cultura diferita, care au trait intr-un mediu violent isi neglijeaza educatia, lupta prin metode acceptate cultural de a parasi familia, cum ar fi casatoriile timpurii, luarea unei slujbe inainte de a fi definitivat studiile.

• stresul post-traumatic (post-traumatic stress disorder - PTSD)Studiile recente au demonstrat ca multi copii martori ai violentelor prezinta PTSD. Definitia tulburarii post-traumatice, gasita in DSM-IV explica: persoana care sufera de stres post-traumatic a fost expusa unei amenintari cu moartea sau unei raniri sau unei amenintari a integritatii sale fizice; raspunsul persoanei include frica intensa, neputinta sau oroare; in cazul copiilor - comportament agitat sau dezorganizat. In plus, evenimentul este reexperimentat prin cosmaruri, amintiri recurente ale evenimentului produse de anumite elemente sugestive, etc; exista o evitare continua a stimulilor care amintesc persoanei de incident; sunt prezente simptome ale unei permanente stari de treaza, cum ar fi dificultatile in adormire, iritabilitatea, izbucnirile de furie, dificultati de concentrare, hipervigilenta si o teama exagerata. Multi copii care au fost expusi la violente nu au cunoscut niciodata un mediu calm, pasnic, chiar din copilarie, si de aceea dezvoltarea si reactiile lor sunt afectate in mod diferit si cronic decat ale copiilor care nu au experimentat decat un singur eveniment traumatic intr-un mediu linistit si suportiv.

Simptome ascunse la copiii expusi la violenta

- Atitudinile improprii fata de folosirea violentei in rezolvarea conflictelor;

- Atitudini improprii fata de folosirea violentelor impotriva femeilor;

- Acceptarea violentelor in relatiile intime;

- Hipersenzitivitate fata de problemele din mediul familial;

- Sentimentul ca sunt vinovati pentru violente.
Trebuie accentuat faptul ca, chiar daca nu exista dubiu ca copiii martori si/sau victime ale violentei sunt afectati in plan comportamental, cognitiv si emotional, cercetarile nu sunt foarte concluzive in ceea ce priveste efectele definitive la nivelul sexului, varstei sau stadiului de dezvoltare.

CAPITOLUL II

Notiunea de violenta in mediul scolar

Scoala are un rol important in procesul de socializare al elevilor, de aceea, profesorii, ca agenti educationali, sunt direct responsabili de comportamentul elevilor. Violenta in scoli a devenit in ultima perioada o problema majora, iar parerea unanima a profesorilor este ca aceasta e un fenomen care risca sa ia amploare in campul educatiei formale. Cu toate acestea numarul incidentelor violente in scoala nu a crescut in mod semnificativ. In ceea ce priveste nivelul de securitate, majoritatea profesorilor considera ca in institutiile de invatamant se pot simti in siguranta. Prin urmare, majoritatea considera ca nu pot deveni victime ale comportamentelor violente ale elevilor .

Violenta in scoala este o forma de conduita de devianta scolara cu o diversitate de forme de manifestare, cu intensitate diferita: pe o scala a intensitatii pornind de la intensitatea cea mai mica, violenta presupune confruntarea vizuala, poreclirea, ironizarea, tachinarea, bruscarea, lovirea cu diferite obiecte, palmuirea si ajungand la forme de intensitate crescuta ale violentei cum ar fi injunghierea si impuscarea.    In aceasta lucrare am adunat impresiile elevilor si profesorilor calaraseni, din patru scoli, cu privire la formele de manifestare ale violentei in scolile din care provin, cauzele, modul de relationare la nivelul scolii, atitudinea profesorilor fata de elevii problema precum si despre modul cum actioneaza autoritatile locale.

Socializarea elevilor este realizata de sisteme sociale: familie, comunitate, scoala. Elevii care comit asemenea agresiuni provin din toate categoriile sociale, dar o frecventa mai mare o au elevii care provin din familii dezorganizate, cu dificultati materiale, sau sunt copii ai unor persoane importante pe plan local. Din declaratiile elevilor, comportamentul colegilor lor are cauze multiple:

- problemele familiale: familii dezmembrate, situatie materiala precara ;
- familii in care exista un climat conflictual, familii hiperpermisive;
- pozitia sociala;

- modele de comportament invatate in familie;
- anturajul ( afilierea la un grup implica a discuta, a fi impreuna, a te imbraca, si a te comporta)

- caracteristici specifice varstei: dorinta de a atrage atentia; de a impresiona; din teribilism;

O alta cauza este relationarea profesor-elev. Elevii in general se deschid in fata unui profesor pe care il simt apropiat, se inhiba atunci cand un profesor manifesta autoritarism fata de cei cu rezultate slabe, isi reprima furia atunci cand li se face o nedreptate sau sunt etichetati ca fiind elevi problema creandu-se astfel o ruptura intre membrii colectivului clasei, devin indiferenti atunci cand sunt tratati cu indiferenta. Violenta psihologica indreptata impotriva elevilor, repetata, poate duce la aparitia sentimentului de frustare, care se poate generaliza determinand o schimbare a atitudinii

fata de profesor si fata de activitatea scolara in general. In scolile ai caror

reprezentanti au fost la dezbatere, exista diferente in ceea ce priveste relationarea profesor- elevi, fie datorita situatiei lor scolare, fie posibilitatilor lor intelectuale ori situatiei lor materiale.

2.1 Atitudinea cadrelor didactice fata de manifestarile violente

In general profesorii se implica in aplanarea conflictelor, poarta discutii cu cei care au generat situatia, cer sprijinul parintilor, iar atunci cand situatia o cere se recurge la mijloace de constrangere in urma consultarii consiliului profesoral: avertizare scrisa, scaderea notei la purtare iar in situatii mai grave exmatricularea. Dirigintii se implica activ in viata clasei, tratand in timpul orelor de dirigentie diferite teme de importanta pentru acestia, ca devianta scolara, managementul conflictelor etc. Nu doar profesorii (dirigintii) se implica in educatia elevilor ci si psihologii scolari care ori de cate ori li s-au semnalat cazuri de violenta in scoala au intervenit prin acordarea asistentei psihologice. De asemenea un rol important il au si politistii de proximitate care au discutat cu elevii pe aceasta tema atunci cand au fost solicitati de diriginti, si nu numai, si in acelasi timp au intervenit atunci cand li s-a semnalat existenta unui caz in scoala.

2.2 Forme de violenta in mediul scolar

Intre elevii care frecventeaza diferite niveluri de invatamant apar forme specifice de violenta: bataie, agresivitate verbala, furturi etc. Aceste forme de violenta sunt mentionate cu pondere mai ridicata la nivelul scolilor cu clase I-VIII (unde diferenta de varsta dintre copiii din clasele mici fata de cei din clasele finale este de pana la 8 ani), comparativ cu unitatile de invatamant post-obligatoriu.

In cazul acestor forme de violenta, cel mai adesea, copii de varsta mai mica sunt victimele elevilor din clasele mai mari.

Alte situatii de violenta scolara fac referire la conflictele dintre elevii care apartin unei scoli si cei din afara acesteia.
Putem afirma ca violenta intre elevi, manifestata sub diferite forme, este o realitate frecvent intalnita in scolile romanesti. Daca formele mai usoare care tin de domeniul violentei verbale (ironii, tachinari, etc) sunt considerate comportamente specifice varstei adolescentei si sunt tolerate in spatiul scolii, formele mai grave sunt criticate de catre toti actorii investigati, iar cauzele acestora sunt identificate la nivelul altor instante decat mediul scolar. consideram ca este importanta identificarea factorilor si contextelor scolare care favorizeaza si sustin manifestarea unor astfel de comportamente, in vederea elaborarii unei strategii de prevenire si de corectare/completare prin activitatea scolii a influentei negative a altor contexte (familie, mass-media, societate in ansamblu).

2.3 Violenta in mediul scolar intre ingrijorare si indiferenta

    Un studiu realizat in mai multe licee din tara arata ca violenta in scoala este privita diferit de elevi, profesori si parinti, unii considerand-o un fenomen izolat, care a fost amplificat mediatic, altii vazand-o ca o problema acuta, ce poate influenta comportamentul scolarilor. Cercetarea a fost realizata de Centrul Educatia 2000+ in licee din judetele Arges, Dolj, Sibiu si Valcea, precum si din Bucuresti.
Studiul este parte din proiectul 'Dreptul la buna administrare si combaterea micii coruptii de la nivelul scolilor. Actiuni la firul ierbii', finantat de Uniunea Europeana cu 99.897 de euro, proiect care se deruleaza in perioada decembrie 2005 - noiembrie 2006.
Raportul de cercetare este rezultatul unei serii de 15 discutii de grup (focus-groups), realizate in licee cu elevi, profesori si parinti. In fiecare dintre aceste licee au fost realizate cate trei focus-grupuri, unul cu un esantion de parinti, unul cu un esantion de elevi si unul cu un esantion de profesori. Grupurile de elevi au avut intre 7 si 11 persoane, cele de profesori intre 8 si 11 participanti, iar cele de parinti intre 7 si 9 membri.
In grupurile de parinti nu au fost inclusi reprezentantii acestora in consiliile de administratie de la nivelul scolilor, iar in cazul profesorilor, aceia cu functii de directori, directori adjuncti sau inspectori. In total, la cercetare au participat 126 de persoane, dintre care 47 de elevi, 44 de profesori si 35 de parinti.

Criza sociala

Participantii la studiu considera ca exista un nivel de indisciplina inerent in scoli, ca rezultat al faptului ca elevii sunt la o varsta la care sunt tentati sa treaca peste reguli, si ca aceasta indisciplina poate duce la o componenta violenta.
Potrivit acestora, situatia devine problematica fie atunci cand astfel de incidente se repeta foarte des, fie cand violenta este foarte puternica sau se manifesta asupra profesorilor.
In urma cercetarii s-a ajuns la concluzia ca in doua licee dintre cele incluse in studiu nivelul de violenta crescuse suficient de mult incat sa fie considerat ingrijorator, ambele scoli fiind considerate 'mai putin bune' si situate intr-un oras mare. In cele doua licee au fost luate masuri pentru intarirea securitatii, respectiv angajarea unor firme de paza si o mai buna colaborare cu politia.
De asemenea, intr-una dintre scoli a fost instalat un sistem de supraveghere video a curtii si a holurilor scolii, in scurt timp urmand sa se procedeze la fel si in cealalta.
In alte licee incluse in studiu, participantii au fost de parere ca violenta nu este o problema in interiorul scolii.
In toate grupurile de profesori si parinti, participantii si-au exprimat temerile privind faptul ca mediatizarea excesiva a cazurilor de violenta si indisciplina poate influenta comportamentul elevilor, acestia putand fi tentati sa imite actiunile vazute la televizor.
In discutie a aparut si problema modelelor sociale, considerata una foarte importanta mai ales de catre profesori. Toti participantii din grupurile de profesori au fost de parere ca societatea romaneasca trece printr-o criza din punctul de vedere al valorilor sociale. Profesorii au remarcat ca in special in mass-media se pune accentul pe ideea ca nu este nevoie sa ai multa scoala

pentru a avea succes in viata si ca succesul se masoara in primul rand prin bani. Ei considera ca aceste modele sunt perpetuate si in familie, si pe strada si ca scoala are putine sanse de a schimba mentalitatea elevilor in conditiile in care toate celelalte surse de informare si autoritate spun contrariul.

Circumstantele producerii incidentelor violente

In opinia profesorilor, pentru stoparea actelor violente in scoli ar trebui avute in vedere urmatoarele aspecte:

existenta in permanenta a politistilor in zonele adiacente perimetrului scolar;

asigurarea sistemului de paza cu jandarmi sau cu firme de paza specializate;

implicarea mai activa a politistilor de prevenire si de proximitate si prezentarea unor cazuri concrete petrecute in scoli si a masurilor luate;

sporirea numarului de ore educative sustinute de persoane de specialitate;

dotarea scolilor cu camere video de supraveghere;

inasprirea regulamentului scolar si implicarea elevilor in activitati extracurriculare;

intensificarea muncii educative in cadrul orelor;

acordarea unei atentii deosebite din partea parintilor in ceea ce priveste aspectele educative;

promovarea unor emisiuni cu caracter educativ in mass-media si de asemenea interzicerea difuzarii unor emisiuni TV care promoveaza actele de violenta.

CAPITOLUL 3

Prevenirea si inlaturarea violentei in scoala

Cele mai frecvente incidente au loc in timpul pauzelor si dupa ore - seara. In timpul orelor, atmosfera de studiu este adecvata, neexistand schimburi de replici violente, gesturi agresive, comportamente agresive. Un aspect sesizat si de catre elevi si de catre profesori este acela ca unitatile de invatamant participante la dezbateri nu au angajate firme de paza ci doar paznici care, de cele mai multe ori, isi incep programul dupa-amiaza. Actele de indisciplina minore, ignorate, nesanctionate, avand o anumita persistenta (violenta ascunsa), pot sa slabeasca reperele de autoritate si disciplina in scoala , conducand astfel la aparitia incidentelor majore.Multe acte de indisciplina raman ascunse din pricina ca sunt atat de frecvente, atat de comune si deci acceptate, incat au devenit practic invizibile pentru orice adult care urmareste interactiunea elevilor in scoala.

Incidentele din scolile prezentate nu se inscriu in categoria celor cu intensitate ridicata, ele fiind de intensitate mica si medie . Astfel putem mentiona: incidente de genul agresiune verbala (injurii si vulgaritati, amenintari); gesturi agresive moderate (imbranceli, piedici, loviri umilitoare). Aceste agresiuni au loc in special intre elevii scolii si mai rar intre elevii scolii si alte persoane - elevi din alte scoli sau persoane adulte.

Majoritatea incidentelor violente au avut loc intre elevi (agresiuni verbale, gesturi agresive moderate, si rar batai intre elevi). In ceea ce priveste agresiunile profesorilor fata de elevi, acestea sunt reduse ca frecventa, iar atunci cand apar se manifesta sub forma de agresiune verbala.

Conform declaratiilor profesorilor, masurile care ar trebui luate pentru o diminuare a incidentelor violente in scoala sunt: emiterea unor regulamente cu baza legala de catre ministere valabile pentru intregul sistem de invatamant; paza permanenta asigurata de agenti de paza precum si contactul regulat cu politistii si jandarmii.

"Tineri Impotriva Delincventei" (TID) este un program pilot dezvoltat la initiativa Inspectoratului de Politie Judetean Iasi in colaborare cu Asociatia Alternative Sociale, dupa modelul Youth Crime Watch of America. Programul "TID" s-a desfasurat fara finantare ci cu sprijinul comunitatii iesene.

Modalitati de prevenire si inlaturare a violentei in scoli :

• intalniri ale politistilor cu elevii in care sa se discute despre violenta;
• intalniri ale politistilor cu profesorii din scoli in care sa incerce sa gaseasca modalitati de prevenire a violentei;
•  activitati artistice;
• articole presa realizate de catre elevi;
• pagini web dedicate programului "Tineri Impotriva Delincventei"
• afise, autocolante, pliante prezentate pentru informarea cat mai corecta cu privire la cum pot sa inlature violenta in scoli , pliante cu privire la prevenirea actelor de violenta;
• carti pentru copii si tineri. Acestea contin informatii utile cu privire la componentele programului TID, pasii ce trebuie efectuati pentru o implementare corecta a acestora;
• emisiuni TV, emisiuni radio si  articole aparute in presa scrisa.

"Tineri Impotriva Delincventei" (TID) este un program pilot dezvoltat la initiativa Inspectoratului de Politie Judetean Iasi in colaborare cu Asociatia Alternative Sociale, dupa modelul Youth Crime Watch of America. Programul "TID" s-a desfasurat fara finantare ci cu sprijinul comunitatii iesene.

          

          

- Interventia politiei

Conform declaratiilor elevilor, politistii sunt vazuti in preajma scolilor chemate la dezbatere, una dintre cerintele acestora fiind aceea ca politistii sa fie prezenti mai des in zona scolilor lor, in special seara. Din discutiile cu elevii a mai rezultat ca, atunci cand au fost solicitati direct de catre elevi, politisti au intervenit cu promtitudine, incercand sa gaseasca solutii pentru rezolvarea conflictelor, pentru restabilirea ordinii si pentru redobandirea sentimentului de siguranta. Elevii au intrat in contact cu politistii de proximitate la orele de dirigentie, in cadrul carora au dezbatut diverse teme care vizau prevenirea comportamentelor violente sau a altor genuri de comportamente infractionale (trafic de persoane, consum de droguri), prevenirea riscului victimizarii. In ceea ce priveste colaborarea intre profesori si parintii elevilor problema, acesta este un subiect sensibil, deoarece parintii au o perceptie gresita asupra personalitatii propriilor copii,

ei considerand, in general, scoala responsabila pentru comportamentele acestora. Nici in randul profesorilor nu exista o preocupare a de a-i ajuta pe copii sa depaseasca problemele care au generat conflicte, mai ales ca o mare parte din cauzele care genereaza comportamentele agresive sunt de natura sociala, iar scoala nu are modalitati de a le rezolva. Pentru prevenirea si stoparea incidentelor violente in scoli si pentru cresterea gradului de siguranta, elevii doresc angajarea unor agenti de paza autorizati pe tot parcursul orelor de curs, prezenta cu regularitate a politistilor si jandarmilor in incinta scolii si in zonele adiacente, mai multa intelegere si implicare a profesorilor in viata elevilor, mai putina discriminare intre elevi.

Expectantele elevilor pentru prevenirea incidentelor violente in scoli si pentru cresterea gradului de siguranta vizeaza urmatoarele aspecte:

      mentinerea atitudinii de implicare a profesorilor in rezolvarea incidentelor violente dintre elevi;

      intensificarea colaborarii dintre elevi si consilierii si psihologii scolari;

      sporirea numarului de ore de dirigentie cu tematica de prevenire antiinfractionala si antivictimala;

      prezenta politistilor si a jandarmilor intr-un numar mai mare in preajma scolilor.

- Colaborarea cu politia

In cea mai mare parte, cadrele didactice confirma prezenta politistilor in apropierea scolilor, iar in cazul in care au fost sesizati, acestia au raspuns cu promptitudine. De cele mai multe ori, politistii au fost chemati nu pentru incidente violente, ci pentru alte situatii, de exemplu furturi. In aceste cazuri s-a procedat la legitimarea suspectilor, luarea de declaratii, intocmirea de procese-verbale si sanctionarea persoanelor vinovate.

Chestionar - Violenta in mediul scolar

-> Rezultatele Chestionarului <-

Chestionarul a fost aplicat pe un lot de 18 subiecti (10 fete si 8 baieti ) , cu varste cuprinse intre 16-17 ani , elevi ai Gr.Sc.Ind. "Sfantul Pantelimon " in clasa a X-a cu domiciliul in Bucuresti.

Toti cei 18 subiecti chestionati sustin ca relatia lor cu colegii este una foarte buna dar cu mici exceptii.

La intrebarea "Care este parerea ta despre violenta ?" acestia au raspuns: Ca nu sunt de acord cu violenta desi au fost implicati in cateva incidente ; violenta este un gest de brutalitate ; violenta nu ar trebui sa existe nici in scoli si nici in alt mediu al societatii ; violenta este un act necontrolat ce are loc intr-un moment de furie , atunci cand nu gandesti;violenta este un mijloc de aparare sau de atac.

La intrebarea "In anumite situati ai decurs la violenta ? " 13 subiecti au raspuns DA ,iar 8 NU. Dintre care : Baieti : 6-DA ; 2- NU

Fete : 7-DA ; 3-NU (vezi anexa 2)

La intrebarea "Cine a provocat acele situatii ? 17 subiecti au raspuns ca ALTII iar 1 s-a abtinut : Fete : 0- EU ; 10- ALTII

Baieti : 0- EU ; 7- ALTII  -Abtinere (vezi anexa 3)

La intrebarea "In ce loc s-au intamplat acele situatii ? 4 subiecti au raspuns ca LA SCOALA ,iar 15 IN AFARA SCOLII : (vezi anexa 4)

Fete  : 2- IN SCOALA ; 8 - IN AFARA SCOLII

Baieti : 2- IN SCOALA ; 7 - IN AFARA SCOLII ; 1-Abtinere

La intrebarea " Incearca sa spui care sunt cauzele violentei " acestia au raspuns : Banii , inteligenta , bautura , gelozie , invidie ,rautate ,injurii , glume proaste .

La intrebarea " La tine in clasa au fost incidente violente ? " 9 subiecti au raspuns DA ,iar 9 NU. Dintre care : Baieti : 3-DA ; 5- NU

Fete : 6-DA ; 4-NU (vezi anexa 5)

La intrebarea " Dar la tine in scoala? " 16 subiecti au raspuns DA , iar 2 NU . Dintre care : Baieti : 6-DA ; 2- NU

Fete : 10-DA ; 0-NU (vezi anexa 6)

La intrebarea " Consideri ca este bine ca in anumite situatii sa se decurga la violenta? " subiectii au raspuns: A- 7; B- 6;C-6 ,1 abtinere din care:

Fete: a-3 , b-6 , c-2, 1 abtinere

Baieti: a-4 ,b-0, c-4 (vezi anexa 7)

La intrebarea " Consideri ca este bine ca in anumite situatii sa se decurga la violenta? " subiectii au raspuns DA-8 pers. si NU -10 din care :

Fete: 5 - da , 5- nu

Baieti: 3 - Da , 5 -nu (vezi anexa 8)

La intrebarea " Consideri ca este bine sa se decurga la violenta in scoala? " subiectii au raspuns DA-1 pers. si NU -17 din care :

Fete: 0 - da , 10- nu

Baieti: 1 - Da , 7 -nu (vezi anexa 9)

BIBLIOGRAFIE

1. Inegalitatea de gen : Violenta invizibila -Ina Curic , Lorena Vaetisi , Editura Eikon , Anul 2005
2. Dictionar de Sociologie -GillesFerreol , Philippe Couche , Jean-Marie Duprez , Nicole Gadrey , Michel Simon , Editura Armond Colin ,Paris ,Anul 1991,1995
3. Dictionar juridic -I. Titulescu ,E. Derdesan ,P. Avraham , I.Ranete

Editura National , , Bucuresti ,Anul 1997

4. Dictionar de psihologie - Larousse , Editura Univers Enciclopedic , Bucuresti , Anul 2000
5. Raport privind violenta in scoli -ianuarie 2006-Subinspector de politie Angelica Neag
6. Fenomenul violentei in scoli ia amploare de Ionut Baias, HotNews_ro, Presa despre violenta din scoli si reactia autoritatilor Esential HotNews_ro - revista presei, stiri, ziare, TV, radio, documente, download, video
7. www.fundatiasensiblu.ro/ fundatia_violenta
8. www.Inspectoratul de Politie al Judetului CALARASI
9. www.Scoala Parintilor - Forme de violenta in scoala.htm
10. www.psihologie.net-Asociatia psihologilor din Romania
11. www.Fii inteligent - Nu fi violent.htm
12. www.Realitatea Romaneasca.htm
13. www.Alternative Sociale - Delincventa juvenila.htm