CUNOASTEREA ELEVILOR - CONDITIE PRIMORDIALA PENTRU APLICAREA TEORIEI INTELIGENTELOR MULTIPLE

CUNOASTEREA ELEVILOR - CONDITIE PRIMORDIALA PENTRU APLICAREA TEORIEI INTELIGENTELOR MULTIPLE

Se tot vorbeste de la o vreme de o criza a educatiei la nivel mondial "Globalizare", "multiculturalitate", "egalitarism", "interdisciplinaritate", "tehnologie a educatiei" sunt doar cativa termeni care circula in limbajul pedagogic al zilelor noastre. Despre "scoala activa", centrata pe elev se vorbeste din secolul trecut, ca si despre importanta cunoasterii elevului inainte de a se aplica la o metoda de invatare.

Este unanim recunoscuta ideea ca fiecare individ, fiecare om este unic, ca in fond, nu suntem o multime amorfa de fiinte umane, ci un conglomerat de personalitati individualizate care convietuiesc mai mult sau mai putin armonios.

Hematologul prof. Jean Bernard spunea: "Fiecare om este o fiinta unica, de neinlocuit; intre oameni nu exista inegalitate, ci diferenta". La randul lui, psihologul Leon Blum remarca: "egalitatea este respectul egal al diversitatii; formele de egalitate nu inseamna << toti pe acelasi calapod>> sau toti <<in aceeasi oala>>, ci fiecare la locul sau, fiecare cu datul sau".

Prin curriculumul obligatoriu impus scolilor, prin finalitatile obligatorii, deseori mult prea incarcate pentru stadiul dezvoltarii biopsihologice a elevilor, s-a ajuns la uniformizarea sistemelor de invatamant nu numai in ceea ce priveste disciplinele de studiu, ci si prin metodele de invatare, prin modalitatile de tratare a elevului, care, in fond, constituie materia prima a pedagogiei aplicate.

Se tot vorbeste de performanta in invatamant, de parca scoala ar fi o uzina de unde ies diverse obiecte, a caror calitate are trebui mereu imbunatatita, iar performanta acesteia ar consta in calitatea si cantitatea acestor produse. Daca am considera scoala o uzina, sa acceptam si ideea ca de aici ies unicate de folosinta indelungata de a caror asamblare depinde un intreg aparat, societatea.

Analizand riscurile invatamantului uniformizat, ale tensiunilor aparute ca urmare a dorintei de excelenta, de performanta prof. Jean-Marie de Ktle amintea de o fabula cu animalele bolnave din scoala. Se spune aici ca animalele din padure au hotarat sa-si infiinteze o scoala avand ca discipline obligatorii alergare, catarare, inot si zbor. Rezultatele? Rata era care era foarte buna la inot, obligata sa faca alergari, catarari, sa recupereze la zbor, a ajuns sa-si deformeze labele palmate si abia mai putea sa inoate.

Veverita, foarte buna la catarari, lua lectii de zbor si inot si dupa atata antrenament a facut o depresie nervoasa. Vulturul, pentru ca se catara in copaci in stilul sau, refuzand orice alta lectie, a fost mutat intr-o clasa de observatie. Tiparul, bun la toate, a iesit sef de promotie, a rostit cuvantarea in numele absolventilor, la serbarea de sfarsit de an. Cartita n-a putut frecventa, caci nu erau si lectii de sapat galerii. In cele din urma, scoala s-a desfiintat. Animalele s-au dus la scoala particulara infiintata de bursuc si mistret.

Egalitarismul este necesar daca vorbim de satisfacerea unor nevoi globale, de insusirea unor cunostinte de baza, de formarea unor priceperi si aptitudini absolut necesare supravietuirii. Dar pentru a se ajunge la stapanirea, macar acceptabila a acestora este necesara abordarea individuala, coroborata cu asocierea pe baza unor trasaturi comune ale elevului inclus intr-un program de invatare si educare.

Un rol deosebit revine profesorului care ar trebui sa fie deopotriva psiholog, instructor, pedagog, consilier, animator, mediator.

Educatia, in conditiile actuale, are caracter de grup, se cere predare pentru toti, dar se asculta si se evalueaza individual. Fiecare actant al procesului instructional-educativ are felul sau particular de a prezenta oferta (profesorul) si de a recepta (elevul). Succesul scolar depinde, in mare masura, de metodele folosite de profesor in predare, de felul cum isi apropie elevii, de cum face ca un continut arid, dificil al disciplinei sa devina accesibil. Dar si de gradul de implicare al elevului sau, care se stie ca este influentat si de alti factori precum starea de sanatatea, mediul de viata, particularitatile individuale. Profesorul pedagog ar trebui sa stie ca elevul X este sub tratament si are momente in care oricat s-ar stradui, nu se poate concentra suficient asupra lectiilor, ca Y provine dintr-o familie cu probleme, si nu are unde si cum sa invete, ca unul deseneaza mai bine decat altul, ca unuia ii place sportul, altuia muzica, unul "toceste" pentru a invata, altul retine totul de la o prima lectura.

Se spune ca nimeni nu se cunoaste pe sine, necum sa mai cunoasca pe altii. Ori ca poti manca paine si sare o viata intreaga langa un om si tot nu-l cunosti.

Asta nu inseamna ca trebuie sa ne limitam, ca trebuie sa ne rezumam la o cunoastere primara, superficiala, realizata usor, pe baza unei simple conversatii, a unei discutii cu cineva din familie ori prin raspunsurile date unor chestionare.

Asa putem obtine informatii despre familie - cati copii, din ce tip de familie provin, ocupatia parintilor, data nasterii etc. Discutiile nu sunt suficient de relevante, nici raspunsurile la intrebarile din chestionare. Putem afla ce preocupari are un copil: colectioneaza servetele, ia lectii de pian, merge cu oile la pascut s.a.m.d. Putem afla ca-i plac fructele, ori un fel de mancare, un gen de muzica. Daca sunt sincere, "oracolele" sunt o sursa inepuizabila de informatii.

Observatia este o metoda care face parte din arsenalul profesorului. Dar se stie ca nimeni nu poate retine un volum exagerat de mare de informatii care-i vin din toate partile , il asalteaza: mediul familial, domeniul profesional, societatea, mass-media. Pentru a-i fi eficiente conversatiile, observatiile, discutiile cu elevi, aspectele aflate ar trebui notate intr-un carnet, intr-un caiet special al dirigintelui, dar si, de ce nu, al profesorului.

Completarea fisei psiho-pedagogice devine inutila, daca nu este realizata pe baza unei temeinice cunoasteri a elevului, si daca nu este transmisa de la invatator la prof. diriginte, de la un diriginte la altul, in cazul schimbarilor. Poate ar trebui sa existe fise de observatie cu notatii periodice. Dar cine sa le completeze? Profesorul supraincarcat cu alte obligatii profesionale? Consilierul scolar? Dar sunt scoli unde acesta nu exista, iar la consilier se ajunge pe baza de voluntariat, ori la sugestia cuiva. Psihologul scolii? Cate scoli il au? Si-apoi. notatiile sunt confidentiale. Poate sa le ofere dirigintelui sau parintelui/tutorelui daca sunt prea grave si sunt necesare interventii.

Cunoasterea - din punct de vedere psihologic inseamna intelegerea acelor datumuri ereditare ale copilului, patrunderea in lumea acestuia pentru a-i intelege comportamentul, pentru a explica mai bine atitudinile. Constientizand astfel marea varietate de diferente psiho-sociale, il putem incadra intr-o tipologie, intr-un grup de invatare, unde sa se simta bine, unde sa aiba acces la cunostintele, priceperile deprinderile cerute de programele scolare, in stil propriu.

Cum in educatie sunt implicate familia, scoala, comunitatea, s-ar putea ajunge la cunoasterea copilului in diverse imprejurari. Sa le zicem: Copilul in pijama, Copilul in uniforma, Copilul in costum de baie, Copilul in pielea goala, Copilul in spatiul virtual.

Copilul in pijama este copilul in familie, intr-un cadru familiar, unde isi poate releva un anume comportament, mai lejer sau mai incorsetat. Parintii sunt cei dintai chemati sa-si observe copiii pentru a-i cunoaste mai bine. Dar sunt parinti si. parinti. Unii mai toleranti, altii mai severi, unii prea ocupati, care abia-si vad copilul si schimba cateva vorbe, altii cicalitori, altii violenti. Avand in vedere drepturile parentale, cu greu se poate interveni cand copilul e pus in dificultate. Legislatia prevede doar cazuri speciale de decadere din drepturi a acestora. In familie, copilul nu trebuie crescut in ignoranta artificiala, nu trebuie considerat surd, orb sau idiot. Copilul vede, aude, stie mai mult decat ne-am inchipui si parintii ar trebui sa stie asta, sa fie primul lor exemplu, sa fie un model de comportament pentru copii. Conversatiile intime ale parintilor cu copiii facute in momente prielnice, conduse cu prudenta, pot duce la confidente, la obtinerea unor informatii care ar putea fi utile in procesul inevitabil al dezvoltarii copilului. Parintele unui copil de varsta scolara poate afla ce discipline scolare prefera copilul si de ce, poate afla cauzele obtinerii unor rezultate mai slabe la unele discipline si sa ia masuri, discutand cu profesorul respectiv. Poate n-a fost atent copilul, poate profesorul n-a folosit metode potrivite pentru a-l face si pe el sa inteleaga. Fireste, ca este o relatie ideala. In realitate, prea putini sunt acesti parinti. Referindu-ne la familia normala, unde parintii sunt receptivi la sugestiile venite din partea autoritatilor menite a veghea la educatia copiilor se pot remarca performantele elevilor obtinute mai usor decat in alte cazuri.

Copilul in uniforma este copilul de scoala, incadrat intr-un sistem normativ cu mai multe restrictii, unde nu se poate comporta cum vrea, dupa bunul lui plac. Cei care trebuie sa-l cunoasca aici, sunt cadrele didactice: invatatorii, parintii, dirigintii. La scoala, copilul este pus sub lupa si observat cum se comporta in timpul lectiei, in pauze, la activitatile extrascolare. I se aplica uneori chestionare, discuta in particular cu dirigintele, cu profesorii, cu psihologul sau consilierul scolar. Copilul in uniforma are un alt comportament decat acasa. Acelasi gest al aceluiasi copil are alta semnificatie in situatii diferite. De exemplu, intarzierea. Poate fi accidentala - depinde uneori de mijlocul de transport, ori de faptul ca locuieste mai departe de scoala. Poate ca s-a culcat mai tarziu fiindca a stat la calculator, ori a avut de facut ceva in familie si a obosit, n-a auzit cand a sunat ceasul. Ori poate fi voita, la un profesor nu intra ca nu a invatat, la altul ca il cearta daca intarzie si nu-l mai primeste, pe altul nu vrea sa-l deranjeze. Toate acestea se afla prin discutie obiectiva, sincera bazata pe incredere si se pot lua masuri pentru a evita repetarea faptului. Observarea elevului in timpul lectiei conduce la aflarea stilului de lucru. Se poate remarca faptul ca unul scrie mai repede, se exprima mai usor, altul dimpotriva. Unul este mereu vesel, altul retras. Unul abia asteapta pauza pentru a scapa de la ora la care participa, altul sa se intalneasca mai repede cu prietenii. Observarea lor in acest timp este utila pentru a corobora informatia cu alta obtinuta pe alte cai. Analiza produselor unui copil - compuneri, desene, performante sportive s.a. conduc spre remarcarea nivelului de dezvoltare a aptitudinilor native, dar si a unor trasaturi ale personalitatii, precocuparile preferate ale copilului, temperamentul acestuia. Observarea se poate prelungi pentru a remarca incadrarea in colectiv, afinitatile colegiale, spiritul de intrajutorare ori, dimpotriva - egoismul. Potentialul de lider, puterea de convingere, de influentare sunt alte aspecte observabile la un elev fie la activitatile extracurriculare, fie ca o lectie unde se practica lucrul in echipa. In managementul clasei, ca grup social, se vorbeste despre o dimensiune psihologica a cunoasterii, reprezentand o dominanta structurala privita din punct de vedere psihologic si educational.

Factorul central al acestei dimensiuni este capacitatea de efort, de munca a elevilor. Aceasta poate fi privita ca:

o capacitate individuala - determinata de trasaturile anatomofiziologice, de starea de sanatate, de bioritmul propriu;

o capacitate functionala - data de energia fizica si psihica solicitata si folosita, efectiv, in timpul lectiei;

o capacitate disponibila - vazuta ca o diferenta dintre cele doua tipuri anterioare;

o capacitate auxiliara - remarcata la activitatile extrascolare.

Copilul in costum de baie - este copilul vazut in anturaj, liber de constrangerile familiale si scolare, unde se poate manifesta mai lejer, asa cum este el de fapt. Poate fi anturajul scolar - un concurs, o excursie, o activitate oarecare desfasurata in afara scolii, departe de familie. Aici el se poate manifesta plenar. Poate sa rada fara a fi atentionat ca deranjeaza, poate asculta muzica, poate vorbi cu prietenii, isi poate exprima liber emotiile, starile sufletesti. B. Pascal spunea: "Exista bucurii a caror notiune este asa de hotarata incat voind sa le definesti, le redai mai de neinteles". Voltaire zicea: "Totul se schimba cu timpul. Nu se rade in orice timp si devenim seriosi catre apusul zilelor frumoase".

Rasul - specific uman - a fost analizat de psihologi, ca forma de manifestare particulara a fiecarui individ. Rasul copilaresc - din orice, din nimica toata - este diferit de cel al adultilor care-l pot controla. Rasul este influentat de sex, de nationalitate, de temperament. Persoanele nervoase sunt mai predispuse la ras, dar e un ras artificial, care nu vine din inima. Italienii, spaniolii - in general cei de origine latina rad mai mult decat britanicii, ori cei din nordul Europei (suedezi, norvegieni). Cei mult prea ocupati rad mai putin; hotii nu stiu sa rada, la ei rasul nu trece de marul lui Adam; cei cu meserii liberale rad mai mult decat cei cu meserii care merita concentrare.

Temperamentul se vede si din felul cum persoanele isi exprima bucuria, veselia.

Sangvinii rad, dar nu din tot sufletul, au rasul controlat, superficial.

Colericii au un ras navalnic, zgomotos, uneori in exces ori au un ras nervos.

Limfaticii rad mai putin, rar sunt atat de multumiti incat sa-si exprime vizibil satisfactia, bucuria.

Melancolicii sunt tristi, bucuria este ceva neobisnuit la ei, rad mai rar, mai mult surad.

Psihologii au incercat sa incadreze anumite forme de ras in tipologii.

Copiii care rad cu vocala "a" (ha-ha-ha) sunt mai sinceri, mai galagiosi, dar si mai activi.

Copiii care rad cu vocala "o" (ho-ho-ho) sunt mai indrazneti, au inima mai larga, sunt mai altruisti.

Copiii care rad cu vocala "i" (hi-hi-hi) sunt timizi, nehotarati.

Copiii care rad cu vocala "e" (he-he-he) sunt mai melancolici, mai tristi, mai neincrezatori.

Copiii care rad cu "u" (hu-hu-hu) sunt rai, fatarnici, avari.

Cei care rad cu "a" (ha-ha-ha) sunt rautaciosi, ironici.

Cei care rad cu "a" (ha-ha-ha) sunt patimasi, ascunsi.

Copilul care nu rade, nu-i deschis, nu-i sincer, e trist, e un copil cu probleme. Parintele mai intai, apoi profesorul/psihologul scolar ar trebui sa afle cauza, caci acest comportament, influenteaza rezultatele scolare. La fel si copilul ursuz, artagos, pe care il enerveaza orice, chiar interpeteaza o simpla privire a colegului, un gest neinsemnat, o vorba aiurea. Ori cel visator, neatent, care nu se poate concentra suficient si este foarte des apostrofat pentru asta.

Copilul in pielea goala este copilul in intimitate: el in fata oglinzii, printre jucariile lui, in patul lui, cu jurnalul lui in fata - daca-l are. Acesta isi poate observa transformarile biologice, se poate examina departe de ochii parintilor ori al fratilor care l-ar putea ironiza de pilda pentru ca-i creste mustata. Mai tarziu se poate gandi la colegul de clasa sau colega de clasa care il sau o atrage, si careia/caruia nu stie cum sa-i spuna ce simte. Se poate gandi cum sa spuna parintilor despre o fapta mai putin onorabila, ori ce sa spuna "profului" ca scuza ca nu s-a pregatit. Camera aceea pe care o imparte sau nu cu fratii ori parintii devine laboratorul intimitatii sale. Singurul aliat este uneori jurnalul, considerat prieten, caruia ii spune de multe ori si "draga jurnalule". Jurnalul devine substitut al prietenului, al confidentului. Jurnalului poti sa-i spui orice caci te accepta neconditionat, asa cum esti; jurnalul nu-ti cere socoteala, jurnalul nu te cearta. Ca sa putem cunoaste copilul dupa jurnal ar trebui sa avem acces la acesta. Dar este moral?

Copilul in spatiul virtual este o combinatie a celorlalte forme analizate anterior. Este copilul afat in fata calculatorului. Isi poate tine jurnalul inchis intr-un fisier cu parola. Poate intra in contact cu familia plecata in strainatate. Relationeaza cu prietenii ori cu simple cunostinte. Prin blogul sau isi poate exprima opiniile mai liber, mai curajos, poate lua atitudine fata de un articol de presa, isi poate exprima punctul de vedere fie si sub acoperamantul anonimatului. Poate fi sincer, obiectiv, respectuos, ori, dinpotriva, ironic, vulgar, injurios. Poate fi el insusi ori poate lua o identitate falsa.

Din calculator obtine informatia necesara pentru un eseu/referat, la calculator isi poate scrie si se poate juca. Calculatorul poate fi indispensabil copilului modern, si poate fi daunator daca isi pierde prea mult timp in fata acestuia, daca jocurile sunt violente ori cu nuante porno, daca in afara programelor necesare, acceseaza si altele necorespunzatoare varstei.

Oricat de performant ar fi, calculatorul nu poate inlocui familia, prietenii, profesorii de care are nevoie in viata copilul de varsta scolara. Acestia sunt vii, palpabili, in fata lor poti vorbi, te poti revolta, iti poti exprima trairile. Calculatorul e o lume virtuala moarta si activata artificial. Calculatorul iti da solutia usor, nu te pune sa gandesti prea mult decat in anumite situatii, care de regula nu sunt cautate de multi utilizatori. Calculatorul nu te cearta cand gresesti, doar te atentioneaza, ori te ajuta sa corectezi, nu-ti scade nota la purtare daca scrii cuvinte obscene ori proferezi injurii. Nu trebuie sa cari in spate un maldar de carti si caiete. Nu vezi 4-5 ore pe zi ceafa colegului din fata, caci in cele mai multe spatii scolare asa se intampla; stai intr-un scaun ergonomic, daca vrei poti sa aduci un sandvici din care mai iei o gura, mai tastezi ceva.

Calculatorul poate fi prieten sau dusman. Ramane ca parintii, profesorii ori insisi elevii sa decida spre ce inclina.

Teoria inteligentelor multiple este destul de "tinerica", din 1985 de cand a fundamentat-o Howard Gardner, professor de teoria cunoasterii, educatie si psihologie la Universitatea Harvard.

Teorii ale inteligentei au un conceput si altii; inaintea lui Howard, Charles Spearman distingea doi factori ai inteligentei: inteligenta generala "G" si factori specifici diferitelor domenii "S".

L. Thurstone considera inteligenta produs a sapte factori: fluenta verbala, intelegere verbala, rationament, rapiditate perceptiva, calcul numeric, memorie si vedere in spatiu.

J.P. Guilford gasea 120 de factori care ar compune inteligenta umana. R. Horng, Cattell asocia inteligenta fluida (nativa) cu inteligenta cristalizata (obtinuta prin educatie).

R. Sternberg concepea o teorie a inteligentei compusa din 3 aptitudini (teoria triarhica a inteligentei):

componentiala - analitica

contextuala - practica

expernentiala - creativa

Toate acestea si altele asemanatoare pornesc de la ideea ca inteligenta este o forma specific umana de a actiona, de a gandi rational, de a avea relatii eficiente cu mediul.

Intr-o alta conceptie data de teoria lui Gardner, inteligenta ar fi "un mod de a rezolva probleme si de a dezvolta produse considerate valori de cel putin o cultura".

In cadrul "Proiectului Spectrum - Scoala bazata pe tema inteligentelor multiple" Gardner gasise initial 20 de tipuri de inteligenta, asta pentru ca cele 7 inteligente de baza aveau altele secundare. De pilda, pentru inteligenta interpersonala, a relationarii erau patru capacitati observabile la subiectii examinati: spiritul de conducere, capacitatea de a rezolva conflictele, de a cultiva relatii cu altii, de a putea face o analiza sociala.

Inteligentele descoperite de H.Gardner erau - lingvistica/verbala, logico - matematica, vizuala/spatiala, muzicala/ritmica, corporala/kinestezica, interpersonala si intrapersonala. Mai tarziu s-a adaugat inteligenta naturista. Se mai vorbeste de inteligenta existentiala, specifica geniilor. In functie de acestea Thomas Armstrong in cartea "Inteligentele multiple la clasa" (1994) identifica sapte stiluri de invatare.

Toti acesti cercetatori considera ca un om are preponderent un tip de inteligenta si altele complementare.

Profesorul care se gandeste sa utilizeze aceasta teorie ar trebui sa conceapa obiectivele unei lectii cunoscand bine copiii si inteligenta lor predominanta. In functie de aceasta poate constitui grupe de lucru ori poate da sarcini diferentiate.

Cunoasterea tipului de inteligenta predominant nu se poate face de pe o zi la alta, mergand pe ideea ca "azi dau un test, maine tin lectia". Cunoasterea trebuie inceputa din timp prin observarea personala, prin discutiile cu parintii, cu colegii care predau la aceeasi clasa, prin alte forme.

Se poate observa ca elevii au:

Inteligenta lingvistica: sunt vorbaretii clasei, se exprima utor, sunt primii care se afirma sa raspunda, frecventeaza biblioteca, invata cu usurinta limbile moderne; acestora le place sa vorbeasca si sa scrie, descopera usor sensurile cuvintelor, incearca sa gaseasca sensuri noi, asociatii de cuvinte, chiar sa creeze poezii, povestiri, ii vezi completand integrame, rebusuri, jucand scrabble ori alte jocuri bazate pe cuvant.

Inteligenta logico - matematica: inteleg mai repede relatiile dintre actiuni, obiecte, idei; caietele lor sunt bine structurate, temele aranjate intr-o ordine stricta; retin cu usurinta formulele de calcul, teoriile matematice si le aplica; sunt meticulosi, organizati si critici; rezolva cu usurinta problemele, concep tabele, grafice, algoritmi de rezolvare, recurg la artificii de calcul; prefera jocuri de gandire (ex: sudoku, sah).

Inteligenta muzical - ritmica: sunt vazuti deseori batand ritmul pe banca folosind palmele, ori ceea ce au la indemana: pixuri, creioane; asculta muzica, sunt tentati s-o faca si in timpul orelor sau cand isi rezolva temele. Au voce placuta, participa cu placere la serbarile scolare. Uneori incearca si cateva acorduri simple la o chitara, apasa cu incantare clapele unui pian sau ale unei orgi electronice; improvizeaza in joaca istrumente muzicale simple: pahare umplute cu apa la un nivel care sa redea un sunet cand sunt lovite.

Inteligenta spatiala/vizuala: sunt talentati la desen, fac usor scheme, harti; creeaza modele de imbracaminte pentru papusi; au spirit de observatie dezvoltat, se orienteaza usor intr-un loc necunoscut, au o viziune in spatiu cand isi organizeaza locul de joaca; se implica in decorarea clasei la momentele festive, au idei proprii cand isi aranjeaza camera asortand obiectele, culorile; ei insisi aleg imbracamintea potrivita; le place sa fotografieze, sa filmeze.

Inteligenta naturista: sunt cei care se ofera sa ude florile, sa le ingrijeasca, sa stearga tabla; se implica in actiuni de protectia mediului, le place sa exploreze natura, sa examineze materialele din natura la microscop; au ierbare, insectare intocmite cu rigurozitate; au acasa un animal de companie, nu se tem de cainii comunitari, sunt foarte sensibili cand e vorba sa ingrijeasca o pasaae ori un animal ranit, petrec mult timp in natura, le plac excursiile, drumetiile.

Inteligenta kinestezica: sunt copii foarte activi; nu pot sta o clipa locului, alearga, sar, se catara; sunt implicati in activitati sportive, dar sunt si buni actori, dansatori; prefera jocurile de miscare, manuiesc usor obiectele, instrumentele de lucru; modeleaza te miri ce din lut, plastilina, hartie; parca nu stiu ce sa faca ori cum sa-si tina mainile; prefera mersul pe jos.

Inteligenta interpersonala: sunt sensibili la trairile semenilor, relationeaza usor chiar si cu persoane necunoscute; participa la actiuni umanitare; au putere de convingere, sunt buni negociatori; ei sunt alesi sau se ofera sa informeze profesorul cu urea situatiei invrta la nivelul colectivului; au potential de lider; coopereaza foarte bine la activitatile de grup ori la sporturile de echipa; aplaneaza conflictele dintre colegi; este cel mai iubit, este preferat pentru a sta in banca, pentru a lucra in echipa.

Inteligenta intrapersonala: sunt copii retrasi, parca au o lume a lor, au prea putini prieteni; isi exprima cu greu sentimentele, nu sunt prea activi, isi vad de treaba lor, isi urmaresc interesul; sunt corecti, prea corecti uneori, egoisti, critici; stau in banca lor, nu participa la jocurile celorlalti, pare chiar ca ii deranjeaza exuberanta lor; tin un jurnal, au locuri secrete unde se retrag sa mediteze, sa viseze, sa-si faca planuri.

Am putea asocia tipurile de temperament cu tipurile inteligenta.

Colericul este exploziv, neastamparat uneori imposibil de controlat, tinde sa-si impuna suprematia, sa domine, are momente cand altereaza harnicia cu lenea. Aici ar putea intra cei cu inteligenta interpersonala si kinestezica

Sangvinicul este optimist, muncitor, rezistent la efort, descurcaret in situatii dificile, capabil sa ia hotarari rapide. Se potrivesc in acest grup cei cu inteligenta verbala.

Flegmaticul este disciplinat, calculat, ordonat, tenace, perseverent, asa cum este cel cu inteligenta logico-matematica ori cu inteligenta intrapersonala.

Melancolicul este sensibil, visator, se descurajeaza repede, este influentabil. I s-ar potrivi cel cu inteligenta muzicala si inteligenta naturalista sau vizuala pentru ca ii place sa petreaca timpul admirand un peisaj, imaginandu-si orice (ex: configuratii ale norilor) si ascultand muzica.

Fireste ca aceste asociatii nu sunt intodeauna asa cum le-am prezentat, pot exista si alte interferente, si combinatii, remarcabile doar dupa o indelungata si pertinenta observare.

Chestionarul(testul) este o metoda de a afla tipul de inteligenta predominant. Am conceput un astfel de chestionar adaptat elevilor, pornind de la informatiile care circula, care se aplica la diverse cursuri de formare.

Cerinta a fost ca, analizand enunturile, elevul sa bifeze raspunsul care crede ca este adevarat pentru el. Am ales si variante de raspuns pentru mai mare doza de obiectivitate: frecvent, uneori, rar, niciodata.

Test pentru cunoasterea inteligentei predominante

A.

Parcurg rapid un text si inteleg repede mesajul.

Consider cititul cartilor foarte important pentru succesul scolar.

Retin uneori mai repede ceea ce aud la radio, vad la televizor, urmarind un DVD sau o caseta video.

Imi place sa completez integrame, rebusuri, sa joc scrabble.

Fac uneori jocuri de cuvinte si le inteleg usor pe ale altora.

Stiu sensul multor cuvinte si le inteleg cand le gasesc in diferite contexte.

Am note bune la limbile straine pe care le invatam.

Retin usor informatiile de pe afise, panouri publicitare, pancarde.

La serbarile scolare m-am afirmat cu recitarea poeziilor pe care le-am compus.

Particip la diverse concursuri scolare de limba si literatura romana ori de limbi straine.

B.

Imi face placere sa ma joc de-a magazinul ca sa pot masura, cantari, socoti.

Completez sudoku, joc sah, jocuri logice.

Consider ca matematica e in toate: in natura, in viata noastra de toate zilele.

Citesc enciclopedii, carti de stiinta si tehnica.

Expunerile mele, eseurile sunt scurte, clare, concise, urmaresc cu fidelitate un plan.

Retin cu usurinta informatiile bazate pe cifre (nr. de telefon, cnp, preturi etc).

Asteptand sa cumpar ceva, calculez rapid cat ma costa.

Gestionez fondul clasei cand ne propunem sa cumparam ceva de ziua unui coleg, sa acordam ajutor umanitar cuiva.

In excursii calculez usor distantele, timpul necesar ca sa ajungem intr-un loc.

Particip la concursurile bazate pe matematica.

C.

Citesc cartile cu multe poze si reviste ilustrate.

Imi plac obiectele de imbracaminte, jucariile, mobilierul viu colorate.

Fotografiez, filmez cu placere oameni, peisaje, fenomene ale naturii.

Joc puzzle, labirint si alte jocuri vizuale.

Ma orientez usor in locuri necunoscute.

Am desene selectate pentru expozitii, concursuri.

Invat mai bine la geometrie decat la algebra.

Ma descurc usor cu o harta geografica ori istorica.

Particip cu placere la ornarea clasei de sarbatori, la impodobirea bradului de Craciun ori cu alte ocazii.

Confectionez haine pentru papusi, desenez modele de obiecte de imbracaminte, masti sau decoruri la serbarile scolare.

D.

Fac parte din formatia de dansuri a scolii.

Sunt selectat la diverse concursuri scolare de teatru, dans, mimica etc..

unde am obtinut uneori premii.

In pauze ies primul din clasa si intru ultimul pentru ca imi place sa ma joc mai mult.

Urc cu placere si usurinta pe munte, merg pe jos fara sa ma plang.

La gradinita si in clasa I imi placea sa modelez cu plastilina, sa ma joc cu cuburi si alte obiecte constructive.

Imi ajut parintii la treburile gospodaresti.

Cand vorbesc, gesticulez mult.

Sunt o carte deschisa pentru ca toti imi citesc pe chip bucuria, tristetea.

Imi plac distractiile cu doza mare de risc.

Imi plac mult orele de educatie fizica, cred ca sunt un bun sportiv.

E.

Invat mai usor ascultand muzica in acelasi timp.

Cant cu placere in orice moment, de dimineata pana seara, chiar ma trezesc cantand pe strada.

Inregistrez tot felul de cantece pentru mine si pentru prieteni.

Ma gandesc ca fara muzica n-ar fi viata ori ar fi anosta, fara nici o placere.

Cant la un instrument muzical simplu.

La scoala ori acasa bat ritmul in orice: in banca de la scoala, in vasele din bucatarie etc..

Sunt ales in corul scolii ori intr-un grup muzical pentru ca am voce placuta.

Stiu multe melodii pe care le si fredonez.

Recunosc daca cineva interpeteaza gresit o melodie.

Imi place sa ascult fosnetul frunzelor, sursurul unui izvor, rapaitul picaturilor de ploaie ca si cum ar fi o melodie placuta.

F.

Prefer sporturile de echipa celor individuale.

Am cel putin trei prieteni buni.

Petrec timpul liber cu prietenii in loc sa stau singur acasa.

Sunt ales capitan de echipa, purtator de cuvant al colegilor.

Cand doi colegi se cearta intervin pentru a-i impaca.

Ma implic in activitati umanitare, am initiativa cand este de facut ceva in clasa.

Ma simt foarte bine printre colegii de clasa si de scoala.

Vorbesc pe internet cu colegii dar si cu necunoscutii.

Ma adaptez usor unui grup nou, intr-un colectiv nou.

Sunt secretarul consiliului elevilor din scoala, sau fac parte din colectivul de conducere al clasei.

G.

Mi-am conceput singur un program zilnic pe care il respect.

Am un jurnal in care scriu impresiile de peste zi.

Sunt realist in privinta sanselor mele de afirmare la nivelul clasei.

Nici un coleg nu stie ce hobby am.

In excursii stau singur in camera, nu-mi place sa urc pe munte ori sa ies la plimbare prin padure.

Ma gandesc la viitor si ma vad profesand meseria aleasa.

Colegii nu stiu cand sunt bucuros ori trist, cand am o problema, caci nu ma exteriorizez.

Ma concentrez usor in timpul lectiilor.

Sunt obiectiv, critic fata de faptele colegilor.

Cand mi se incredinteaza o sarcina, o indeplinesc cu seriozitate.

H.

Imi place sa ingrijesc plantele din clasa si de acasa.

Am un animal de companie pe care-l ingrijesc cu placere.

Le ajut pe mama si pe bunica sa schimbe pamantul florilor, sa le inmulteasca.

Petrec week-endul cu prietenii ori familia in excursii.

Fac singur cateva feluri de mancare, sandwiciuri.

Ofer flori colegelor, profesorilor, mamei, rudelor in diverse ocazii.

Imi place sa fie camera mea aerisita inainte de culcare.

Particip la activitati de protectia mediului.

Fac cu placere cumparaturile din piata de unde aleg legumele, zarzavaturile din lista pe care mi-o da mama.

Merg la zoo caci ma intereseaza viata animalelor si pasarilor de acolo.

Se acorda cate: 4 p pentru frecvent, 3 p pentru uneori, 2 p pentru rar, 1 p pentru niciodata

A. Inteligenta lingvistica/verbala

B. Inteligenta logico/matematica

C. Inteligenta vizuala/spatiala

D. Inteligenta kinestezica/corporala

E. Inteligenta ritmica/muzicala

F. Inteligenta interpersonala

G. Inteligenta intrapersonala

H. Inteligenta naturista

Se totalizeaza pentru fiecare grup. Acolo unde se obtine un punctaj mai mare este inteligenta predominanta. Complementare sunt cele de pe locul doi si trei.

Aplicand acest chestionar la o ora de dirigentie am putut afla nu numai tipul de inteligenta predominant al fiecarui elev ci si informatii pe care nu le stiam. De pilda faptul ca o eleva avea o intreaga colectie de frunze presate, de diverse dimensiuni si culori, de la diferiti copaci; ca altuia ii place sa fotografieze configuratii neobisnuite ale norilor, fenomene ciudate din natura, ca altul canta la muzicuta si tot asa despre multi elevi.

Pornind de la observatiile cotidiene, de la raspunsurile date la chestionar le-am putut cere sa conceapa eseuri despre romanul "Baltagul" de M. Sadoveanu ori sa-i antrenez la o activitatea extracurriculara "Saptamana primaverii" (actiuni de protectia mediului) sa le dau teme diferentiate, sa concep fise de lucru cu sarcini specifice pentru tipul de inteligenta predominant al fiecarui elev s.a.

Fara a fi experta in astrologie, dar preocupata de cercetarea firilor umane asa cum sunt prevazute in diverse forme de zodiac, recunosc ceea ce cred si altii ca nimic nu este intamplator pe lumea asta, ca ne nastem cu un datum, urmam un drum al nostru, asa cum ne-a fost predestinat. Am comparat ceea ce stiam despre inteligentele multiple cu ceea ce scriu expertii in astrologie si am constatat oarece apropieri.

Astfel copiilor nascuti in zodia Berbecului, li se potriveste inteligenta kinestezica, iar ca temperament sunt colerici. Cei nascuti in zodia Taurului au inteligenta naturista si spatial-vizuala iar ca temperament sunt sangvinici. Copiii din zodia Gemenilor au inteligenta verbala-lingvistica si interpersonala iar ca temperament sunt combinatie de sangvinic si coleric. Cei din zodia Racului au temperament combinat sangvinic si flegmatic iar ca inteligenta - naturista si intrapersonala. Cei din zodia Leului au inteligenta kinestezica si interpersonala; sunt sangvinici. Cei din zodia Fecioarei sunt melancolici si sangvinici, iar ca inteligenta au pe cea logico-matematica si intra personala. Cei din Balanta au temperament sangvinic si inteligenta naturista si logico-matematica. Cei din zodia Scorpionului au temperament coleric si inteligenta logico-matematica si kinestezica. Cei din zodia Sagetatorului au inteligenta verbala si interpersonala, au temperament coleric combinat cu flegmatic. Cei din Capricorn sunt melancolici au inteligenta intrapersonala si lingvistica. Cei din Varsator sunt melancolici si sangvinici, au inteligenta intrapersonala si verbala. Cei din zodia Pestilor au temperament melancolic, inteligenta intrapersonala si naturista.

Fireste ca acestea nu sunt decat simple observatii mai mult sau mai putin pertinente si nu pretindem a se tine prea mult cont de acestea. Important este ca pentru a afla temperamentul si tipul de inteligenta al elevilor trebuie sa-i cunoastem prin toate metodele posibile, prin observarea comportamentului lor in situatii diverse, prin mai multa apropriere de acestia, mai multa incredere in ei.

Rezumat

Cunoasterea elevilor este prevazuta in standardele profesionale ca o conditie a indeplinirii meseriei de dascal. Pentru ca interesul tuturor este progresul scolar al elevilor, sunt recomandate mai multe cai de cunoastere a potentialului fizic si psihic al acestora. Teoria inteligentelor multiple se bazeaza pe cunoasterea inclinatiilor, a trasaturilor morale ale individului - chiar in formare la elevi de ciclu primar si gimnazial. Fireste ca este dificil de incadrat un om, un elev intr-o tipologie, avand in vedere complexitatea fiintei umane, unicitatea acesteia si mai ales neprevazutul, ceea ce este dincolo de aparente.

Pentru cunoasterea copiilor m-am gandit la cateva imprejurari in care acestia pot fi observati si le-am numit: copilul in pijama, copilul in uniforma, copilul in costum de baie, copilul in pielea goala, copilul in spatiul virtual. Am prezentat inteligentele multiple, temperamentele si felul in care pot fi incadrati elevii intr-un grup format pe baza acestora. Cai de cunoastere a elevilor ar putea fi: observatia, conversatia, testele de aptitudini, discutiile cu parinti, tutori, cadre didactice care predau la aceeasi clasa, alte persoane care ii cunosc.

Pentru a afla tipul de inteligenta predominant la un elev, am conceput un test cu cate 10 premise/afirmatii posibile. Am acordat 4 puncte pentru raspunsul frecvent, 3 puncte - uneori, 2 - puncte rar, 1 punct - niciodata. Tipul de inteligenta predominant este acela unde se obtine cel mai mare punctaj.

Pentru ca nimic nu este intamplator, am considerat ca uneori este bine de stiut si zodia in care este nascut copilul, deoarece am observat unele asemanari intre trasaturile specifice zodiilor si cele ale tipurilor de inteligenta si temperament. Nu este de neglijat cunoasterea bioritmului, dar cum profesorii nu sunt astrologi, nici bioernegeticieni, acestea raman doar la stadiul de speculatie si constituie o preocupare pentru alte lucrari cu aceasta tema.

In concluzie cel care vrea sa conceapa o lectie aplicand teoria inteligentelor multiple ori sa dea teme si sarcini diferentiate elevilor, dupa tipul de inteligenta ori sa-i atraga in activitati potrivite aptitudinilor va trebui sa cunoasca mai bine colectivul de elevi cu care lucreaza.

BIBLIOGRAFIE

*** Instruirea diferentiata - aplcatii ale teoriei inteligentelor multiple (ghid): Ministerul Educatiei si Cercetari, Consiliul National pentru pregatirea profesorilor, 2001

Goleman, Daniel - Inteligenta emotionala: Editura Curtea veche, Bucuresti, 2008

Green, Dorian - Zodiac universal: Editura Vremea, Bucuresti, 2006

Holban, Ion si altii - Cunoasterea elevului - o sinteza a metodelor: Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1978

Iucu, Romila, - Managementul clasei de elevi: Editura Polirom, Iasi, 2006

Lasslo, Buzas - Activitatea didactica pe grupe: Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1976

Suteu, Titus si Farcas, Victor - Aprecierea persoanei: Editura Albatros, Bucuresti, 1982