Universitatea din Pitesti

Capitolul I

DISPOZITII GENERALE

Art. 1 invatamantul superior de stat a fost infiintat in Pitesti in anul 1962 sub denumirea de Institutul Pedagogic Pitesti, iar din anul 1969 i se alatura Institutul de Subingineri, subordonat Institutului Politehnic Bucuresti. In 1974 Institutul Pedagogic si Institutul de Subingineri Pitesti au fuzionat luand fiinta Institutul de invatamant Superior, care prin Ordinul MI nr. 4894/23.03.1991 a devenit Universitatea din Pitesti.

Art.2 Identitatea Universitatii din Pitesti este fixata prin:

a)      Denumire: Universitatea din Pitesti;

b)      Emblema, sigiliu, drapel si tinuta de ceremonie (roba+toca), stabilite de Senat;

c)      Zilele Universitatii vor fi sarbatorite anual in prima decada a lunii mai (vineri, sambata, duminica), prin organizarea unor manifestari stiintifice si culturale, artistice si sportive;

d)      Sediul Rectoratului: Pitesti, str. Targu din Vale, nr. 1, judetul Arges, Romania;

Art.3 Universitatea din Pitesti este o comunitate academica distincta care functioneaza in baza Constitutiei Romaniei, a legislatiei invatamantului si isi desfasoara activitatea in deplina autonomie si libertate academica intr-un spatiu propriu, cu un buget format din sumele alocate de Ministerul Educatiei si Cercetarii si din venituri proprii.

Art.4 Universitatea din Pitesti functioneaza ca institutie de stat cu personalitate juridica.

Art.5 (1) Comunitatea academica este constituita din corpul profesoral, personalul de cercetare, studentii facultatilor, studentii programelor postuniversitare.

Raman membri ai Comunitatii universitare absolventii, profesorii si cercetatorii care au lucrat in trecut in Universitatea din Pitesti, dar fara a avea prin aceasta prerogative si competente decizionale.

Sunt considerate ca apartinand comunitatii, personalitatile romanesti si straine care detin titluri onorifice oferite de Universitate, dar care, la randul lor, nu au prerogative si competente decizionale.

Comunitatea academica foloseste in activitatea ei personal auxiliar administrativ.

Art.6 Autonomia universitara - intemeiata pe prevederile Constitutiei si a Legii invatamantului, ca si pe reglementarile proprii - se manifesta in libertatea de decizie a Universitatii fata de organismele statale sau politice in probleme care privesc structura institutiei, conceperea si desfasurarea activitatii de invatamant, de cercetare, administrativa, financiara, precum si raporturile ei cu institutii similare din tara si din strainatate.

Art.7 Libertatea academica inseamna:

a)       dreptul de a selecta, in conditiile fixate de Senat, pe membrii comunitatii academice;

b)      dreptul comunitatii academice si al membrilor ei de a dobandi, dezvolta si transmite liber cunostinte prin cercetare, dezbatere, predare, lectura, scris;

c)       dreptul de a cerceta orice subiect in orice domeniu socotit necesar, cu respectarea normelor de etica si ale codurilor deontologice specifice;

d)      dreptul comunitatii academice in ansamblu si al fiecarui membru de a participa la activitatile de invatamant si cercetare ale Universitatii, precum si la organizarea si conducerea acestor activitati.

Art.8 (1) Spatiul Universitatii cuprinde edificii, terenuri si dotari aflate in proprietatea sa ori puse la dispozitia comunitatii academice pentru desfasurarea procesului de invatamant si de cercetare, pentru locuinta, masa si studiu, pentru desfasurarea de activitati culturale si sportive. Fac parte din spatiul universitar si cladirile destinate serviciilor de administratie.

Spatiul universitar este inviolabil, cu exceptia cazurilor de forta majora si flagrant delict. Organele de ordine publica pot interveni in spatiul universitar numai cu permisiunea sau la cererea rectorului, a Senatului (daca exista timpul necesar). Camerele de locuit din camine beneficiaza de aceeasi protectie legala ca si locuintele particulare. Organele de ordine nu pot organiza razii si alte operatiuni de rutina fara a cere permisiunea Rectorului sau Biroului Senatului. Circulatia in spatiul universitar nu poate fi impiedicata sub nici un pretext. Interventia ambulantelor si a pompierilor, in caz de urgenta, nu poate fi stanjenita.

Cu exceptia cazurilor de forta majora, accesul liber al membrilor comunitatii academice in spatiul universitar nu poate fi interzis sau limitat sub nici un motiv si in nici o situatie. Dreptul de greva nu poate fi exercitat prin interzicerea sau limitarea accesului membrilor comunitatii academice in spatiul universitar. Senatul, Biroul Senatului sau conducerile facultatilor pot reglementa limitarea accesului in timpul noptii, al vacantelor scolare, al sarbatorilor legale sau pe durata desfasurarii unor activitati.

Art.9 (1) Pe baza prevederilor prezentei Carte se vor elabora regulamente privind:

a)       organizarea si functionarea facultatilor, colegiilor universitare departamentelor, centrelor de cercetare, compartimentelor functionale;

b)       admiterea studentilor;

c)       acordarea burselor si a altor forme de sprijin pentru studenti;

d)       conduita corpului profesoral si a studentilor;

e)       concursuri pentru ocuparea posturilor didactice si de cercetare precum si pentru evaluarea periodica a corpului profesoral si a personalului de cercetare si administrativ;

f)         elaborarea programelor de studii;

g)       organizarea examinarii studentilor;

h) functionarea bibliotecilor si a altor unitati din subordinea universitatii;

i) activitatea financiar-administrativa.

j) functionarea Consiliului de administratie.

(2) Toate aceste regulamente sunt supuse aprobarii Senatului.

Art.10 Universitatea din Pitesti respecta principiile inscrise in Declaratia Universala a Drepturilor Omului, adera la The Lima Declaration on Academic Freedom and Autonomy of Institutions of Higher Education (1988) si la The Magna Charta of European Universites (Bologna, 1988), Declaratia de la Bologna privind aria europeana a invatamantului si cercetarii si este afiliata la Asociatia Europeana a Universitatilor

Capitolul II

MISIUNEA SI OBIECTIVELE UNIVERSITATII DIN PITESTI

Art. 11 Universitatea din Pitesti isi asuma ca roluri fundamentale:

a)      dezvoltarea stiintei si culturii nationale;

b)      tezaurizarea si difuzarea valorilor culturii si civilizatiei umane;

c)      promovarea spiritului de liber examen, a gandirii critice, innoirea si inlocuirea cunostintelor;

d)      formarea si perfectionarea resurselor umane calificate si inalt calificate;

e)      participarea stiintei romanesti la dezvoltarea stiintei universale;

f)        afirmarea identitatii culturii nationale si participarea la procesul de integrare europeana;

g)      dezvoltarea societatii romanesti sub forma unui stat de drept, liber si democratic.

Art. 12 Universitatea indeplineste aceste functii prin:

Formarea de specialisti cu pregatire superioara pentru invatamant, stiinta si cultura, activitati economice si sociale, competenti si competitivi pe piata muncii din tara si strainatate.

Actualizarea continua a pregatirii specialistilor prin programe de reconversie, specializare si perfectionare.

Formarea de noi promotii de cercetare stiintifica, adaptate exigentelor stiintei si societatii contemporane.

Formarea studentilor din alte tari si participarea la edificarea unitatii europene.

Desfasurarea de activitati de cercetare stiintifica fundamentala si aplicata, mono-, pluri- si interdisciplinare, laboratoare si catedre. Aceste activitati au ca finalitate:

a)       sustinerea, prin cercetari stiintifice proprii, a pregatirii studentilor si contributia la procesul cunoasterii;

b)      ridicarea nivelului calificarilor stiintifice in societatea romaneasca;

c)       afirmarea performantelor stiintifice ale membrilor comunitatii academice, in cadrul comunitatii stiintifice internationale si in cadrul cooperarii internationale;

d)      participarea, prin cercetari stiintifice si modelari de solutii, la modernizarea tehnologiilor si activitatilor din societate, la dezvoltarea economiei si culturii.

Afirmarea constanta si progresiva ca un centru de promovare a relatiilor de cooperare internationala, intra- si transeuropeana.

Art.13 Fundamental deschisa, Universitatea din Pitesti isi amelioreaza continuu activitatile si performantele prin considerarea atenta a experientei universitatilor si centrelor de cercetare de referinta, prin adaptarea sugestiilor viabile si eficiente.

Art.14 Pe baza prevederilor anterioare si aplicand criteriile de clasificare in functie de Uniunea Europeana, prezenta Carta defineste Universitatea din Pitesti ca o institutie de invatamant superior si cercetare in domeniile diversificate si complementare ale cunoasterii stiintifice.

Art.15 Universitatea din Pitesti emite diplome de licenta si diplome master, diplome de absolvire (la colegii), diplome de studii academice (postuniversitare), certificate pentru studii de scurta durata, atribuie titlul de doctor in stiinte, incununeaza contributia unor personalitati, din tara si din strainatate, la viata stiintifica si culturala a lumii contemporane cu titlurile de doctor honoris causa, profesor onorific, membru de onoare al Senatului.

Capitolul III

PRINCIPIILE DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE

Art.16 (1) Comunitatea academica a Universitatii este deschisa cetatenilor romani si straini, fara discriminari, in conditiile impuse de organizarea ei interna: student, profesor, cercetator, student postgradual. Criteriile fundamentale ale apartenentei la comunitatea academica sunt competenta profesionala, corectitudinea comportamentala si abilitatea corespunzatoare.

Intrarea in comunitatea academica se face conform legii.

Nu pot face parte din comunitatea academica, in calitatea de cadre didactice, aceia care in perioada de dupa 1989 au facut obiectul unei condamnari definitive pentru fapte penale savarsite cu intentie si sanctionate cu inchisoare.

Art.17 Se pot constitui si functiona in cadrul Universitatii asociatii si uniuni ale cadrelor didactice, cercetatorilor, studentilor si personalului tehnic administrativ in conditiile in care regulamentele de functionare ale acestora sunt compatibile cu prevederile prezentei Carte.

Art.18 Functionarea in spatiul universitar a oricarei structuri organizatorice, cu sau fara personalitate juridica, este supusa aprobarii Senatului sau, prin delegare, Biroului Senatului.

Art.19 (1) Comunitatea academica este atasata valorilor democratiei si ale statului de drept, apara aceste valori si actioneaza pentru promovarea lor in societatea romaneasca. Spatiul academic nu poate fi utilizat pentru activitati de orice fel ale partidelor politice si ale altor organizatii care promoveaza ideologii si actiuni politice.

(2) Universitatea din Pitesti se situeaza, ca institutie, in afara activitatilor politice de partid. In invatamantul universitar, in cercetare si in manifestarile stiintifice din cadrul Universitatii, politica poate reprezenta un obiect de investigatie, nu si o forma de actiune.

Art.20 intreaga viata academica se intemeiaza pe raportul de interdependenta invatamant-cercetare, cu inscrierea permanenta a traditiilor Universitatii pitestene, ale invatamantului si stiintei romanesti in procesul de dezvoltare a invatamantului si stiintei mondiale.

Art.21 Cercetarea se afla la temelia instruirii. Activitatea proprie de investigatie stiintifica, validata prin lucrari publice, reprezinta - alaturi de competenta didactica - criteriul fundamental de evaluare a calificarii si performantei academice.

Art.22 (1) Instruirea se realizeaza la nivelul principiilor si metodologiilor didactice moderne si trebuie sa fie deschisa achizitiilor permanente. Planurile de invatamant, fundamentate pe principiile sistemului de credite de studii, ale curriculum-ului si ale modernizarii, cuprind discipline obligatorii, optionale si facultative. Sistemul de credite transferabile, intra- si interuniversitare (interne, intra- si intermodulare, externe) permite mobilitatea studentilor pe orizontala si pe verticala si o flexibilitate sporita in construirea rutelor proprii de studii. Acest sistem de organizare solicita responsabilitatea studentilor in alcatuirea traseelor didactice, le ofera posibilitatea sa-si construiasca liber o cultura pluridisciplinara, bazata pe o optiune responsabila ce include reflexul de adaptabilitate.

(2) Sistemul creditelor de studii instituie ca unitate academica de baza semestrul. Durata maxima a unui program de studiu este stabilita prin dispozitii legale. Rezidenta universitara poate fi mai scurta decat durata maxima normala daca studentul suplimenteaza in fiecare an universitar numarul minim de credite stabilit.

Art.23(l) In Universitatea din Pitesti invatamantul de zi este organizat modular, pe trei trepte:

a) Modulul I:

invatamant de lunga durata organizat pe 8-10 semestre, din care, optional, primele patru semestre de studii universitare generale si ultimele patru - sase semestre de studii universitare de specializare.

Absolvirea primului ciclu de patru semestre permite obtinerea certificatului de studii universitare generale. Modulul de opt semestre se finalizeaza cu examen de licenta, iar modulul de zece semestre cu examen de diploma;

invatamantul de scurta durata (colegii) organizat pe 6 semestre se finalizeaza cu examen de absolvire;

b)      Modulul II: masterat cu o durata de 2-4 semestre se finalizeaza cu diploma de master.

c)       Modulul III: studii doctorale cu o durata de 8 semestre se finalizeaza cu diploma de doctor.

Universitatea din Pitesti organizeaza invatamant de scurta durata si de lunga durata in forma de invatamant deschis la distanta si frecventa redusa.

Universitatea din Pitesti asigura actualizarea continua a pregatirii specialistilor prin programe de conversie, reconversie, specializare si perfectionare.

Art.24 Studentii sunt parteneri in intreprinderea comuna a formarii de specialisti competitivi. Opinia studentilor, individuala sau exprimata de reprezentantii lor, autorizati prin procesul democratic, ori de sondaje efectuate cu metodologii validate, constituie o modalitate de autocontrol, de evaluare si ameliorare a activitatii universitare.

Art.25 (1) Valorile cunoasterii sunt universale. Procesul cunoasterii presupune interactiune, ascultarea reciproca a punctelor de vedere, dialog argumentativ si transparenta.

Rezultatele activitatii didactice si stiintifice din facultati, departamente si catedre se fac publice prin autoprezentari anuale ale acestor prestatii, prin conferinte de presa, prin rapoarte de autoevaluare intocmite de decanate si de colectivele de evaluare din facultati si departamente.

Activitatea didactica si stiintifica a cadrelor didactice si cercetatorilor va fi evaluata periodic, dupa un regulament special.

Periodic, Comisia de evaluare si atestare a Universitatii (condusa de un prorector sau secretar stiintific) va aprecia activitatea structurilor universitare (catedre, departamente, facultati, colegii, laboratoare, grupuri de cercetare) potrivit normelor si uzantelor practicate in viata academica, standardelor fixate de Consiliul National de Evaluare Academica si Acreditare. Aceeasi comisie va analiza si aviza, inca din faza de proiectare si dupa incheierea primului an de invatamant al ciclului, formele de invatamant si specializarile noi.

Art.26 Universitatea din Pitesti promoveaza parteneriatul si relatiile de colaborare in domeniul invatamantului si stiintei cu institute de invatamant superior si de cercetare din Romania si din strainatate. Parteneriatul se poate materializa sub forma doctoratelor si masteratelor in cotutela, ca si prin orice fel de colaborare stiintifica la nivel individual sau institutional. Aceste raporturi se intemeiaza pe caracterul universal al cunoasterii stiintifice si au la baza principiile democratiei, libertatii academice, egalitatii si deschiderii spre integrare in comunitatea stiintifica internationala.

Capitolul IV

AUTONOMIA UNIVERSITARA

Art.27 Universitatea din Pitesti functioneaza pe baza autonomiei universitare, inteleasa ca modalitate specifica de autoconducere, cu un cadru legal format din Constitutia Romaniei, Legea invatamantului, Statutului personalului didactic, Legea acreditarii si propriile regulamente.

Art.28 (1) Autonomia Universitatii din Pitesti se materializeaza in:
autonomia organizarii structurilor didactice si stiintifice; autonomia financiara si administrativa; autonomia functionala; autonomia didactica; autonomia stiintifica; autonomia jurisdictionala.

(2)Reglementarea competentelor Universitatii, facultatilor, colegiilor, departamentelor si catedrelor se face de catre Senat, pe baza legislatiei existente, a prezentei Carte si prin decizii proprii.

Autonomia organizatorica si functionala

Art.29 Autonomia organizarii structurilor Universitatii se materializeaza in:

a)      dreptul de a alege, prin vot secret, organele de conducere;

b)      dreptul de a elabora reglementari proprii cu respectarea legislatiei in vigoare;

c)      dreptul de a selecta corpul profesoral, cercetatorii, studentii si personalul tehnic-administrativ.

Art.30 Autonomia functionala a Universitatii se concretizeaza in dreptul:

a)      de a-si stabili si ameliora propriile structuri;

b)      de a stabili planurile de invatamant racordate la experiente universitare de referinta;

c)      de a-si alcatui statele de functii in raport cu resursele umane si financiare de care dispune si cu prevederile planurilor de invatamant;

d)      de a conferi titluri didactice si stiintifice;

e)      de a-si orienta cercetarea stiintifica;

f)        de a initia si dezvolta cooperari si schimburi internationale;

g)      de a reglementa si evalua conduita membrilor comunitatii academice;

h)      de a publica reviste, manuale, cursuri, lucrari de cercetare sau orice alte materiale care sprijina invatamantul si cercetarea si de a dispune de aceste publicatii conform misiunilor asumate prin Carta;

i) de a initia si realiza, cu aprobarea Senatului, orice alta activitate conforma cu prevederile legale si cu acordurile internationale.

Art.31 (1) Corpul profesoral si studentii Universitatii sunt organizati pe facultati, departamente si colegii.

Facultatea/colegiul sunt este nominalizate prin titlu, iar in cadrul fiecarei facultati exista mai multe specializari.

Corpul profesoral este organizat pe catedre sau departamente.

Autonomia financiara si administrativa

Art.32 Autonomia financiara si administrativa a Universitatii se concretizeaza in:

a)      dreptul de a utiliza conform nevoilor, prioritatilor si deciziilor proprii bugetului si resursele financiare de care dispune;

b)      dreptul de a realiza venituri prin cercetarea stiintifica si alte prestatii;

c)      dreptul de a stabili taxe in conformitate cu prevederile legale;

d)      dreptul de a orienta investitiile si dotarile;

e)      dreptul de a efectua operatiuni financiar-bancare cu orice parteneri, in functie de propriile necesitati materiale;

f)        dreptul de a prelua donatii si legate, cu aprobarea Senatului;

g)      dreptul de a acorda burse si de a efectua plati;

h) dreptul de a administra spatiul universitar si intregul patrimoniu conform necesitatilor proprii;

i) dreptul de a organiza unitati productive si de servicii care aduc profituri financiare sau de alt gen, cu conditia respectarii prevederilor prezentei Carte.

Art.33 (1) Resursele financiare ale Universitatii din Pitesti sunt constituite din finantarea de baza si finantarea complementara.

(2) Resursele financiare de baza, insumand finantarea de la bugetul de stat si din alte fonduri publice sunt angrenate in cadrul unei finantari globale. Finantarea de baza se realizeaza in functie de numarul de studenti si de costurile medii anuale pe student, in functie de gradul de competitivitate si de eficienta preliminara pe care le vor atinge programele didactice si proiectele de cercetare stiintifica propuse de structurile Universitatii.

Art.34 Finantarea complementara se realizeaza din autofinantare (taxe legal constituite; venituri obtinute de la agentii economici; venituri din activitatea de prestari de servicii - cercetare stiintifica, consultanta, activitati editoriale etc; donatii, sponsorizari) si din finantari externe.

Art.35 Fondurile generate de facultati, colegii, catedre si grupe de cercetare, prin autofinantare, sunt folosite de catre acestea, cu exceptia unei cote parti ce va fi folosita pentru dezvoltarea generala a Universitatii. Marimea acestei cote-parti se stabileste de catre Consiliul de Administratie si poate fi intre 20%-40%. Proportia poate fi modificata in cazul unor situatii speciale.

Art.36 Consiliul de Administratie al Universitatii procura contributii pentru fondurile Universitatii, participa la programe comune si la alte operatiuni productive, comerciale si financiar-bancare, in conditiile respectarii prevederilor legale in vigoare.

Autonomia didactica si stiintifica

Art.37 Autonomia didactica a Universitatii se concretizeaza in dreptul:

a)      de a organiza, in conditiile legii, catedre, departamente, specializari, colegii, facultati, directii de specializare, programe de master si alte studii postuniversitare;

b)      de a organiza activitati de instruire permanenta si perfectionare;

c)      de a stabili standarde de evaluare a nivelului de predare a disciplinelor racordate la experiente stiintifice de performanta;

d)      de a participa la programele internationale cu caracter didactic organizate de Uniunea Europeana sau de alte structuri.

Art.38 Autonomia stiintifica a Universitatii este materializata in dreptul:

a)       de a initia si desfasura programe de cercetare stiintifica;

b)      de a participa la competitiile pentru obtinerea granturilor de cercetare;

c)       de a utiliza potrivit necesitatilor resursele financiare rezultate din activitatea de cercetare pe baza de contract;

d)      de a realiza publicatii stiintifice si de a avea o editura proprie;

e)       de a organiza in interiorul sau centre, laboratoare si grupe de cercetare;

f)        de a participa la activitatile organizatiilor stiintifice nationale si internationale;

g)       de a participa la programe de cercetare ale Uniunii Europene, la alte sisteme de cooperare stiintifica internationala;

h) de a evalua pe baza propriilor criterii activitatea de cercetare stiintifica si a adopta masuri in consecinta.

Autonomia jurisdictionala

Art.39 (1) Autonomia jurisdictionala a Universitatii reprezinta dreptul sau de a decide prin organele de conducere proprii asupra modului de aplicare a Cartei Universitatii, precum si in legatura cu toate chestiunile ce tin de competenta sa, in conditiile legii.

(2) Prerogativele decurgand din autonomia jurisdictionala nu pot fi total sau partial delegate unor organisme din afara Universitatii.

Art.40 Respectarea competentelor este garantata.

Capitolul V

DREPTURILE SI INDATORIRILE MEMBRILOR UNIVERSITATII DIN PITESTI

Art.41 Drepturile si indatoririle corpului profesoral din Universitatea din Pitesti sunt urmatoarele:

a)     dreptul la dezvoltarea profesionala si la perfectionare;

b)     dreptul la cercetare stiintifica, in conformitate cu libertatea academica, in orice domeniu ce se considera necesar, cu respectarea normelor deontologice ale cercetarii stiintifice;

c)     dreptul la libera comunicare a rezultatelor cercetarii, in cadrul universitar si in afara lui;

d)     dreptul de a discuta rezultatele cercetarii stiintifice din domeniul de competenta si de a propune standarde de validare a cunostintelor;

e)     dreptul de a participa la conducerea treburilor catedrei, departamentului si facultatii din care face parte;

f)       dreptul de a alege si de a fi ales, indiferent de gradul didactic, in functii de conducere, cu exceptia functiilor de conducere pentru care se prevad criterii specifice de eligibilitate;

g)     dreptul de a contesta orice decizie pe cale ierarhica si la instantele judecatoresti;

h) indatorirea de a indeplini integral si la nivel optim obligatiile profesionale prevazute in statul de functii;

i) indatorirea de a respecta in orice imprejurarea standardele eticii universitare;

j) indatorirea de a respecta Carta Universitatii din Pitesti si regulamentele stabilite in conformitate cu ea;

k) indatorirea de a reprezenta in tara si peste hotare standardele stiintifice si etice ale Universitatii din Pitesti si de a face cunoscute structurile si criteriile acesteia.

Art.42 Orice membru al comunitatii academice care se considera victima unui prejudiciu sau a unei nedreptati are dreptul la audienta esalonului superior celui pe care-1 incrimineaza.

Art.43 (1) Membrii comunitatii academice au dreptul sa infiinteze asociatii (societati stiintifice sau culturale, nationale si internationale) sau sa faca parte din ele cu respectarea Constitutiei si a prezentei Carte.

(2) Membrii comunitatii academice se pot asocia in sindicate in scopul apararii drepturilor prevazute de lege. Ei isi exercita functiunile fara discriminare sau represiuni. Dreptul lor de petitionare nu este ingradit.

Art.44 Accesul in comunitatea academica prin admiterea ca student ori prin ocuparea unui post didactic sau de cercetare, precum si exercitarea unor functii de conducere nu pot fi ingradite pe motive tinand de sex, rasa, etnie sau convingere politica ori religioasa.

Art.45 Profesorii consultanti indruma teze de doctorat, predau cursuri, participa la activitatea catedrelor, pot face parte din consiliile facultatilor si din Senatul Universitatii si pot conduce centre de cercetare.

Art.46 Studentii Universitatii din Pitesti pot urma, pe o perioada de timp, cursuri in cadrul altor universitati din tara sau strainatate. Echivalarea creditelor de studii obtinute in alte universitati se face de catre consiliul facultatii, la cererea studentului. Refuzul echivalarii se motiveaza temeinic, in scris.

Capitolul VI

COMPETENTE DECIZIONALE

Art.47 Universitatea din Pitesti functioneaza pe baza reglementarilor proprii, stabilite si aprobate de Senat sau de catre organele de conducere ale compartimentelor structurale (facultati, colegii, departamente, catedre), in acord cu Constitutia Romaniei, cu Legea invatamantului si cu prevederile prezentei Carte.

Art.48 Principiile prezentei Carte fundamenteaza:

a)           regulamente de organizare si functionare ale facultatilor, colegiilor si departamentelor;

b)          norme de administrare si gestionare ale patrimoniului Universitatii;

c)           codul deontologic al membrilor comunitatii academice;

d)          deciziile curente ale Senatului si consiliilor facultatilor si colegiilor.

Art.49 in domeniul activitatii didactice si stiintifice comunitatea academica ia decizii privind:

a)      definirea si redefinirea misiunilor Universitatii;

b)      planurile si programele de invatamant;

c)      cifrele de scolarizare;

d)      infiintarea sau desfiintarea de sectii, specializari de formare si pregatire continua, programe de studii tip master, cursuri postuniversitare si servicii functionale;

e)      programele de cercetare si repartizarea resurselor pentru realizarea acestora;

f)        organizarea de manifestari stiintifice cu caracter national si international;

g) masurile ce decurg din operatiile de evaluare periodica;
h) conferirea si retragerea titlurilor didactice;

i) acordarea titlurilor stiintifice de doctor si a titlurilor onorifice;

j) reglementarea conduitei cadrelor didactice, cercetatorilor, studentilor, personalului administrativ.

Art.50 In domeniul selectiei si promovarii personalului, comunitatea academica are urmatoarele prerogative:

a)       stabilirea criteriilor de selectare si promovare a membrilor comunitatii. Consiliile facultatilor si colegiilor stabilesc criteriile si conditiile de inscriere la a doua specializare a absolventilor cu diploma de licenta, care, potrivit legii, au acest drept;

b)       organizarea concursurilor;

c)         acordarea de burse, recompense, concedii de studii si cercetare etc.

Art.51 Pentru realizarea misiunii si obiectivelor stabilite, comunitatea academica ia hotarari privind:

a) structurile proprii de organizare: catedre, facultati, departamente, colegii, alte unitati specifice;

b) acordurile de colaborare in domeniile didactic si stiintific cu alte institutii din tara si strainatate;

d)       asigurarea conditiilor materiale pentru desfasurarea normala a vietii si activitatii membrilor comunitatii;

e)       luarea masurilor necesare pentru realizarea de venituri din activitati specifice (cercetare, consulting, prestari-servicii, expertize etc.);

Art.52 (1) Comunitatea academica asigura dezvoltarea patrimoniului prin folosirea mijloacelor financiare atribuite, atrase sau obtinute.

Patrimoniul - constituit din constructii, terenuri, dotari materiale si nemateriale - este intangibil.

Administrarea patrimoniului se face, in conditiile legii, de catre Consiliul de Administratie, conform Normelor de administrare si gestionare ale patrimoniului Universitatii din Pitesti.

Donatiile si legatele care fac obiectul unor conditii sau al unor contracte vor fi supuse aprobarii Senatului.

Art.53 (1) In situatiile de litigiu cu alte organisme, institutii sau intreprinderi, Universitatea recurge la mijloacele legale de actiune.

(2) In cazul unor decizii care contravin principiilor autonomiei universitare, Senatul Universitatii se adreseaza pentru solutionare, prin rector, organelor competente, potrivit legii.

Art.54 Prezenta Carta stabileste competentele decizionale specifice ale organelor de conducere.

Art.55 Hotararile Senatului, iar la nivelul facultatilor, colegiilor si departamentelor, ale Consiliilor, se iau cu majoritatea relativa (jumatate plus unu din totalul celor prezenti), cu conditia ca numarul celor prezenti sa reprezinte cel putin 2/3 din totalul membrilor organismelor respective.

Capitolul VII

ORGANISMELE DE CONDUCERE

Catedra

Art.56 Catedra organizeaza si coordoneaza activitatea de invatamant si cercetare stiintifica in domenii academice specifice.

Art.57 Catedra are urmatoarele competente:

a)      propune planurile de invatamant pentru specializari;

b)      intocmeste, aproba si evalueaza programele disciplinelor de studiu si ale activitatilor de pregatire practica;

c)      fundamenteaza si propune cifrele de scolarizare pentru specializarile pe care le coordoneaza;

d)      stabileste modalitatile de evaluare a studentilor in acord cu normele generale stabilite de Consiliul facultatii;

e)      analizeaza si avizeaza cererile de recunoastere sau echivalare a creditelor de studii;

f)        intocmeste statele de functii si personal didactic;

g)      evalueaza activitatea corpului profesoral si a personalului de cercetare din catedra;

h) asigura realizarea de catre corpul profesoral si de catre personalul de cercetare a obligatiilor din statele de functii;

i) propune recompense si sanctiuni pentru corpul profesoral si pentru personalul de cercetare din catedra;

j) propune scoaterea la concurs a posturilor didactice si de cercetare;

k) organizeaza concursurile pentru ocuparea posturilor didactice si de cercetare;

1) propune cadrele didactice asociate si avizeaza cererile de acordare a titlului de profesor consultant si cererile de prelungire a activitatii peste varsta de pensionare;

m) coordoneaza activitatea de cercetare din catedra si organizeaza manifestari stiintifice; avizeaza functionarea centrelor si a unitatilor de cercetare care utilizeaza infrastructura facultatii;

n) coordoneaza activitatea de pregatire prin doctorat in domeniul lor de competenta;

o) utilizeaza resursele materiale si financiare puse la dispozitie cu respectarea prevederilor legale;

p) participa la competitiile pentru obtinerea de fonduri suplimentare;

q) propune stabilirea unor acorduri de colaborare cu parteneri din tara sau din strainatate.

Consiliul facultatii si colegiului

Art.58 Consiliul facultatii/colegiului organizeaza si conduce intreaga activitate din facultate/colegiu. Conducerea operativa a facultatii/colegiului este asigurata de catre biroul consiliului/colegiului sau de catre decan/director.

Art.59 Consiliul facultatii/colegiului are urmatoarele competente:

a)      defineste si redefineste misiunile facultatii/colegiului;

b)      propune infiintarea sau desfiintarea de specializari si directii de specializare;

c)      elaboreaza si avizeaza planurile de invatamant;

d)      intocmeste rapoarte de autoevaluare in vederea autorizarii, acreditarii sau evaluarii periodice a specializarilor aflate in structura facultatii/colegiului;

e)      stabileste criteriile si standardele pentru evaluarea periodica a corpului profesoral si a personalului de cercetare;

f)        evalueaza periodic activitatea didactica si de cercetare din cadrul facultatii/colegiului;

g)      stabileste criteriile si standardele specifice pentru ocuparea prin concurs a posturilor didactice cu respectarea criteriilor si standardelor minime stabilite la nivel national sau la nivelul Universitatii din Pitesti;

h) aproba comisiile de concurs pentru ocuparea posturilor didactice de preparator, asistent si lector (sef de lucrari) si propune comisiile de concurs pentru ocuparea posturilor de conferentiar si profesor; aproba acordarea titlurilor didactice de preparator, asistent si lector (sef de lucrari) si avizeaza acordarea titlurilor didactice de conferentiar si profesor;

i) aproba cadrele didactice asociate si avizeaza cererile de acordare a titlului de profesor consultant si cererile de prelungire a activitatii peste varsta de pensionare;

j) avizeaza statele de functii si personal didactic elaborate de catre catedre; decanul/directorul si seful de catedra sunt raspunzatori pentru corectitudinea intocmirii statelor de functii si de personal didactic;

k) avizeaza propunerile de conducatori de doctorat si de specializari la doctorat;

1) avizeaza acordarea titlului de doctor;

m) fundamenteaza si propune Senatului cifrele de scolarizare;

n) propune conditiile specifice de admitere la toate nivelurile de studii; organizeaza concursurile de admitere; stabileste criteriile si conditiile de inscriere la a doua specializare a absolventilor cu diploma de licenta;

o)stabileste criteriile specifice pentru transferul interuniversitar al studentilor si avizeaza cererile de transfer;

p) analizeaza si avizeaza cererile de recunoastere sau echivalare a creditelor;

q) stabileste lista studentilor care beneficiaza de burse si de alte forme de sprijin;

r) stabileste modalitati de alegere a organismelor de conducere din facultate/colegiu cu respectarea prevederilor legale;

s) utilizeaza resursele materiale si financiare puse la dispozitia facultatii/colegiului cu respectarea prevederilor legale;

t) initiaza, cu aprobarea Biroului Senatului, activitati aducatoare de venituri;

u) stabileste, cu aprobarea Senatului sau a Biroului Senatului, acorduri de colaborare cu institutii din tara sau din strainatate.

Biroul Consiliului facultatii/colegiului

Ait.60 Biroul Consiliului facultatii/colegiului are urmatoarele competente:

a)      asigura managementul curent al facultatii/colegiului;

b)      propune consiliului infiintarea sau desfiintarea unor specializari;

c)      evalueaza periodic activitatea didactica si de cercetare si prezinta un raport Consiliului;

d)      organizeaza concursurile de admitere;

e)      analizeaza si avizeaza cererile de recunoastere sau echivalare a creditelor, certificatelor si diplomelor de studii;

f)        stabileste lista studentilor care beneficiaza de burse si alte forme de sprijin.

Senatul

Art.61(l) Organul suprem de elaborare si adoptare a deciziilor in Universitate este Senatul.

(2) Senatul se constituie din reprezentantii alesi ai Consiliilor facultatilor si colegiilor universitare, cadre didactice si studenti. Decanii si directorii de colegii, directorii de departamente, sefii de catedre si directorul general administrativ fac parte de drept din Senat in cadrul numarului de reprezentanti stabilit.

(3) Senatul se intruneste trimestrial, in sedinte ordinare, fiind convocat de rector. Rectorul poate convoca Senatul ori de cate ori este nevoie. Art.62 Senatul are urmatoarele competente:

a)      adopta Carta si regulamentele de functionare ale Universitatii, precum si orice modificari ale acestora;

b)      aproba infiintarea si desfiintarea de specializari, departamente, catedre, unitati de cercetare, servicii sau productie pe baza propunerilor facultatilor avizate de Colegiul Academic si Consiliul de Administratie;

c)      aproba infiintarea sau desfiintarea de cursuri sau scoli postuniversitare pe baza propunerilor avizate de Colegiul Academic si Consiliul de Administratie;

d)      aproba cifrele de scolarizare pe baza propunerilor facultatilor, specializarilor si colegiilor, avizate de Colegiul Academic si Consiliul de Administratie;

e)      aproba planurile de invatamant ale facultatilor, colegiilor si specializarilor pe baza propunerilor avizate de Colegiul Academic;

f)        propune infiintarea de noi specializari, facultati si colegii si urmareste indeplinirea procedurilor legale de autorizare si de acreditare;

g)      valideaza alegerile decanilor, consiliilor facultatilor, directorilor de colegii si departamente;

h) aproba raportul Consiliului de Administratie cu privire la constituirea si executia bugetului;

i) valideaza comisiile, rezultatele concursurilor de ocupare a posturilor de preparatori, asistenti si lectori (sefi de lucrari), avizate de catre consiliile facultatilor;

j) aproba rezultatele concursurilor de ocupare a posturilor de conferentiar si profesor;

k) acorda titlurile de profesor consultant, Doctor Honoris Causa si Membru de Onoare al Senatului;

1)acorda prin vot secret propunerile facultatilor de conducatori de doctorat si de specializari la doctorat;

m) aproba prin vot secret mentinerea in activitate a unor profesori peste limita de varsta de pensionare;

n) valideaza constituirea Colegiului Academic; Consiliului de Administratie; Consiliul Cercetarii Stiintifice; Consiliul pentru Activitatea Didactica, Evaluare si Acreditare; Consiliului pentru Probleme Sociale Studentesti;

o) valideaza constituirea Colegiului de Etica si decide, pe baza recomandarilor acestuia, in litigii privind activitatea cadrelor didactice si cercetatorilor;

Art.63 Senatul deleaga prerogativele gestionarii activitatilor curente din Universitate Biroului Senatului si urmatoarele colegii si consilii: Colegiul Academic; Consiliul de Administratie; Consiliul Cercetarii Stiintifice; Consiliul pentru Activitate Didactica, Evaluare si Acreditare; Consiliul pentru Probleme Social - Studentesti, Colegiul de Etica.

Art.64 Senatul se considera dizolvat in ziua intrunirii noului Senat desemnat de alegeri.

Art.65 (1) in cazul in care un membru al Senatului nu poate participa la sedinta el va anunta conducerea facultatii. Decanul va desemna un inlocuitor, potrivit regulamentului facultatii. In cazul in care absenta prevazuta depaseste trei luni, consiliul facultatii va desemna un singur inlocuitor pentru toata aceasta perioada.

Un membru al Senatului care a lipsit nemotivat la mai mult de trei sedinte pe un an academic va fi considerat din oficiu demisonar.
Secretariatul universitatii va adresa facultatii de la care acesta provine cererea de desemnare, prin aceleasi proceduri ca de obicei, a unui nou reprezentant.

Membrii studenti ai Senatului, care vor fi considerati demisionari pentru absente, vor fi inlocuiti de consiliile facultatilor sau de organizatiile studentesti care i-au trimis. In cazul in care acestia nu vor fi inlocuiti pe perioada a doua sedinte succesive ale Senatului, decanul facultatii, de la care provine studentul demisionar pentru absente, va desemna un alt reprezentant student al facultatii.

Biroul Senatului

Art.66 (1) Biroul Senatului este organismul de conducere operativa a Universitatii.

Biroul Senatului este compus din rector, presedintele Consiliului de Administratie, prorectori, secretar stiintific al Senatului, director general administrativ si un reprezentant al studentilor ales dintre membrii Senatului.

Biroul Senatului se intruneste la doua saptamani (sau la nevoie) si este condus de rector.

Art.67 Biroul Senatului are urmatoarele competente:

a)       aplica hotararile Senatului;

b)      asigura conducerea operativa a Universitatii prin rezolvarea problemelor curente;

c)       coopereaza cu membrii Colegiului Academic pentru realizarea atributiilor acestuia, asigurand conducerea si coordonarea activitatii acestuia;

d)      coopereaza cu membrii Consiliului de Administratie pentru
realizarea atributiilor acestuia, asigurand conducerea si coordonarea activitatii acestuia;

e)       considera propunerile facute de Colegiul de Etica, refera asupra acestora si inainteaza cazurile majore spre analiza si decizie in Senatul Universitatii. Se considera a fi caz major cel care priveste sanctionarea grava a unui cadru didactic, cercetator sau student care incalca Carta si regulamentele Universitatii;

f)        aproba, cu mandatul Senatului, acordurile de cooperare
internationala;

g)       aproba, cu mandatul Senatului, infiintarea de centre de cercetare cu autofinantare;

h)       convoaca Senatul si Colegiul Academic in sedinte ordinare si extraordinare; pregateste documentele necesare desfasurarii acestor sedinte;

i) informeaza intreaga comunitate academica cu privire la deciziile Senatului si al propriilor decizii.

Art.68 Deciziile in Biroul Senatului se adopta cu majoritate relativa.

Rectorul

Art.69 (1) Rectorul este conducatorul principal al activitatilor academice si administrative din Universitate si presedinte al Senatului.

(2) Rectorul conduce activitatea Biroului Senatului, Colegiului Academic si Consiliului de Administratie (daca acesta nu are presedinte).

Art.70 Rectorul actioneaza astfel incat sa aplice prevederile Cartei si regulamentelor Universitatii si deciziile luate de Senat. Rectorul este responsabil de activitatea sa in fata Senatului.

Art.71 (1) Rectorul poate delega oricare din competentele sale prorectorilor.

(2) In perioada in care lipseste din Universitate, din motive intemeiate, rectorul desemneaza dintre prorectori pe cel care il inlocuieste.

Art.72 Rectorul poate demisiona din functie prin inaintarea unui referat scris catre Senat.

Art.73 Rectorul are urmatoarele competente:

a)      numeste si elibereaza din functie decanii, directorii de colegii, prodecanii, directorii de departamente, sefii de catedre in conformitate cu prevederile prezentei Carte;

b)      dispune inmatriculari si exmatriculari ale studentilor;

c)      acorda titlul de doctor pe baza propunerilor facultatilor, in urma indeplinirii procedurilor legale in vigoare;

d)      reprezinta Universitatea in raporturile cu Ministerul Educatiei si Cercetarii, in Consiliul National al Rectorilor si in organismele internationale la care Universitatea este afiliata.

Art.74 Prorectorii indeplinesc acele functii care le sunt delegate de catre rector prin ordin scris sau verbal sau care sunt decise de catre Senat.

Art.75 Prorectorii pot demisiona din posturile detinute prin inaintarea unui referat scris catre Senat.

Art.76 Secretarul stiintific indeplineste sarcinile care ii sunt formulate de rector prin ordin verbal sau scris si asigura functionarea statutara a Senatului, Biroului Senatului si Colegiului Academic.

Art.77 Presedintele Consiliului de Administratie este mandatat de catre rector cu organizarea si conducerea activitatilor administrative si financiare.

Colegiul Academic

Art.78 (1) Colegiul Academic, care asigura managementul problemelor academice, este un organism consultativ format din membrii Biroului Senatului, decanii facultatilor, directorii colegiilor si directorii departamentelor. Presedintele Colegiului Academic este rectorul.

(2) Colegiul Academic se intruneste la doua saptamani (sau la nevoie).

Art.79 Colegiul Academic are urmatoarele competente:

a)      avanseaza, analizeaza si avizeaza propunerile de fiintare sau desfiintare de facultati, departamente, colegii, specializari, catedre sau unitati de cercetare;

b)      avanseaza, analizeaza si avizeaza propunerile de infiintare sau desfiintare de scoli sau cursuri postuniversitare, de specializare la doctorat si de conducatori de doctorat;

c)      analizeaza si avizeaza, planurile de invatamant ale facultatilor, specializarilor, colegiilor si departamentelor in functie de standardele nationale si internationale;

d)      propune, analizeaza si avizeaza criteriile de organizare a
concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice si de cercetare din Universitate;

e)      propune si avizeaza propunerile de acordare a titlurilor de profesor consultant, Doctor Honoris Causa si Membru de Onoare al Senatului;

f)        propune si avizeaza criteriile si standardele de evaluare periodica a corpului profesoral si a cercetatorilor.

Consiliul de Administratie

Art.80(l) Consiliul de Administratie al institutiei publice de invatamant superior este format din urmatorii membri permanenti : rector, presedintele Consiliului de Administratie, prorectorii, secretarul stiintific al Senatului, decanii facultatilor, directorii colegiilor, directorii departamentelor, directorul general administrativ, directorul economic, seful serviciului resurse umane, secretarul sef al Universitatii, directorul bibliotecii, directorul editurii, seful serviciului tehnic sunt membri de drept. Reprezentantii sindicatelor sunt invitati de drept la sedintele Consiliului de administratie.

Senatul poate desemna si alte persoane din Universitate sau personalitati din afara Universitatii ca membri ai Consiliului de administratie.

Rectorul poate detine si functia de presedinte al Consiliului de Administratie sau poate propune Senatului, spre a fi aleasa o alta persoana.

Art.81(l) Consiliul de administratie functioneaza in subordinea Senatului si functioneaza pe baza unui regulament propriu aprobat de Senat.

(2) Consiliul de administratie se intruneste lunar sau ori de cate ori este nevoie, la convocarea presedintelui. Rectorul are dreptul de a convoca membrii permanenti ori de cate ori este necesar.

Art.82 (1) Consiliul de administratie are responsabilitatea acordarii avizului prealabil in legatura cu urmatoarele actiuni ale universitatii:

a) crearea unei filiale si/sau structuri functionale;

b) achizitionarea sau transferul de proprietate imobila;

c) achizitionarea sau transferul de bunuri mobile;

d) asigurarea de credite, asumarea unor responsabilitati materiale sau a drepturilor de preemtiune;

e)      formarea de depozite financiare;

f)         acceptarea de donatii, constituirea de fundatii.

(2) Consiliul de administratie are urmatoarele atributii:

a) urmareste modul de utilizare a resurselor financiare;

b) decide asupra modului de utilizare a veniturilor proprii ale institutiei de invatamant superior;

c)      intocmeste proiectul anual de buget si-1 prezinta rectorului si Senatului universitar in maximum o luna de la incheierea contractelor de finantare cu M.E.C.;

d)      intocmeste raportul anual financiar si-1 prezinta rectorului si senatului universitar in termen de maximum 6 luni de la incheierea anului financiar;

e) avizeaza programele de cooperare cu alte institutii de invatamant superior din tara si din strainatate si acordurile de schimburi in cadrul programelor universitare europene.

Art.83(l) Presedintele Consiliului de administratie are urmatoarele atributii:

a) realizeaza, in temeiul prevederilor din Carta Universitatii, managementul administrativ al universitatii;

b) elaboreaza planuri strategice si planuri operationale pe care le propune spre analiza si aprobare Consiliului de Administratie si Senatului;

c) evalueaza impactul planurilor care se aplica si propune masuri de remediere si corectie;

d) numeste si elibereaza din functie personalul tehnic si administrativ;

e) evalueaza activitatea departamentelor, colegiilor, facultatilor, centrelor de cercetare, propunand masuri de cresterea eficientei utilizarii resurselor;

f) reprezinta universitatea in problemele care tin de competenta sa sau in alte aspecte in care s-a convenit cu rectorul asupra reprezentarii.

(2) Presedintele Consiliului de administratie face parte din Biroul Senatului.

(3) Functia de presedinte al Consiliului de Administratie al
Universitatii este reprezentativa si nu se suprapune cu functia de rector in cazul in care este desemnata o persoana distincta.

(4) Presedintele Consiliului de administratie al Universitatii prezinta Senatului universitar, cel putin o data pe an, un raport privind starea universitatii si masurile ce se impun a fi adoptate.

(5) Presedintele Consiliului de administratie se preocupa de
atragerea si cresterea veniturilor extrabugetare;

(6) Presedintele Consiliului de administratie se ocupa de
modernizarea si dezvoltarea bazei materiale, dotari, reparatii capitale,
investitii etc.

(7) Rectorul si presedintele Consiliului de administratie al
universitatii se consulta reciproc in deciziile importante pe care le iau.

Consiliul pentru Activitatea Didactica, Evaluare si Atestare

Art.84(l) Consiliul pentru Activitatea Didactica, Evaluare si Atestare coordoneaza activitatea didactica, autorizarea si evaluarea tuturor specializarilor din Universitate.

(2) Consiliul pentru Activitatea Didactica, Evaluare si Atestare este coordonat de un prorector sau secretarul stiintific al Senatului.

Art.85 Consiliul pentru Activitatea Didactica, Evaluare si Atestare are urmatoarele competente:

a)      analizeaza si propune structura Universitatii pe profiluri, facultati, colegii, departamente si specializari;

b)      propune masuri care vizeaza optimizarea invatamantului la nivel universitar si postuniversitar;

c)      avizeaza planurile de invatamant;

d)      propune posturile didactice ce urmeaza a fi scoase la concurs si verifica respectarea criteriilor pentru ocuparea acestor posturi;

e)      propune proceduri si criterii de admitere a candidatilor la studii;

f)        elaboreaza si propune metode noi de evaluare a cunostintelor studentilor la diferite forme ale procesului de invatamant;

g)      coordoneaza activitatea de intocmire a materialelor necesare evaluarii periodice a sectiilor;

h) stabileste relatii cu Consiliul National pentru Evaluare Academica si Acreditare;

i) propune infiintarea si organizarea de noi facultati, colegii, departamente, module si specializari;

j) propune cifrele de scolarizare corelate cu posibilitatile Universitatii.

Consiliul Cercetarii Stiintifice

Art.86(l) Consiliul cercetarii stiintifice coordoneaza activitatea de cercetare a cadrelor didactice si studentilor din Universitate.

(2) Consiliul cercetarii stiintifice este coordonat de prorectorul cu activitatea stiintifica sau secretarul stiintific al Senatului.

Art.87 Consiliul cercetarii stiintifice are urmatoarele competente:

a)          elaboreaza strategia de dezvoltare a cercetarii stiintifice din Universitate, prin corelare cu prioritatile stabilite la nivel national de catre Consiliul National al Cercetarii Stiintifice din invatamantul Superior (CNCSIS);

b)          evalueaza rezultatele cercetarii stiintifice din Universitate;

c)          analizeaza propunerile pentru infiintarea de noi centre de cercetare si le propune spre avizare Senatului;

d)          coordonarea editurii, Buletinelor Stiintifice si a altor publicatii stiintifice, prin editura proprie;

e)          initierea si organizarea de manifestari stiintifice cu participare interna si internationala.

Consiliul pentru Probleme Social Studentesti

Art.88 (l) Consiliul pentru Problemele Social Studentesti este format din reprezentanti ai studentilor, ai serviciilor functionale si din prodecani sau alti reprezentanti ai consiliilor facultatilor, este condus de un prorector.

(2) Consiliul se ocupa de administrarea serviciilor sociale pentru studenti (camine, cantine, servicii culturale, sportive etc.).

Colegiul de Etica

Art.89 In termen de doua luni de la alegerea noului Senat, consiliile tuturor facultatilor vor desemna cate un reprezentant cu gradul de profesor pentru Colegiul de Etica al Universitatii. Specializarea Drept va desemna doi reprezentanti. Intrunit in sedinta plenara, Colegiul de Etica va alege un presedinte si un vicepresedinte jurist. Presedintele ales al Consiliului de Etica este membru al Senatului Universitatii.

Art.90 Colegiul are misiunea de a-si elabora propriul statut, de a elabora recomandari privind etica universitara, deontologia cercetarii stiintifice, politica de echitate interna a Universitatii, relatiile dintre diferitele grupuri de interese din sanul comunitatii universitare.

Art.91 Rectorul se va adresa Colegiului de Etica pentru aviz de litigii intre facultati, reclamatii grave ale unor membri ai comunitatii, retragerea titlurilor stiintifice, a titlurilor onorifice, excluderea unui cadru didactic sau cercetator din comunitatea universitara.

Art.92 In relatiile formale cu membrii Universitatii, Colegiul de Etica poate fi reprezentat de trei persoane, daca una dintre acestea este presedintele sau un vicepresedinte.

Capitolul VIII

ALEGERILE ORGANISMELOR DE CONDUCERE

Principii generale

Art.93 In conformitate cu prevederile Legii invatamantului si ale prezentei Carte, membrii comunitatii academice au dreptul de a lua parte la conducerea treburilor universitare.

Art.94 Alegerile organismelor de conducere de la nivelul catedrelor, departamentelor, colegiilor universitare, facultatilor si al Universitatii din Pitesti sunt realizate pe structurile autorizate sau acreditate conform Legii nr. 88/1993 si Hotararilor de Guvern.

Art.95 Alegerile organismelor de conducere sunt atribuite exclusiv al personalului din colectivele la care se refera.

Art.96 O persoana poate ocupa functii de conducere conform legii.

Art.97(l) Alegerile organismelor de conducere sunt realizate succesiv la nivelul catedrelor, colegiilor universitare, facultatilor, departamentelor si Universitatii din Pitesti;

(2) Alegerile sunt organizate de conducerile in exercitiu de la nivelul respectiv, in conformitate cu calendarul stabilit de Senatul Universitatii.

Art.98(l) Alegerile se fac pe baza de vot direct si secret. Fiecare persoana are dreptul la un singur vot.

Adunarile de alegeri sunt legal constituite in prezenta a cel putin doua treimi din numarul membrilor colectivelor respective.

Se declara alese in organismele de conducere, in ordinea descrescatoare a numarului de voturi "pentru', persoanele care obtin majoritatea simpla din totalul membrilor prezenti.

Art.99 Durata mandatului organismelor de conducere este de patru ani.

Art. 100 In timpul acestui mandat, aceeasi persoana nu poate exercita, in cadrul Universitatii din Pitesti sau in afara ei, decat una din urmatoarele functii de conducere: rector, prorector, secretar stiintific al Senatului, decan, prodecan, secretar stiintific al consiliului facultatii, director al colegiului universitar, director de departament, sef de catedra.

Art. 101 Studentii sunt reprezentati in consiliile facultatilor, colegiilor si departamentelor si in Senatul Universitatii in proportie de 1/4 din numarul membrilor acestor organisme, in conditiile stabilite prin prezenta Carta.

Art. 102(1) Organismele de conducere sunt alcatuite din cadre didactice reprezentative, cu prestigiu stiintific si didactic, cu autoritate morala si cu reale aptitudini manageriale.

Reprezentantii studentilor in organismele de conducere (consiliile facultatilor, Senat) trebuie sa aiba rezultate foarte bune in pregatirea profesionala si o conduita corespunzatoare.

Cadrele didactice pot fi alese in functii de conducere daca nu au implinit varsta legala de pensionare la data alegerilor.

Alegerea unei persoane intr-un organism de conducere se face numai cu consimtamantul acesteia.

Art. 103(1) Persoanele alese in functii de conducere trebuie sa fie membri cu drepturi depline (titulari) ai comunitatii academice a Universitatii din Pitesti, cu domiciliul in Pitesti sau intr-o localitate apropiata, avand obligatia sa fie prezente cel putin 3-4 zile pe saptamana in universitate.

(2) Calitatea de membru in organismele de conducere se pierde ca urmare a incetarii contractului de munca sau a incetarii calitatii de student. Locurile ramase vacante in organismele de conducere se ocupa prin aceeasi procedura ca la alegeri.

Art. 104 Persoanele care, din diverse motive, nu-si exercita atributiile de conducere asumate o perioada mai lunga de 90 de zile consecutive vor fi considerate demisionare din functiile de conducere pe care le detin.

Art. 105 Mandatul noilor organisme de conducere incepe in termen de cel mult 30 de zile de la data validarii alegerilor. In perioada dintre data alegerilor si cea la care isi preiau prerogativele noile organisme, activitatea de conducere este exercitata de organismele in functie la data alegerilor.

Norme de reprezentare

Art. 106(1) Numarul membrilor in consiliile facultatilor este dupa cum urmeaza:

pana la 50 posturi didactice

intre 51-100 posturi didactice

intre 101-300 posturi didactice

peste 300 posturi didactice

(2) Numarul efectiv de membri in consiliile profesorale se stabileste proportional cu numarul posturilor didactice.

Art. 107 Numarul reprezentantilor facultatilor/ colegiilor in Senat este proportional cu numarul posturilor didactice si cu numarul studentilor fiecarei facultati/colegiu. Numarul reprezentantilor facultatilor/colegiilor in Senat se stabileste de Senatul in functiune la data alegerilor.

Art. 108 Senatul Universitatii din Pitesti are un numar de patru prorectori. Responsabilitatile specifice ale prorectorilor se stabilesc in prima sedinta a Biroului nou ales al Senatului si se comunica, prin decizie a rectorului, tuturor catedrelor, departamentelor, colegiilor, facultatilor si compartimentelor functionale din structura Universitatii.

Alegerile la nivelul catedrelor

Art. 109(1) Alegerea sefului de catedra se face de catre corpul profesoral si cercetatorii catedrei respective. Persoanele care candideaza pentru functia de sef de catedra trebuie sa aiba gradul didactic de profesor sau conferentiar universitar si sa aiba o experienta suficienta in activitatile didactice si de cercetare.

(2) In cazul in care intr-o catedra nu poate fi ales un profesor sau conferentiar, poate fi numit interimar, cu aprobarea Senatului, la propunerea Consiliului facultatii sau colegiului, un lector (sef lucrari) cu titlul de doctor sau un profesor/conferentiar care a depasit varsta de pensionare.

Art.110 In cadrul sedintei de alegeri, seful catedrei va prezenta un raport asupra activitatii depuse.

Art.lll(l)Alegerea sefului de catedra se poate face in urmatoarele variante:

a)      prin depunerea candidaturilor cu 10 zile mai-nainte de data alegerilor;

b)      pe baza propunerii unui numar limitat de candidati si inscrierea acestora pe buletinele de vot.

c)      fiecare membru al catedrei face o propunere prin vot secret.

(2) Daca un candidat obtine majoritatea relativa (jumatate plus unu din totalul celor prezenti), este ales sef de catedra. Daca nici unul dintre candidati nu a intrunit majoritatea relativa, atunci se organizeaza un nou tur de scrutin la care participa candidatii clasati pe primele doua locuri in ordinea descrescatoare a numarului de voturi "pentru' obtinute.

Art. 112(1) In cadrul aceleiasi sedinte se procedeaza la alegerea reprezentantilor catedrei in Consiliul profesoral al facultatii.

Seful catedrei care isi incepe mandatul este membru de drept al noului consiliu al facultatii si al noului Senat.

Numarul reprezentantilor catedrei in consiliul facultatii se stabileste de catre consiliul in functiune la data organizarii alegerilor, asigurandu-se o reprezentare proportionala cu numarul posturilor didactice si de cercetare din catedre si colective didactice si de cercetare.

Art.l 13 Cu prilejul desfasurarii sedintei de alegeri se incheie un proces-verbal care contine rezultatele votului, numele sefului de catedra, numele reprezentantilor catedrei in Consiliul profesoral al facultatii. Procesul-verbal, semnat de cel care 1-a intocmit si de toti membrii catedrei, va fi depus la decanatul facultatii, unde se pastreaza pe toata perioada mandatului, dupa care se arhiveaza.

Art.114 Consiliul profesoral in functiune la data organizarii alegerilor analizeaza modul de desfasurare a alegerilor de la nivelul catedrelor si confirma legalitatea alegerilor sefilor de catedre si a reprezentantilor catedrelor in consiliul profesoral al facultatii. In cazul in care se constata incalcari ale prevederilor Cartei Universitare, Consiliul profesoral al facultatii este imputernicit sa hotarasca organizarea de noi alegeri in termen de o saptamana de la data deciziei de invalidare.

Alegerile la nivelul colegiilor

Art.115 Colegiile din subordinea universitatii au aceeasi structura ca facultatile, cu deosebire ca in locul functiei de decan este prevazuta functia de director.

Art.116 Alegerile la nivelul colegiilor din subordinea universitatii se fac potrivit procedurii alegerii la nivelul facultatii.

Art.117 Filialele colegiilor universitare sunt conduse de directori adjuncti numiti de Biroul Senatului, la propunerea consiliilor colegiilor.

Alegerile la nivelul departamentelor

Art.l 18(1) Departamentele sunt conduse de directori.

Alegerile in departamentele care au structura proprie se fac potrivit procedurii alegerilor la nivelul catedrei.

Alegerile in departamentele care nu au structura proprie se fac astfel:

a)      fiecare consiliu al facultatii isi desemneaza cate un reprezentant in fiecare departament;

b)      persoanele care candideaza pentru functia de director de departament trebuie sa fie membri ai departamentului, cu gradul didactic de cel putin lector (sef lucrari) doctor, cu experienta in domeniul respectiv si pe baza unui proiect managerial pe care se angajeaza sa-1 indeplineasca;

c)      se urmeaza aceeasi procedura ca in cadrul catedrei.

Departamentele care nu-si pot constitui o structura sunt conduse de directori propusi de Consiliile facultatilor in care se afla cea mai mare parte a activitatii si se valideaza de Senat.

in cazul in care un director de departament este invalidat de Senat, Biroul Senatului poate proceda la o numire interimara pe aceasta functie.

Alegerile la nivelul facultatilor

Art.l 19 Alegerea consiliului se face prin una din urmatoarele variante:

a)      prin desemnarea membrilor consiliului de catre catedrele din structura facultatii;

b)      prin alegerea membrilor consiliului de catre adunarea generala a cadrelor didactice, pe baza propunerilor catedrelor.

Art.120 Desemnarea reprezentantilor studentilor in consiliul profesoral al facultatii se face conform unor proceduri proprii stabilite de acestia. Aceste proceduri se fac publice cu cel putin 10 zile inainte de data alegerilor.

Art. 121(1) Decanul care isi incheie mandatul informeaza noul consiliu asupra activitatii desfasurare de vechiul consiliu, de decan, prodecani si secretar stiintific si prezinta lista noului consiliu.

Noul consiliu al facultatii desemneaza o persoana care sa conduca sedinta de alegeri a decanului, prodecanilor si secretarului stiintific.

Alegerea decanului, prodecanilor si secretarului stiintific se face pentru fiecare functie in parte.

Pentru functia de decan, prodecan si secretar stiintific pot candida profesori si conferentiari, titulari ai universitatii. Pentru functia de prodecan si secretar stiintific de la facultatile autorizate provizoriu pot fi ocupate temporar de cadre didactice titulare cu functia didactica de lector universitar (sef lucrari) cu titlul de doctor, propusi de Consiliul facultatii/colegiului, cu aprobarea Senatului universitatii.

Persoanele care candideaza pentru una din functiile de conducere de la nivelul facultatii vor depune la decanat, cel putin cu 10 zile inainte de data alegerilor, programe proprii de activitate pentru perioada mandatului.

Alegerea decanului, prodecanilor si secretarului stiintific se face cu majoritatea absoluta de voturi (jumatate plus unu din totalul membrilor consiliului facultatii).

Art. 122(1) Pentru conducerea operativa, consiliul facultatii isi constituie un birou format din decanul facultatii, prodecani, secretar stiintific si reprezentantul studentilor, ales de studentii membri in consiliul facultatii.

(2) Decanul care isi incheie mandatul este membru ex officio al consiliului nou ales, in conditiile respectarii principiilor generale de eligibilitate in organismele de conducere.

Art. 123(1) Decanii, directorii departamentelor si colegiilor si sefii de catedre din subordinea universitatii sunt membri de drept ai Senatului ales.

Consiliile facultatilor si colegiilor desemneaza pe baza de vot, inca un cadru didactic care sa faca parte din noul Senat.

Alegerea reprezentantilor studentilor in Senat se face de catre studentii care fac parte din Consiliul facultatii.

Art.124 Cu prilejul desfasurarii alegerilor de la nivelul facultatii se incheie un proces-verbal care contine rezultatele votului, numele decanului, prodecanilor, secretarului stiintific, al cadrului didactic ales suplimentar ca membru al Senatului si numele reprezentantilor studentilor in Senatul Universitatii. Procesul-verbal, semnat de cel care 1-a intocmit si de toti membrii Consiliului facultatii, va fi depus la decanatul facultatii si la secretariatul stiintific al universitatii, unde se pastreaza pe toata perioada mandatului, dupa care se arhiveaza.

Art.125 Senatul in functiune la data organizarii alegerilor analizeaza
modul de desfasurare a alegerilor de la nivelul facultatilor, colegiilor si
departamentelor si confirma legalitatea alegerii decanilor, prodecanilor,
secretarilor stiintifici, cadrului didactic ales suplimentar, directorilor si reprezentantilor studentilor in Senat.

In cazul in care se constata incalcari ale prevederilor Cartei Universitare, Senatul este imputernicit sa hotarasca organizarea de noi alegeri in termen de o saptamana de la data luarii deciziei de invalidare.

Alegerile la nivelul Senatului Universitatii

Art. 126(1) Senatul Universitatii se constituie din reprezentanti alesi in catedre, consiliile facultatilor, departamentelor si colegiilor din subordinea universitatii.

(2) Rectorul, prorectorii si secretarul stiintific care incheie mandatul sunt membri ex officio ai Senatului nou ales, pentru urmatorul mandat, fara a greva asupra cotei de reprezentare a facultatii.

(3) Noul Senat se intruneste in termen de cel mult 30 de zile de la data incheierii alegerilor la nivelul facultatilor.

Art. 127(1) Alegerea unor membri ai Senatului in functiile de rector, prorector si secretar stiintific se face pentru fiecare functie in parte.

Pentru functia de rector pot candida numai profesori universitari; pentru functiile de prorector si secretar stiintific pot candida profesori si conferentiari universitari.

Persoanele care candideaza pentru functia de rector trebuie sa depuna la Registratura universitatii, cu cel putin 10 zile inainte de data alegerilor de la nivelul Senatului, programe proprii de actiune pe perioada mandatului, spre a putea fi consultat de catre membrii noului Senat. In sedinta de alegeri, candidatii pentru functiile de conducere vor raspunde la intrebarile adresate de membrii Senatului vizand programele proprii de activitate pe perioada mandatului.

Art. 128(1) Sedinta de constituire si de alegeri va fi condusa de cadrul didactic cel mai in varsta, membru al noului Senat.

Rectorul care isi incheie mandatul va prezenta un raport
asupra activitatii depuse de vechiul Senat, asupra modului de indeplinire a
mandatului de catre rector, prorectori si secretarul stiintific.

Candidatii pentru functia de rector vor fi inscrisi pe buletine de vot. Daca unul dintre candidati intruneste in primul tur de scrutin majoritatea absoluta (jumatate plus unu din totalul membrilor Senatului), este considerat ales. Daca nici unul dintre candidati nu intruneste numarul de voturi necesare, se organizeaza al doilea tur de scrutin la care participa candidatii clasati pe primele doua locuri.

Alegerea prorectorilor si a secretarului stiintific se face dupa procedura urmatoare:

a)      Rectorul nou ales face propuneri pentru prorectori, secretarul stiintific si presedintele Consiliului de Administratie, daca este cazul;

b)      candidatii propusi de rectorul ales, pentru functiile de prorectori,
secretar stiintific si presedinte al Consiliului de administratie se
inscriu pe buletinele de vot si se supun aprobarii de catre membrii Senatului. Candidatii care intrunesc majoritatea absoluta sunt considerati alesi. Daca unii candidati nu intrunesc majoritatea absoluta, rectorul face noi propuneri si se organizeaza un nou tur de scrutin.

Art.129 Cu prilejul alegerilor la nivelul Senatului, se intocmeste un proces-verbal care cuprinde rezultatele votului, numele rectorului, prorectorilor si secretarului stiintific. Procesul-verbal se pastreaza la rectorat pe perioada mandatului, apoi se arhiveaza.

Art.130 Rectorul ales de catre Senat se confirma prin ordin al Ministrului Educatiei, Cercetarii si Tineretului.

Suspendarea si revocarea din functie

Art.l31(l) Seful catedrei poate fi revocat din functie la solicitarea unei treimi dintre membrii catedrei sau a biroului consiliului facultatii.

(2) Hotararea de revocare din functie sefului de catedra se ia cu majoritatea de doua treimi din numarul membrilor catedrei.

Art. 132(1) Decanul, prodecanii sau secretarul stiintific al consiliului facultatii pot fi revocati din functie la solicitarea unei treimi dintre membrii consiliului facultatii sau a Biroului Senatului.

(2) Hotararea de revocare din functie a decanului (directorului de departament), prodecani si secretarului stiintific al consiliului se ia cu majoritatea de doua treimi din numarul membrilor consiliului facultatii.

Art. 133(1) Rectorul Universitatii poate fi suspendat temporar din functie de catre Ministrul Educatiei si Cercetarii in conformitate cu procedura stabilita in Legea invatamantului.

Procedura de revocare din functie a rectorului, prorectorilor, secretarului stiintific al Senatului poate fi declansata si la solicitarea unei treimi din numarul membrilor Senatului.

Hotararea de revocare din functie a rectorului, prorectorilor si secretarului stiintific se ia cu majoritatea din numarul de doua treimi din numarul membrilor Senatului.

Art.134 Solicitarile de revocare din functie se analizeaza in termen de maximum 30 de zile de la data depunerii lor in scris. Capitolul IX

PROCEDURA DE ADOPTARE SI MODIFICARE A CARTEI

Art.135 Prezenta Carta este de acord cu prevederile Constitutiei Romaniei, Legii invatamantului si Legii Statutului cadrelor didactice.

Art.136 Dupa ce proiectul a fost supus dezbaterii comunitatii academice, Carta Universitatii se adopta de catre Senat prin vot uninominal, cu majoritatea de doua treimi din numarul membrilor Senatului.

Art.137 Modificarea Cartei se face la propunerea a cel putin unei facultati sau al initiativei unei treimi din membrii Senatului. Ea se anunta Senatului cu cel putin o luna inainte de a fi supusa la vot.

Art. 138(1) Prezenta Carta, impreuna cu regulamentele stabilite la Art.9, formeaza statutele constitutive ale Universitatii.

(2) Regulamentele facultatilor vor fi validate de Senat dupa adoptarea lor. Modificarea regulamentelor facultatilor de catre consilii va fi anuntata Senatului imediat dupa adoptare si va fi validata de catre acesta.

Art. 139 in termen de 90 de zile de la data prezentei Carte, se vor elabora regulamentele prevazute la Art.9.

Art. 140 Prezenta Carta intra in vigoare la data adoptarii.

CUPRINS