Cererea - noile norme lingvistice ortografice, ortoepice si morfologice conform doom2

CEREREA - NOILE NORME LINGVISTICE ORTOGRAFICE, ORTOEPICE SI MORFOLOGICE CONFORM DOOM2

Etimologie - cuvânt derivat de la verbul……a cere….

- cuvinte sinonime: petitie (fr. „petition”)

jalba (arhaism si regionalism)

Definitie: text cu destinatie oficiala prin care o persoana (solicitant, petitionar, petent) se adreseaza unei institutii într-o problema de interes personal sau de interes general.

Aspecte legate de continutul cererii:

- formula de adresare (cererea se adreseaza conducatorului institutiei, precizându-se functia acestuia);

- indicarea datelor despre solicitant, introduse prin cuvântul „subsemnatul”

- formularea clara a solicitarii, urmata de motivele care au determinat-o;

- semnatura solicitantului, locul si data întocmirii cererii;

- adresarea finala, precizându-se calitatea conducatorului institutiei si numele institutiei.

Aspecte legate de forma de redactare a unei cereri:

- se realizeaza doar pe foi albe, A4, care se scriu numai pe o parte;

- formula de adresare nu se scrie foarte aproape de marginea de sus a foii, pentru a lasa loc pentru formularea rezolutiei pe care o va nota persoana careia îi este adresata cererea;

- marginea alba din stânga trebuie sa fie mai lata, pentru a permite îndosarierea cererii

- scrisul trebuie sa fie lizibil si îngrijit (nu liniati pagina pentru a scrie drept!)

- textul trebuie bine centrat în pagina;

- cererea nu se scrie niciodata cu creionul sau la calculator

- intre formula de adresare si continutul cererii, între continut si semnatura, data si locul redactarii, între acestea si formula finala se lasa loc liber

MODEL DE CERERE

8 – 10 cm, spatiu pentru numarul de inregistrare si raspuns

Domnule Director,

Spatiu de 3 cm

Aliniat

Subsemnatul/a, Andrei Popovici, domiciliat în Bucuresti, str. Al.I. Cuza, nr.56, elev în clasa a XII-a, frecventa redusa, la liceul « Cronos » din Bucuresti, va rog sa binevoiti a-mi elibera o adeverinta din care sa rezulte ca în anul scolar 2009-2010 frecventez cursurile acestui liceu.

Mentionez ca aceastaa adeverinta imi este necesara pentru inscrierea la bibllioteca.

Spatiu de 3 cm

(Data)  20 septembrie 2009 (Semnatura) Andrei Popovici

Spatiu de 3 cm

Domnului Director al Liceului « Cronos » din Bucuresti

Noile norme lingvistice (ortografice, ortoepice si morfologice)

conform DOOM2

Elaborat sub egida Academiei Române, de Institutul de Lingvistica „Iorgu Iordan -Al. Rosetti', DOOM² este o lucrare normativa, ce are ca obiectiv principal prezentarea si aplicarea detaliata la cuvintele limbii române a regulilor ortografiei (scrierii corecte) oficiale actuale si a normelor de ortoepie (pronuntare corecta) si de morfologie (privind schimbarea formei cuvin­telor pentru marcarea valorilor gramaticale).

Fata de Editia l - DOOM¹, 1982 - pe lânga aspectul formal, privind scrierea cuvintelor/ a lo­cutiunilor si a unor grupuri sintactice, pronun­tarea, despartirea la capat de rând, abrevierea, în DOOM² au fost dezvoltate:

componenta semantica: precizarea unor sensuri/ domenii, a unor restrictii de sens, scrie­rea distincta a omonimelor partiale, a paronime­lor, precizarea împrumuturilor etc;

componenta gramaticala: la nivelul cuvântului precizarea partii de vorbire, a unor categorii gramaticale, a folosirii desinentelor si a articolelor s.a.;

aspectul stilistic: utilizarea cuvintelor în anumite contexte, consemnarea unor restrictii de uz la numeroase cuvinte învechite, regionale, familiare etc, ce nu apartin limbii literare actuale, utiliza­rea lor fiind permisa numai cu functie expresiva.

Sub aspect cantitativ, DOOM² contine peste 62.000 de cuvinte, majoritatea preluate din DOOM¹, la care se adauga circa 2.500 de cuvin­te, în mare parte împrumuturi din engleza ameri­cana, marcate cu asterisc (*). La alte circa 3.500 de cuvinte la care s-au operat modificari (forma cuvântului-titlu, accentuarea, despartirea la capat de rând, formele flexionare, abrevierea, simbolul) s-a folosit marcarea cu semnul exclamarii (!).

Sub aspect calitativ, în DOOM² s-au pastrat, în esenta, normele ortografice si morfologice din DOOM¹ operându-se modificarile impuse de înlocuirea lui î cu a în interiorul cuvintelor, precum si a unor forme ale verbului a fi cu sunt, sunteti, suntem. în cea mai mare parte, s-au mentinut si normele morfologice, în acord cu Gramatica Academiei, preluându-se si unele sugestii din descrieri gramaticale mai noi. în Nota asupra editiei, se mentioneaza 25 de principale interven­tii care fac din DOOM² aproape o lucrare noua.

1. Se introduc circa 2.500 de cuvinte-titlu: împrumuturi din engleza, din alte limbi moderne sau din latina, cuvinte provenite din abrevieri etc. DOOM² recomanda si modificari ale unor împrumuturi, înregistrate în DOOM¹, revenin-du-se la ortografierea si pronuntarea ca în limba de origine a mai multor neologisme: bluff, challanger, cocker, confetti, dandy, high-life etc. în relativ putine situatii se accepta atât forma adaptata, cât si cea din limba de origine (cu preferinta pentru prima forma din serie): bos/ boss, break/ brec, cocktail/ cocteil, derby/ derbi, penalty/penalti, pocher/poker, rugbi/rugby etc.

Ca regula generala. DOOM² recomanda atasarea fara cratima a desinentei -uri si/ sau a articolului la împrumuturile care se termina în litere din alfabetul limbii române, pronuntate ca în limba româna: board/ boardul/ boarduri/ boardurile, click/ clickul/ clickuri/ clickurile etc. La împrumuturile a caror finala prezinta deose­biri între scriere si pronuntare sau care au finale neobisnuite în limba româna, scrierea cu cratima a desinentei/ a articolului hotarât este obliga­torie: show/ show-ul/ show-uri/ show-urile etc.

2. Se modifica recomandari din DOOM¹ privind scrierea si/ sau pronuntarea unor cuvinte sau forme flexionare, DOOM² admitând unele variante literare libere si eliminând altele:

- forme verbale: absolva, nu si absolveste/ eu continui, nu si eu continuu/ decerneaza, nu si decerna etc;

- accentuarile antic/ antic, candid/ candid etc. (prima forma este si cea recomandata);

- formele de singular: foarfeca, nu si foar­fece, clasa întâi/ întâia, Paste/ Sfintele Pasti s.a. sau de plural: capsuni/ capsune si ciresi/ cirese (fructe), clesti, nu si cleste, coperti/ coperte, ni­veluri/ nivele, seminare, nu si seminarii;

- forme distincte pentru a marca sensuri distincte: compleu (costum), diferit de complet, frectie (masaj), diferit de frictiune; emisie (emitere), diferit de emisiune etc;

- grafiile: filosof/filozof filosofie/filozofie, concluziv/ concluzie, coroziv/ coroziune etc;

- aplicarea principiului sintactic în ortogra­fierea pronumelor si adjectivelor pronominale negative niciunul, niciuna, niciun, nicio (prin analogie cu pronumele si adjectivul nehotarât vreunul, vreuna, vreun, vreo sau cu adverbele negative nicicând, nicicum, niciunde); nici unul/ un si nici una/ o se vor scrie separat când sunt conjunctie+articol {Nu e nici un om prost, nici un incult), conjunctie+numeral {N-am nici un frate, nici mai multi) sau conjunctie+pronume nehotarât {Nu a venit nici unul, nici celalalt).

3. În virtutea respectarii principiului sin­tactic în ortografierea cuvintelor, în DOOM² se introduc pe scara larga, în paralel cu anumite cu­vinte compuse, si dubletele constând în îmbinari libere de cuvinte: bine-crescut („cuviincios': E un copil bine-crescut.)/ bine crescut („dezvoltat bine': Grâul este bine crescut.) etc.

4. DOOM², în functie de uzul literar actual, recomanda urmatoarele norme ortoepice:

- acolo unde DOOM¹ admisese si o alta forma de accentuare, în variatie libera, este stabilita o singura forma de accentuare a cuvintelor, precum adica, gripa, calcar, caracter, cobalt, despot, infim, neutru, simpozion, vermut;

forme considerate incorecte de DOOM¹ devin corecte: avarie, bitum, bormasina, feriga, rabin, regizor, revizor;

admite variante duble de accentuare, prin ac­ceptarea formelor considerate incorecte în DOOM¹: antic/ antic, candid/ candid, firav/firav, haltera/ haltera, jilav/jilav, trafic/ trafic;

- mentine din DOOM¹ variantele literare libere de accentuare a cuvintelor: anost/ anost, facsimil/ facsimil, intim/ intim, mijloc/ mijloc, profesor/ profesor, vector/ vector;

accentuarea corecta a urmatoarelor cu­vinte se face astfel: aduseram, bateti (nu bateti), butelie, caracter, matur, prevedere, regizor, sever, unic sau a numelor de familie Rotariu, Vasiliu;

în poezie se admite si folosirea altor variante accentuate decât cele recomandate de normele actuale: caracter, dusman, matur etc.

5. Se inverseaza ordinea la despartirea în silabe a cuvintelor compuse si a unor derivate, în DOOM² recomandându-se ordinea despartire bazata pe pronuntare/ despartire bazata pe structura cuvântului; despartirea dupa structura nu mai este admisa daca va contraveni regulilor pronuntarii sau daca vor rezulta secvente care nu mai sunt, de fapt, silabe: o-biect, nu ob-iect/ su­biect, nu sub-iect etc. Regula generala si obligatorie a despartirii cuvintelor la capat de rând este „interdictia de a lasa la sfârsit sau la început de rând o secventa care nu este silaba.

Exceptie: grupurile ortografice scrise cu cratima {dintr-un, într-însa), la care se recomanda însa, pe cât posibil, evitarea despartirii'. Despartirea dupa structura se poate aplica numai la limita dintre elementele unor cuvinte „formate' sau scrise cu cratima (floa-rea-soa-re-lui) ori cu cratima si linie de pauza. în schimb, este accep­tata la capatui rândului când coincide cu limita dintre componentele cuvintelor „formate': alt­undeva, drept-unghi, port-avion, nestavilit.

6. Se generalizeaza scrierea cu majuscula a unor realitati cu caracter religios {Doamne/ ne rugam Tie; Sfântul Mir, Sfânta împartasanie), a articolului sau a particulelor din componenta nu­melor proprii straine {D'Artagnan, Vittorio De Sica), a numelor marilor epoci istorice si ale eveni­mentelor istorice majore, inclusiv razboaiele de anvergura sau care au nume unic, precum si a numelor manifestarilor stiintifice, artistice, politice de însemnatate nationala si universala {Antichitatea, Conferinta Nationala a Rectorilor, al Doilea Razboi Mondial, Evul Mediu, Razboiul de Independenta), a substantivelor ce desemnea­za numele oficial al unor institutii, al cladirilor publice, al monumentelor, al salilor de specta­cole artistice si sportive, ramânând proprii si când sunt folosite eliptic {student la Drept/ actul emis de Cancelarie/normele impuse de Evaluare).

7. Se scriu cu cratima, derivatele cu pre­fixul ex-/„fost' {ex-presedinte) sau, accidental, cu alte prefixe {non-eu, ante- '48, post- '89, pro-NATO), precum si derivatele cu sufixe de la abrevieri literale {R.A.T.B.-ist/RATB-ist) sau de la litere {X-ulescu).

8. Se precizeaza situatia unor forme corecte în conjugarea unor verbe:

- cu variante literare libere: biruieste/biruie, dezbar/ dezbar, dibuie/ dibuieste, îngaim/ îngaim, înjgheaba/ înjghebeaza, reanima/ reanimeaza etc.

- cu o singura varianta corecta: absolv, anima, {se) asaza, acopar, agat, arat, dainuie, ignora, {se) însala, mormaie, reflecta („oglindeste') etc.

- verbele de conjugarea a Ii-a, de tipul a cadea, a disparea, a{-i) displacea, aparea, a placea, a prevedea, a tacea etc. au la forma de indicativ si de conjunctiv prezent, persoanele I si a II-a plural, accentul pe desinenta: {sa) cadem/cadeti, {sa) disparem/ dispareti, {sa) tacem/ taceti etc.

- verbele de conjugarea a III-a, de tipul a bate, a duce, a face, a merge au la indicativ si la conjunctiv prezent, persoanele I si a Ii-a plural, accentul pe tema: {sa) batem/ bateti, {sa) ducem/ duceti, {sa) facem/ faceti.

Evaluarea cunostintelor

1.     Elaborati o cerere adresata directorului de la liceul unde studiati prin care sa solicitati eliberarea unei adeverinte;aceasta va este necesara pentru a merge la medicul de familie.

2.     Subliniati varianta corecta: înseala/ însala, greseala/ gresala, mi-ar place/ mi-ar placea, pioneza/ piuneza, frecventa, fregventa, bare/ bari, taceti/ taceti, batem/ batem, seminare/ seminarii, coperte/ coperti.