Aplicatii didactice avand ca suport textele publicistice

Aplicatii didactice avand ca suport textele publicistice

Schimbarile impuse de reforma invatamantului au avut ca efect o restructurare a programei de limba si literatura romana. Astfel, se observa acordarea unei importante sporite continuturilor care se refera la comunicare, acestea avand in gimnaziu o pondere de 20 % din numarul total de ore, urmarindu-se fixarea unor concepte generale de teorie a comunicarii, iar la liceu, orelor de comunicare le sunt alocate 30 % , ceea ce satisface exigentele continuitatii, dar si ideea valorificarii unor capacitati de operare cu resursele expresive ale limbii. De asemenea, se observa ca formele finale de evaluare a unor cicluri scolare, in mod special examenul de bacalaureat, contin itemi ce solicita performarea unor cunostinte legate de stilurile functionale, atat la probele orale, cat si la cele scrise. Utilitatea acestui demers didactic este, in mod evident, valorificata in atitudinea individului in fata asaltului de informatii din societatea contemporana. Acesta trebuie sa faca fata multitudinii si diversitatii mesajelor mass-media si sa opereze o selectie benefica interesului sau personal. Astfel, se creeaza o legatura directa intre demersul didactic si existenta cotidiana, scoala nemaifiind o componenta formala a sistemului social.

Propunem in continuare un ansamblu de metode si procedee utilizate pentru familiarizarea elevilor de liceu cu particularitatile stilurilor functionale si, in mod special, ale stilului publicistic.

Vor fi urmarite anumite competente generale, precum:

- selectarea, organizarea si expunerea informatiei ;

-decodarea textului nonliterar pe baza intelegerii si asimilarii notiunilor teoretice ;

- relevarea coerenta a elementelor principale si secundare ;

- realizarea de conexiuni logice ;

- compararea analitica, argumentarea logica, personala si originala.

Demersul didactic vizeaza, de asemenea, o serie de competente specifice. La finalul sau elevii vor putea sa recunoasca, trasaturile specifice textului publicistic. Profesorul se va preocupa in permanenta de formarea la elevi a deprinderilor de lucru cu textul nonliterar. Din punctul de vedere al capacitatilor de invatare, se va gandi o activitate didactica pentru o clasa eterogena, cu resurse si nivel motivational diversificate. Va deveni prioritar obiectivul de captare a atentiei elevilor si de canalizare a acesteia pentru realizarea competentelor urmarite. Principalul suport va fi constituit de texte diversificate tipologic. Accentul va cadea pe strategiile euristice de predare- invatare, de tip conversatie, descoperire, problematizare.

Sunt profesori care intra brusc in materia de predat, astfel incat multi elevi nu recepteaza noutatea de la bun inceput din dificultati de adaptare rapida. Vom prezenta in cele ce urmeaza o modalitate de a le starni interesul sau curiozitatea, de a deschide canalele de comunicare, de a le oferi posibilitatea sa se implice de la bun inceput.

Pentru momentul de captare a atentiei poate fi utilizata metoda brainstormingului. Profesorul va initia un dialog cu elevii, propunandu-le un set de intrebari, precum: Aveti ziare sau reviste preferate?; Prin ce va atrag acestea?; Ce articole va capteaza atentia?; Din ce motiv?; Care credeti ca sunt scopurile textelor nonliterare?; Ce vi se pare suparator in felul in care sunt realizate unele texte?

Acest demers creeaza cadrul necesar pentru o etapa ulterioara in care profesorul supune atentiei un grupaj de texte publicistice sub forma unor fise de lucru, precum si o lista de itemi care conduc catre o abordare analitica a textelor. Oferim in continuare o posibila structurare a acestor repere :

scopul textului;

- stabilirea segmentului psihosocial caruia i se adreseaza textul;

- componenta procesului de comunicare activata si valorificata de respectivul text publicistic: emitator, receptor, referent, mesaj, canal, context;

titul ca forma de captare a atentiei;

mijloace gramaticale, lexicale, semantice si stilistice specifice: utilizarea cifrelor, a superlativelor, a imperativelor, utilizarea unor campuri lexico- semantice, procedee artistice (comparatie, epitet, enumeratie, repetitie, metafora, chiasm, oximoron, hiperbola etc., elemente de oralitate, efecte surpriza (inovatii lexicale) , existenta unor mesaje subliminale.

Aceleasi repere pot fi utilizate si ca punct de plecare intr-un demers de tip feedback prin crearea unor articole, metoda ce stimuleaza imaginatia si latura afectiva, necesare componentei motivationale a evaluarii. In aprecierea textelor construite de elevi pot fi avute in vedere urmatoarele aspecte :

- capacitatea de valorificare a resurselor expresive ale limbii;

- capacitatea de concentrare a informatiilor;

- inventivitate in abordarea temei si in structurarea mesajului.

Metodele prezentate pot fi folosite succesiv, in cadrul unei singure activitati didactice, sau gradual, pe parcursul unui an scolar.

Pentru a ilustra aplicarea curriculara a problemelor limbajului publicistic si a metodelor de lucru cu acesta, propunem doua exemple de activitati didactice. Primul are ca obiect dezvoltarea competentelor de analiza lingvistica, pornind de la un corpus de texte publicistice, iar cel de-al doilea va urmari stimularea creativitatii elevilor, care vor fi pusi in situatia de a realiza texte publicistice.

Acest demers didactic poate fi aplicat in cadrul orelor de limba si comunicare si este destinat elevilor de liceu, pentru a ilustra particularitatile textelor nonliterare. Avand in vedere competentele urmarite, profesorul va selecta texte- suport pentru analiza propriu- zisa.

Profesorul va initia un dialog cu elevii, propunandu-le un set de intrebari si apoi va face cunoscut primul text :

Parisul " artei vechi "! Va dezvaluim la inceput unele dintre motivele care m-au facut sa va aduc in capitala Frantei. O sa va dovedesc in continuare ca acest oras este o adevarata oaza culturala. Cand spui Franta care e primul cuvant care iti vine in minte? Numele capitalei poate, dar mai degraba Eiffel.Turnul Eiffel. Constructia acestuia a inceput in 1887, fiiind finalizata doi ani mai tarziu. Turnul are trei niveluri. La primul dintre ele se poate servi masa; aici gasesti un mare restaurant, al doilea nivel iti ofera o mica "straduta" cu magazine, iar sus de tot in fata ochilor sau mai bine zis la picioarele tale vei vedea Parisul in toata minunatia sa. Cu siguranta in acea "miniatura" a capitalei franceze, vei putea distinge o alta constructie impunatoare, Arcul de Triumf. Acesta a fost proiectat in 1806, constructia sa fiind finalizata in 1836. Ideea unei astfel de constructii a venit in urma castigarii bataliei de la Austerlitz de catre francezii aflati sub conducerea lui Napoleon. Arcul de Triumf este dedicat acestei victorii.

( Cristian Curus - Adevaratele ,,mistere" ale.in Timpul liber, supliment al ziarului Romania libera)

Profesorul va adresa intrebari, iar elevii vor da raspunsuri. Profesorul va atrage atentia asupra scopului acestui text, elevii observand caracterul informativ - persuasiv al acestuia. Profesorul le va cere elevilor sa identifice factorii situatiei de comunicare in textul dat si anume: emitatorul-autorul articolului; receptorul- cititorii; canalul de comunicare- mesaj scris, transmis in forma tiparita; codul- limba; contextul- informatiile pe care le au cititorii si autorul despre capitala Frantei, statutul social al interlocutorilor, posibile asteptari ale cititorilor.

Elevii vor descoperi ca au de-a face cu un text publicitar, prin urmare functia dominanta a comunicarii este cea conativa, autorul urmarind persuadarea cititorului. Dar in acelasi timp, mesajul contine informatii- functia referentiala (dintre acestea unele au caracter utilitar: etajul unde se gasesc un restaurant si magazine, iar altele sunt referinte de ordin istoric). Elevii vor observa faptul ca , in exercitarea efectului de convingere, autorul apeleaza si la implicarea proprie ( persoana I- "o sa va dovedesc"). Profesorul le va cere elevilor sa gaseasca alte marci ale implicarii prezente in textul dat. Elevii vor identifica semnele de punctuatie - ghilimelele, punctele de suspensie, semnul intrebarii si, avand in vedere faptul ca scopul textului este convingerea, vom mai retine adresarea directa prezenta prin persoana a II-a , singular, al carei scop este de a crea o anumita complicitate familiara intre autor si cititor.

Elevii pot realiza in continuare portetul potentialului cititor caruia i se adreseaza textul.

Profesorul va aduce in atentia elevilor urmatorul text :

" Cea mai ieftina arma electorala

Partidele politice au inceput deja batalia electorala pentru Cluj. La nivel declarativ, toate partidele parlamentare romanesti, plus PNTCD, considera acest judet drept unul dintre fiefurile lor. Lucrurile nu stau insa asa, motiv pentru care politicienii clujeni incearca sa le serveasca alegatorilor acelasi discurs politic reincalzit, in care ingredientul principal este nationalismul."

( Romania libera, joi, 27 noiembrie 2003)

Profesorul le cere elevilor sa observe deosebirile fata de textul anterior, dar si elementele comune. Elevii vor trebui sa demonstreze pe baza a patru particularitati ca textul este publicistic. Elevii vor remarca faptul ca textele se adreseaza unui public foarte divers, au o structura variata si urmaresc scopuri diverse - de la reproducerea unor informatii exacte pana la comentarea acestora, stilul publicistic este eterogen, remarcandu-se prin amestecul de limbaje, accesibilitatea limbajului, folosirea neologismelor, folosirea unor procedee ce urmaresc implicarea cititorului, starnirea curiozitatii (titlurile, subtitlurile, casetele, ilustratiile etc.). In fragmentul dat, elevii vor recunoaste particularitatile textului publicistic: scopul de a informa cititorii, dar si de a induce o anumita atitudine; limbajul neologic cu termeni specifici domeniului politic ( batalia electorala, discurs politic, partidele parlamentare, fiefuri) ; titlul, caracterele literelor etc. Profesorul le va cere elevilor sa precizeze doua dintre calitatile generale/ particulare ale stilului identificabile in textul dat. Elevii descopera calitatile generale : claritatea (comunicarea este usor de inteles, fara ambiguitati semantice), precizia (sunt alese cuvintele si constructiile sintactice potrivite pentru exprimarea ideilor) si particulare ale stilului: concizia (se respecta principiul economiei in exprimare), simplitatea (autorul foloseste structuri sintactice obisnuite, sobre, cu o larga circulatie in limba, dar fara a aduce o atingere profunzimii ideilor).

Profesorul ii va intreba pe elevi ce impact are titlul textului asupra cititorului. Elevii vor observa ca titlul ofera informatii despre tema textului. In acelasi timp, intentioneaza sa atraga atentia cititorului, in acest caz, punand in evidenta si atitudinea ziaristului fata de problema.

Momentul feedbackului este realizat prin solicitarea elevilor de a extrage principalele caracteristici ale unui text publicistic. Evaluarea lor se poate face pe parcursul lectiei, urmarind participarea lor la dezbatere, acestia fiind apreciati verbal sau prin nota.

Activitatea didactica urmatoare poate fi inclusa in planificarea orelor la clasa a IX-a, folosind ca suport textul nonliterar "Salonul inventiilor trasnite", articol publicat de Adela Sirghie in revista Curentul, 2 iunie 1999, propus de autorii manualului de Limba si literatura romana, de la Editura Humanitas, capitolul "Joc si joaca", subcapitolul "Inventia ca joc". Demersul didactic se va desfasura in doua ore consecutive. In prima ora, captarea atentiei elevilor se face prin propunerea urmatorului exercitiu: inventati in 10 minute, la alegere, un obiect a carui utilitate sa o puteti dovedi, sau un obiect inutil, dar amuzant.

Dobandirea de noi cunostinte si evaluarea elevilor se va realiza prin discutarea textului, avand in vedere urmatoarele puncte de reper :

tema abordata;

corespondenta dintre realitate si obiectele prezentate;

limbajul folosit (trasaturile stilului publicistic: varietatea si bogatia vocabularului, amestecul de limbaje, procedee de starnire a curiozitatii-titluri, subtitluri, interogatii, exclamatii, ilustratii, folosirea unor clisee, accesibilitatea, relatia limbaj-public tinta) ;

modalitati de captare a interesului cititorului.

Ca tema pentru acasa, li se va cere elevilor sa gaseasca in publicatiile pe care le citesc, un articol care sa promoveze un obiect sau un serviciu si sa identifice modalitatile de realizare a functiei conative (elemente de persuasiune).

Ora a doua este cea destinata realizarii unui articol. Punctul de plecare il va constitui modul in care elevii si-au realizat tema pentru acasa primita in ora precedenta. Lectia va incepe printr-o activitate frontala, prin care profesorul solicita elevilor sa prezinte materialele pregatite. Prin cumularea informatiilor se va realiza o clasificare a procedeelor de persuasiune, elevii fiind dirijati prin metode inductive. Astfel, profesorul va realiza pe tabla un tabel pe care elevii il vor copia in caiete; acesta va contine informatia de baza pentru urmatoarea etapa a discutiei. Tabelul ar putea avea urmatoarele rubrici:

- campuri lexico-semantice;

- elemente de oralitate;

- figuri de stil;

- efecte surpriza: incalcarea aparenta a logicii, jocuri de cuvinte, inovatii lexicale;

- existenta unor mesaje subliminale.

Acest tabel nu este inchis, in functie de observatiile selectate de elevi putand fi extins. Pentru completarea acestui tabel, atunci cand un elev ofera o informatie pertinenta, profesorul va solicita si celorlalti elevi sa caute in textele alese de ei elemente asemanatoare. De exemplu, daca un elev observa forta persuasiva a unei repetitii, profesorul va cere elevilor sa gaseasca si alte procedee artistice care indeplinesc acelasi rol.

In etapa urmatoare, profesorul le va propune elevilor sa aleaga un obiect trasnit, fie dintre cele inventate de ei in ora precedenta, fie din textul discutat (Salonul inventiilor trasnite).

Profesorul le va propune elevilor sa-si imagineze ca trebuie sa scrie un articol despre acest obiect in care sa raspunda la o serie de intrebari. Va adresa intrebari si le va scrie pe tabla, iar elevii isi vor exprima opiniile :

Care ar fi utilitatea obiectului?

Cine ar fi interesat de un astfel de obiect?

In ce domeniu de viata are aplicabilitate?

Ce deficienta din viata cotidiana este compensata prin aparitia acestui obiect?

Ce neajunsuri are obiectul?

Cum l-ati putea imbunatati?

Elevii vor fi impartiti in 6 grupe, fiecare alegandu-si cate un obiect, altul decat cel analizat in discutia frontala. Fiecare grupa raspunde la intrebarile referitoare la obiectul ales si apoi realizeaza un articol despre acel obiect. Elevii au ca timp de lucru 15 minute. Juriul format din 4 elevi desemnati anterior de profesor va desemna echipa castigatoare, avand in vedere respectarea sarcinilor de lucru, corectitudinea si coerenta textului, maniera de prezentare a purtatorului de cuvant, originalitatea.

Tema pentru acasa se va axa tot pe o activitate creativa.

Este necesar ca elevilor sa li se asigure posibilitatea de a invata prin descoperire. Activitatile trebuie sa fie stimulative si sa presupuna multiple conexiuni cu viata copiilor ( interviuri cu alti colegi, cu membri ai comunitatii, cu parinti, profesori, realizarea cronicii unui eveniment urmarit etc.). Tipul de texte publicistice de realizat va fi ales in functie de interesele elevilor. In acest mod elevii vor fi motivati pentru alcatuirea textelor si vor fi responsabilizati in conceperea de materiale de calitate.

In activitatea didactica urmatoare, elevii repartizati pe grupe vor analiza diferitele canale de transmitere a mesajelor. Se va utiliza metoda ciorchinelui.

Prin metoda brainstorming se va stabili impreuna cu toata clasa rolul publicatiilor si clasificarea acestora, pe baza urmatoarelor criterii de clasificare: a)dupa continut; b)dupa ritmul aparitiei; c)dupa tiraj; d)dupa format; d) dupa aria de circulatie. Elevii vor primi cate un articol de presa din diverse publicatii. Ei vor completa urmatoarea fisa de lucru:

1. Titlul articolului...
2. Enuntati trei intrebari in legatura cu titlul.
3. Despre ce este vorba in acest articol?
4. Ce va ajuta sa cititi continutul articolului (cuvintele ingrosate, graficele, italicele, imaginile)?
5. Cat de important e articolul pentru dvs ?
6. Elaborati cel putin trei intrebari legate de ceea ce ati citit pentru a raspunde la ele.

Elevii vor sistematiza informatiile. Se va utiliza metoda S

Activitatea didactica urmatoare poate fi inclusa in planificarea orelor la clasa a XII-a. La finalul sau elevii vor putea sa recunoasca, trasaturile specifice textului publicistic - interviul. Profesorul se va preocupa in permanenta de formarea la elevi a deprinderilor de lucru cu textul nonliterar. Profesorul sugereaza elevilor sa citeasca interviuri cu personalitati culturale in reviste ("Dilema", "Adevarul literar si artistic", "Observator cultural"), precum si interviuri cu scriitori (Florin Mugur, "Convorbiri cu Marin Preda", Claude- Henri Rocquet, "Mircea Eliade-Incercarea labirintului").

Printr-o conversatie profesor-elev se realizeaza actualizarea informatiilor despre interviul mass-media si anume: are caracter informativ; relateaza convorbirea unui reporter cu o personalitate (politica, stiitifica, artistica); abordeaza probleme de actualitate; realizarea interviului presupune o documentare prealabila a reporterului asupra personalitatii pe care o intervieveaza, formularea succinta si la obiect a intrebarilor, redarea intocmai si in intregime a raspunsurilor.

In prima ora, elevii argumenteaza de ce au ales un anume interviu, respectiv un fragment din cartile sugerate de profesor, subliniind rolul intrebarii in provocarea confesiunii si in structurarea textului. Comparandu-si observatiile, elevii concluzioneaza ca intrebarile se ordoneaza logic, vizand debutul scriitorului, devenirea, operele si receptarea lor critica, proiectele literare. Ele se refera la creatie si la viziunea estetica.

Elevii observa faptul ca intrebarile pot fi concise ( Ce proiecte aveti pentru acest an?) sau presupun un comentariu amplu, contextualizat ( S-a afirmat./ Critica a afirmat./Cum comentati.). Intrebarile, nu foarte numeroase (5-7), trebuie astfel gradate incat raspunsurile sa configureze un portret al scriitorului, un traseu spiritual, o viziune coerenta, intregitoare asupra tematicii abordate.

Pentru a doua ora, elevii au ca tema doua interviuri pentru presa scrisa. Unul imaginar cu scriitorul preferat, celalalt cu personajul care le-a starnit in urma lecturii cele mai multe intrebari. Provocarea consta in faptul ca ei urmeaza sa redacteze si raspunsurile. Profesorul le sugereaza ca, pentru redactarea raspunsurilor scriitorilor, sa consulte materiale diverse (marturisiri, alte interviuri, idei estetice exprimate in articole, conferinte), astfel incat sa fie recunoscute "vocea" particulara a scriitorului, cat si elementele definitorii ale crezului literar. In ceea ce priveste personajul, interviul trebuie sa cuprinda date esentiale ale acestuia desprinse in urma lecturii romanului si sa se refere la situatii de viata, oameni, locuri, conflicte.

Cerintele vizeaza respectarea unor norme impuse in arta conversatiei (excluderea incoerentei, a ambiguitatii, a cliseelor verbale, a cacofoniilor verbale si topice) ; alegerea potrivita a temei si selectarea surselor de informatii; cunoasterea domeniului de activitate si a operei persoanei intervievate; verificarea informatiilor primite prin intermediul surselor mass-media si conturarea unui punct de vedere corect asupra subiectului ales; formularea succinta si la obiect a intrebarilor, pentru ca acestea sa invite la raspunsuri cuprinzatoare.

Se poate da ca activitate independenta individuala rezolvarea urmatorului test:

"V.R.: Sunt un individualist intr-o faza primara de dezvoltare( rade). In tinerete chiar mi-era rusine sa spun ca sunt actor. Si nu pentru ca era o meserie rusinoasa, doar ca nu-mi placea sa fiu recunoscut, eram incurcat. Astazi cand ma saluta lumea pe strada, si din zece in zece metri, oameni pe care nu-i cunosc, dar care sunt asa de draguti cu mine, ma simt la fel de stanjenit.

R: Ati jucat vreodata vreun rol pe care sa-l simtiti atat de aproape incat sa plecati cu el acasa?

V.R.: Niciodata, pentru ca nu ma recunosc in piesele jucate. Sunt roluri care iti vin de la prima lectura, altele ti se destainuie greu, trebuie sa le convingi pentru a se lasa cucerite.

R: Cum va dati seama ca ati cucerit " rolul"?

V.R.: Cand simt ca replica vine de la sine, cand ii gasesc tonul si sinceritatea, cand inteleg adevarul si sensul replicilor.Simti atunci, dintr-o data ca esti luminat"( interviu cu Victor Rebengiuc in rev. Dilema veche)

Cerinte:

1. Prezinta tema fragmentului.
2. Prezinta particularitatile comunicarii orale in conversatie, existente in textul dat.
3. Explica modul in care se realizeaza adecvarea la situatia de comunicare a interlocutorilor (partener, context).
4. Explica sensul din context al cuvintelor: a juca, personalitate, piesa.
5. Explica in ce consta dificultatea profesiei de actor, folosind numai informatiile din text.
6. Imaginati-va un interviu cu o personalitate a lumii culturale romanesti, alcatuind un text de maximum 10 randuri.

Exercitiile de incalzire se folosesc la inceputul secventei didactice, inainte de lectura textului. Acestea directioneaza atentia elevilor catre text si motiveaza elevii spre lectura. Brainstormingul se poate face pe o tema care sa aiba legatura cu tema textului studiat sau cu elemente - cheie ale acestuia. Raspunsurile pot alcatui un ciorchine de idei care sa grupeze sintetic raspunsurile elevilor. De exemplu: La ce va ganditi cand auziti cuvantul reportaj?

Urmatoarea activitate va dezvolta competenta de comunicare activata de sustinerea si de argumentarea ideilor receptate sau personale si va folosi o metoda moderna de predare numita diagrama Venn.

Profesorul va da elevilor de clasa a XII-a fise de lucru ce contin doua tipuri de reportaje - un reportaj literar si unul publicistic. In procesul lecturii textelor se recomanda urmatorul demers didactic: citirea atenta a textului, pentru intelegerea termenilor/ a sensurilor contextuale si a continutului de idei; recitirea textului pentru a raspunde la urmatoarele intrebari: cine comunica?, cui/pentru cine comunica?; ce comunica?; cum, unde, cand comunica?; pe ce canal?; din ce cauza?; cu ce scop?. Dupa ce elevii demonstreaza faptul ca au inteles textele respective si ca pot aplica cu usurinta cunostintele din domeniul limba si comunicare, profesorul imparte colectivul de elevi in 3 grupuri, fiecare primind o fisa de lucru distincta, cu sarcini concrete. Prima grupa va avea de notat caracteristicile reportajului literar, a doua grupa va identifica toate caracteristicile reportajului publicistic, iar a treia grupa va trebui sa determine asemanarile dintre cele doua tipuri de reportaje. Sarcinile propuse sunt realizate in 15 minute, apoi cate un elev din fiecare grupa va face o prezentare in aproximativ 5 minute. Rezultatele pot fi inscriptionate pe planse si expuse ulterior la tabla.

Elevii pot gandi, lucra si in perechi, sa comunice si sa completeze diagrama, apoi se pot grupa cate 4, pentru a-si compara cercurile, completand impreuna zona de intersectie a lor cu elementele comune celor doua concepte.

In a doua ora elevii primesc fise de lucru ce contin urmatoarele situatii:

a) In Romania, exista o localitate in care pamantul se surpa cativa cm. in fiecare zi. Configuratia geografica a locului s-a modificat, unele locuinte s-au deteriorat, multi oameni s-au mutat. Vi se cere sa va deplasati la fata locului pentru a realiza un reportaj. Care sunt unghiurile de abordare pe care le identificati intr-un reportaj despre situatia descrisa.

b) In Bucuresti a avut loc o furtuna puternica. Un cuplu a murit strivit sub greutatea unui copac. A doua zi, dupa accident, va aflati la fata locului pentru realizarea unui reportaj. Evaluati evenimentele si explicati ce insusiri ale acestuia veti exploata in textul dvs.

Profesorul va evalua participarea elevilor la desfasurarea activitatii didactice, avand in vedere modul in care si-au insusit cunostintele in orele anterioare, dar si spontaneitatea, spiritul de observatie, capacitatea de a realiza conexiuni logice si de a formula raspunsuri pertinente. Aceasta se face pe tot parcursul orei prin aprecieri.

La finalul activitatii, profesorul comunica tema pentru acasa:

"Carnavalul venetian este, inca de la origini, legat de ideea de masca, de deghizare. Prima atestare a unui bal mascat in Serenissima Republica este, insa mult mai veche, datand din 2 mai 1268. In secolele al XV-lea si al XVI-lea, aparusera deja 23 de scoli de mascati, organizati dupa modelul breslelor de mestesugari. Mastile predilecte erau cele exotice (turci, spanioli, chinezi), cele legate de profesiunile comune (pescari, medici, brutari) si cele care trimiteau la personaje populare din comedia dell arte( Pucinella, Buranello). Astazi carnavalul se desfasoara in toate cele noua piete principale ale orasului si are, in fiecare an, o tema anume. In 2004 aceasta a fost una extrem orientala- Drumul Matasii-, in timp ce in 2005 va fi preferata istoria mastii de teatru."( rev. Descopera)

Selecteaza patru termeni care apartin campului semantic al carnavalului.

Mentioneaza cate un sinonim pentru cuvintele: atestare, predilect, exotic.

Identifica, cu exemple, trasaturile stilului publicistic in textul-suport.

Mentioneaza doua trasaturi ale reportajului, existente in fragmentul dat.

Noteaza, intr-un text de 10-15 randuri, doua motive pentru care ai dori sau nu ai dori sa participi la carnavalul din Venetia, argumentandu-ti opinia.

Lucrul in grup este o forma eficienta de asigurare a invatarii interactive, ce le cultiva elevilor capacitati de conlucrare si comunicare. Invatarea prin colaborare presupune ca fiecare membru al grupului sa participe activ, contribuind in mod operativ la realizarea unei actiuni efectuate in comun si finalizate cu un rezultat. Actiunile profesorului sunt orientate spre enuntarea obiectivelor, formarea grupurilor, repartizarea sarcinilor, monitorizarea activitatii, participarea la munca efectuata in grup, fara a-si impune parerea si evaluarea rezultatelor activitatii in grup.

Schimbul activ de experiente este o procedura care poate conduce la mai multe rezultate - o evaluare initiala, angajarea imediata in ora, interactiunea elevilor. Profesorul ofera stimulente pentru inceperea schimbului de idei, precum : definitia unui cuvant-cheie, de ex. "Ce este cronica dramatica?"; intrebari despre evenimente sau actiuni la care elevii au fost martori, care sunt importante pentru ora, de ex." Ce spectacol de teatru ati vizionat recent? "; propozitii incomplete care se refera la idei importante care vor fi discutate pe parcursul orei; opinii despre subiectul orei; identificarea sau localizarea in timp si spatiu a unor personalitati care au legatura cu lectia. De exemplu: "Cine a fost Eugen Ionesco?". Colegii de banca pot fi solicitati sa-si confrunte opiniile. Fiecare pereche de colegi de banca isi poate impartasi raspunsul cu perechea cea mai apropiata.

Activitatea didactica urmatoare consta in alcatuirea unei cronici dramatice dupa vizionarea spectacolului "Jocul ielelor" de Camil Petrescu. In prima ora profesorul va explica elevilor faptul ca fidelitatea adaptarii teatrale nu poate constitui o garantie a valorii artistice a spectacolului de teatru rezultat. Iar cauza nu e legata numai de talentul regizorului sau al actorilor, ci mai cu seama de tipul diferit de comunicare al celor doua creatii. Caci nu este vorba de o simpla transpunere a textului intr-un alt sistem de semne (cuvantul devine imagine), ci, mai intai, de o decodare a mesajului si, apoi, de o recodare, ceea ce implica o recreare a operei literare. Spectacolul de teatru poate propune un cu totul alt mesaj decat cel al cartii. Profesorul va da apoi elevilor fise de lucru ce au ca text- suport cronica intitulata "Lectia, un spectacol bine ritmat", scrisa de Catalin Sanda in ziarul Cotidianul.

"Explorarea unor nonsensuri si denuntarea comicului ca expresie a confuziei totale de idei, de logica, de verbatiepiesa ionesciana Lectia este o drama comica ce se joaca pe scena Teatrului Foarte Mic. Autorul vede toata derularea piesei bazata pe o ingenioasa scamatorie, pe un text burlesc. Trecerea de la burlesc la tragic trebuie sa se faca fara ca publicul sa-si dea seama, este de parere Eugene Ionesco, atunci cand vorbeste despre Lectia. De aceeasi parere pare a fi si regizorul insa ingroasa de cele mai multe ori momentele de comic care aproape ca acopera, inabusind orice revelatie tragica pe care textul ar contine-o. Meteahna regizorului Horatiu Malaele este de a creste incarcatura comica, imbroglioul, printr-o tehnica specifica actorului Malaele. Probabil ca indicatiile regizorale nu i-au fost indeajuns de autolimitative. Horatiu Malaele nu s-a vrut un regizor orgolios, care sa traga piesa dupa sine. S-a vrut actorul - interpret, integrat in universul dramatic, amplu al piesei. Remarcabila este prestatia Clarei Voda, ghidusa, inventiva si atenta la orice schimbare de ton a partenerului. Parodierea unor individualitati si trimiterea la aspecte politice grave sunt sensurile speculate indeosebi de regizorul Malaele. Un spectacol reconfortant, bine ritmat si cu o apreciabila valoare ludica, dublat de un joc actoricesc foarte bun-aceasta este Lectia.

Luati o tragedie, precipitati miscarea si veti ajunge la o piesa comica. Goliti personajele de orice continut psihologic, veti avea inca o piesa comica. Faceti din personajele dvs. niste oameni exclusiv sociali, prinsi in adevarul si masinaria sociala, veti avea din nou o piesa comicatragicomica, adnoteaza Eugene Ionesco la propria viziune asupra teatrului universal."

Profesorul le spune elevilor ca textul reprodus prezinta o varianta de comunicare a textului publicistic sau jurnalistic, autorul textului comentand un eveniment cultural (un spectacol de teatru) si ca scopul urmarit este acela de a informa publicul spectator in legatura cu elementele moderne pe care le presupune o noua viziune regizorala asupra piesei de teatru "Lectia" de Eugen Ionesco.

Profesorul va scrie pe tabla definitia cronicii dramatice (cronica de spectacol) - articolul publicistic in care se comenteaza un spectacol teatral.

Elevii observa faptul ca relatarea, comentariul spectacolului se imbina cu reconstituirea atmosferei care il insoteste, vor afla in continutul cronicii datele generale despre spectacol: cand, unde se joaca, unde s-a mai jucat, daca textul este cunoscut sau nu si apoi vor identifica tema, subiectul ("explorarea unor nonsensuri si denuntarea comicului ca expresie a confuziei totale de idei, de logica, de verbatie"), viziunea regizorala ("Parodierea unor individualitati si trimiterea la aspecte politice grave sunt sensurile speculate indeosebi de regizorul Malaele"; regizorul creste ,,incarcatura comica", ,,ingroasa de cele mai multe ori momentele de comic"), interpretarea actorilor ( "Remarcabila este prestatia Clarei Voda, ghidusa, inventiva si atenta la orice schimbare de ton a partenerului"), impresia jurnalistului ("Un spectacol reconfortant, bine ritmat si cu o apreciabila valoare ludica, dublata de un joc actoricesc foarte bun- aceasta este Lectia") si reactiile publicului.

Profesorul va scrie pe tabla structura unei cronici dramatice, structura ce respecta partile mari ale oricarei compozitii.

In a doua ora , elevii vor realiza cronica spectacolului "Jocul ielelor", tinand cont de indicatiile date de profesor in ora precedenta. Cea mai reusita cronica va fi publicata in revista liceului.

Ca tema pentru acasa, elevii vor avea de recitit paginile din romanul "Patul lui Procust" in care Fred Vasilescu rememoreaza intalnirea cu doamna T la vernisajul unei expozitii de arta moderna si de notat detaliile privind: spatiul expozitional; modalitatea de expunere a tablourilor; participantii si discutiile sustinute; gruparea participantilor; atmosfera generala. Elevii isi vor imagina ca participa la vernisajul expozitiei, ca ii cunosc pe artistii care expun, dar si cateva dintre personalitatile din viata culturala a vremii si vor avea de scris o cronica a evenimentului, cu intentia de a o trimite spre publicare unui cotidian. Trebuie sa inventeze numele expozitiei si al artistilor, locul si data desfasurarii vernisajului, numele personalitatilor care prezinta creatiile si o intamplare mondena petrecuta in timpul vernisajului. Elevii vor da un titlu adecvat cronicii, care sa atraga atentia asupra evenimentului .

Metoda didactica moderna SINELG poate fi utilizata in urmatoarea activitate. Fiecare grupa isi alege un tip de publicatie pentru a sublinia elementele referitoare la zvon, dezinformare si propaganda. Elevii vor marca in tabel :

ceea ce stiau sau credeau ca stiu;

ceea ce contrazice sau difera de ceea ce stiau;

care dintre informatii sunt noutati;

care dintre informatii sunt confuze;

care dintre informatii sunt false( in opinia subiectiva a fiecarei grupe).

Prin brainstorming se vor sintetiza informatiile pornind de la intrebarile:

Se confirma existenta manipularii?

Ce convingeri v-au fost confirmate?

Ce convingeri v-au fost infirmate?

Ce tehnici de manipulare sunt folosite mai des in materialele de presa?

Ce subiecte prezinta mai mult interes?

Prin ce se diferentiaza tehnicile de manipulare de la o publicatie la alta?

Care considerati ca este impactul sau consecintele asupra cititorilor?

Care este responsabilitatea fata de cititori?

Informatiile obtinute se comunica de catre grupuri profesorului care le centralizeaza intr-un tabel pe tabla.

Printre metodele interactive de rezolvare de probleme prin stimularea creativitatii, care actioneaza procesul de predare-invatare se afla si Metoda Frisco, metoda activ-participativa in masura sa solicite si sa valorifice maximal si pe multiple planuri potentialul uman de cunoastere, de simtire si de actiune cu care un elev sau altul vine la scoala. Lectiile bazate pe Metoda Frisco prezinta cateva caracteristici importante :

elevii sunt pusi in situatia sa interactioneze, sa lucreze productiv unii cu altii;

in cadrul activitatilor de invatare elevii isi dezvolta judecatile de valoare pertinente, care sa-i dezvolte gandirea , invata prin eforturi proprii, il transforma din obiect in subiect al educatiei, din participant pasiv intr-unul activ. Caracterul ludic al Metodei Frisco, cadrul ei antrenant si activ in acelasi timp, au un impact extraordinar asupra elevilor, oferind alternative noi de invatare, altele decat cele cunoscute, traditionale.

Vom incerca , in cele ce urmeaza, sa prezentam un model de aplicare a metodelor de invatare activa si interactiva. Aplicarea Metodei Frisco, caracterizata prin flexibilitate, ofera elevilor posibilitatea de a se implica activ in actul de invatare, constituindu-se alaturi de celelalte metode interactive, intr-un instrument util in eficientizarea activitatii la clasa.

Metoda a fost propusa de echipa de cercetare Fours boys of Frisco (cei patru baieti din San Francisco). Scopul sau principal este de a identifica probleme complexe si dificile si de a le rezolva pe cai simple si eficiente.

Metoda Frisco a fost conceputa sa foloseasca doua procedee :

1. aplicarea listei de control (check list) ;

2. brainstorming-ul regizat (staget brainstorming).

Lista de control reprezinta un chestionar alcatuit dintr-o succesiune de intrebari care sa permita formularea unor concluzii clare si care lamureste continutul problemei propuse spre rezolvare.

Chestionarul (lista de control) trebuie sa respecte o serie de conditii :

sa contina intrebari simple, fara echivoc , formulate clar, fara a lasa

loc interpretarilor;

intrebarile sa fie ordonate dupa o scara psihologica

sa solicite un numar mic de informatii

sa ceara informatiile pe care elevii le pot da

sa presupuna raspunsuri simple de tipul : da/nu.

Etapele de desfasurare a Metodei Frisco.

Momentele principale ale unei lectii care include Metoda Frisco, corespund unor etape bine definite :

profesorul imparte clasa in doua echipe : prima echipa, numita si echipa de investigatie , este alcatuita din zece-cincisprezece elevi; a doua echipa, echipa de concluzionare , are in componenta cinci-sase membri;

profesorul aplica lista de control membrilor echipei de investigatie;

elevii formuleaza raspunsuri scrise;

echipa de concluzionare identifica problemele, le comenteaza critic si propune rezolvari obisnuite, clasice;

profesorul distribuie membrilor echipei de concluzionare roluri care definesc anumite structuri psihologice : conservatorul, exuberantul, pesimistul, optimistul :

a) Conservatorul apreciaza meritul solutiilor vechi, le puncteaza neajunsurile si se pronunta pentru mentinerea lor fara a exclude eventualele imbunatatiri;

b) Exuberantul emite idei originale, imposibil de aplicat in practica, asigurand prin aceasta o atmosfera imaginativ-creativa

c) Pesimistul este cenzorul care neaga oportunitatea oricarei imbunatatiri a solutiilor originale;

d) Optimistul critica pozitia pesimistului si sustine, in mod realist, solutiile propuse de exuberant.

la sfarsitul discutiilor, profesorul sistematizeaza ideile si invita pe elevi sa formuleze concluziile necesare;

profesorul realizeaza evaluarea pe baza raspunsurilor la chestionar si a ideilor exprimate de participanti.

Metoda Frisco poate fi aplicata cu succes si la o ora de limba si comunicare, avand ca subiect articolul si ca text-suport un articol referitor la integrarea Romaniei in UE.

" In ultimele luni, diversi oficiali europeni au fluturat prin fata guvernului de la Bucuresti, ca pe o amenintare, posibilitatea activarii clauzei de salvgardare, echivalenta cu amanarea integrarii europene a Romaniei cu cel putin un an. La fiecare astfel de declaratie, reactia din partea oamenilor politici si a presei romanesti este o combinatie de detasare mioritica si sindrom al drobului de sare. Guvernul ne asigura ca o astfel de catastrofa nu se va intampla, opozitia ne previne ca nenorocirea va avea loc cu siguranta, iar presa trage insistent semnale de alarma. Ceea ce au in comun toate aceste reactii este faptul ca presupun imediat ca amanarea integrarii ar fi un dezastru cu urmari ireparabile. Acest lucru tine deja de automatismele unui spatiu public in care s-a spus necontenit, pana la saturatie, ca obiectivul national prioritar este integrarea cat mai rapida in Uniunea Europeana. Nu voi discuta acum daca, in principiu, aceasta ar trebui sa fie tinta principala a Romaniei. Dar cred ca merita sa abordam frontal, cel putin, intrebarea daca amanarea cu cativa ani a integrarii ar fi intr-adevar pe atat de rea pe cat ne pare. Haideti sa ne intrebam invers: ce am pierde prin aderarea la UE in 2007? In mod paradoxal, destul de multe, mai ales dintr-o perspectiva economica. In primul rand, Romania ar inceta sa fie o destinatie atractiva pentru outsourcing (mutarea capacitatilor de productie din tarile dezvoltate spre zone unde costurile sunt mai mici). Cresterea masiva din ultimii ani a volumului investitiilor straine se datoreaza in special acestui fenomen. Companiile care vin sa produca la noi aduc tehnologie, creeaza locuri de munca, platesc taxe si, mai ales, conecteaza angajatii romani la o traditie si la un anume tip de etica a muncii.

Ce ar insemna aderarea in 2007 pentru aceste companii? In primul rand, ar insemna sa aiba in Romania toate ingredientele acelei stari de lucruri de care au fugit din UE. Drept care, consecinta fireasca este ca vor pleca mai departe, catre est, in Ucraina, Rusia sau Asia. Mutarea nu este complicata. Utilajele se incarca in vapor, licentele de productie exista oricum, iar o hala se construieste imediat in noua locatie. Nu exista niciun motiv rational pentru care ar ramane aici. Cine spune ca pentru forta de munca super-calificata se amageste. Din pacate, nu o avem (sau, daca o avem, nu prea mai e de gasit in tara). Avem doar o forta de munca ieftina si capabila sa invete repede, dar nu suntem singurii. Pe cei care cred in mitul hiper-competentei industriale autohtone ii invit la un mic experiment. Faceti o excursie in cel mai apropiat sat, priviti in jur si corelati privelistea pe care o aveti in fata cu informatia ca peste 40% din populatia Romaniei se afla in aceasta stare. Dar, despre drama uriasa pe care o va provoca in mod predictibil integrarea pentru majoritatea populatiei rurale, in episodul doi" -Ce (nu) ar pierde Romania prin amanarea integrarii, Emi Socaciu, 16 martie 2006

La inceputul activitatii, profesorul pune elevilor o serie de intrebari ancora pentru verificarea cunostintelor dobandite anterior: Ce este articolului publicistic?; Prin ce particularitati se disting articolele?; Ce calitati trebuie sa intruneasca un articol bun? Elevii sunt anuntati ca in acea ora se va incerca abordarea articolului din perspectiva metodelor interactive. Li se va explica succint in ce consta aceasta metoda de stimulare a creativitatii.

Metoda presupune interpretarea unui anumit rol din partea participantilor. Se accentueaza faptul ca metoda pune in discutie o anumita problema care poate fi privita din mai multe perspective. Profesorul va forma doua echipe: echipa de investigatie (15 elevi) care va raspunde la un set de intrebari legate de textul- suport ; echipa de concluzionare (cinci, sase membri), carora le va reveni sarcina de a juca urmatoarele roluri: conservatorul/traditionalistul;exuberantul;pesimistul; optimistul. Se precizeaza, prin explicatii clare, sarcina pe care o are fiecare dintre roluri. Profesorul imparte lista de control/ chestionarul echipei de investigatie, formata din trei grupe. Elevii sunt invitati sa formuleze raspunsurile la intrebarile din lista de control:

Motiveaza incadrarea fragmentului dat in categoria textului nonliterar.

Precizeaza carui stil functional ii apartine fragmentul, oferind minimum trei argumente.

Mentioneaza minimum doua calitati generale ale stilului care au fost respectate in cazul textului anterior.

Precizeaza emitatorul si contextul in care este construit mesajul din fragmentul citat.

Demonstreaza legatura dintre tema textului si campul lexical dominant.

Mentioneaza scopul si functia comunicarii identificabile in fragment.

Exprima-ti opinia in legatura cu mesajul fragmentului citat.

Ce argumente pro/contra aduce autorul articolului in ceea ce priveste aderarea Romaniei in Uniunea Europeana?

Membrii echipei de concluzionare fac aprecieri la adresa raspunsurilor si, condusi de profesor, identifica problema: Este benefica intrarea Romaniei in Uniunea Europeana?

Apoi sunt impartite rolurile.

TRADITIONALISTUL: E pacat, dragi colegi, sa nu apreciem eforturile conducatorilor tarii noastre de a convinge comunitatea europeana ca suntem pregatiti pentru aderare. Dragi colegi, intrarea in UE e benefica, dar e cu bataie lunga. Trebuie sa fim retinuti cu bucuria, cel putin in primii ani, pana ne vom alinia la rigorile UE, caci UE nu ne da nimic pe gratis. Daca integrarea in comunitatea europeana nu va insemna pierderea identitatii noastre ca popor, eu cred ca trebuie incurajat acest demers.

OPTIMISTUL : Cred, dragi colegi, ca integrarea in comunitatea europeana e un lucru benefic pentru tara si pentru noi toti, ca popor. E o provocare pentru noi ca, odata cu integrarea, sa adoptam legi si reguli ale tarilor membre in UE si apoi sa le respectam si sa le aplicam, astfel incat sa putem beneficia de toate avantajele lor. Accesul pe piata europeana reprezinta pentru tineri accesul la o piata a muncii mult mai vasta, unde sansele de a gasi un loc de munca vor creste.

PESIMISTUL: Sunt trist cand ma gandesc la ce vremuri ne asteapta. E adevarat ca multi romani vor prefera sa lucreze in strainatate, dar ganditi-va la faptul ca in tara va exista un deficit al muncitorilor, mai ales in domeniul constructiilor. Tin sa va reamintesc, dragi colegi eurocentristi, ca nu vom fi acceptati in Europa pentru ochi frumosi. Poporul acestei tari va plati pentru integrarea europeana prin vanzarea pe doi lei a tuturor entitatilor economice capabile sa produca profit. Nu uitati, stimati colegi, ca UE prigoneste credinta noastra ortodoxa prin promovarea ecumenismului, prin scoaterea orelor de religie din scoli, prin adoptarea legislatiei privitoare la drepturile homosexualilor, prin introducerea actelor biometrice cu microcip. Sa fim mai prudenti, sa ne multumim cu mai putine lucruri spre linistea si siguranta noastra.

EXUBERANTUL: Si ce daca vom avea acte biometrice cu microcip? Eu cred ca as fi primul care mi-as implanta un microcip in mana! Poate ca eu sunt nesabuit, ca ma avant cateodata in a face lucruri care ma depasesc. Nu stiu. Mie mi se pare ca exista multe avantaje, iar unul dintre ele fiind acela al scaderii preturilor la mancare si la bauturile alcoolice din import cu pana la 60%. Dupa aderare, va creste nivelul de trai al populatiei, toti romanii vor avea o viata mai buna.

Profesorul apreciaza activitatea elevilor care si-au sustinut rolurile, invitandu-i sa formuleze concluziile necesare. Li se va cere elevilor la finalul activitatii sa redacteze propriul articol, avand ca tema problema educarii tinerilor in spiritul valorilor europene. Elevii vor fi evaluati pe tot parcursul orei.

La sfarsitul unei unitatii de invatare, profesorul ofera fiecarui elev doua fise cu urmatoarea structura :

A. Am o intrebare despre ............

B. Pot raspunde la o intrebare despre ........

Dupa ce elevii au completat individual cele doua fise, se formeaza mai multe grupe, fiecare grup alegand cea mai interesanta fisa A si cea mai interesanta fisa B. Raportorul grupului adreseaza intrebarea de pe fisa A selectata. Un elev din alt grup va trebui sa raspunda. Daca acesta nu poate da raspunsul este solicitat un altul. Profesorul cere fiecarui grup sa raporteze intrebarea si raspunsul de pe fisa B selectata.

La final, profesorul cere elevilor sa completeze enunturi de autoevaluare de tipul :

Mi-a placut sa ........... (activitatea derulata)

Mi s-a parut plicticos sa .........

Cel mai usor a fost sa ............

Cel mai dificil a fost sa ............

Imi propun sa .................

Recomand profesorului meu ..............

Elevilor trebuie sa li se ofere posibilitatea sa incheie ei insisi o secventa de instruire.