Dimensiunile orientarii scolare si profesionale contemporane

Dimensiunile orientarii scolare si profesionale contemporane

In majoritatea tarilor contemporane, orientarea a depasit stadiul unei actiuni psihodiagnostice si de indrumare profesionala, devenind o actiune educativa care urmareste realizarea unui echilibru dynamic intre posibilitatile individului, cerintele profesiunilor si nevoile sociale de forta de munca.

Ca principal factor de educatie si de orientare in acelasi timp, scoala formeaza atitudini positive fata de munca, educa motivatii, dezvolta interese si aptitudini, realuzand astfel "pregatirea psihologica" a elevilor pentru alegerea studiilor si a profesiunii.

In present, in majoritatea tarilor, orientarea scolara si profesionala este conceputa ca fiind un process continuu care face parte din educatia omului contemporan. Ea tinde sa devina, din ce in ce mai mult, un "counseling" permanent, util pentru o mai buna adaptare si integrare a individului in viata profesionala si sociala.

In ceea ce priveste dinamica profesiunilor, in conditiile revolutiei tehnico-stiintifice contemporane, se constata o adevarata explozie profesionala, o revolutionare a profesiunilor, care se desfasoara concomitent pe doua planuri relative distincte: al mobilitatii si al structurii profesiunilor.

Principalele modificari survenite in continutul priofesiunilor specifice epocii contemporane sunt cresterea caracterului stiintific al pregatirii profesionale si al exercitarii profesiunii, tehnicizarea profesiunilor sau interventia frecventa si masiva a tehnicii in exercitarea lor, schimbarea raportului dintre munca fizica si munca intelectuala in favoarea celei din urma si de aici cresterea gradului de intelectualizare a muncitorului.

Mutatiile survenite in planul structurii profesiunilor se centreasizeaza per doua aspecte esentiale: schimbarea raportului de forte intre sectoarele de baza ale activitatii sociale si intelectualizarea profesiunilor. Primul aspect, ca expresie directa a industrializarii, consta in faptul ca in ceea ce priveste forta de munca ocupata, sectorul primar (agricultura) a pierdut terenul in favoarea sectoarelor secundare (industria) si tertiar (serviciile). Indicatorul cel mai concludent de evaluare a acestui proces este scaderea populatiei active ocupata in agricultura. Cel de-al doilea aspect se exprima prin modificari structurale de ordin calitativ, generate de extinderea si perfectionarea calculatoarelor si a microprocesoarelor in toate sferele vietii sociale.

Ca forma de manifestare a caracterului permanent al orientarii scolare si profesionale, reorientarea are loc in cazul in care se dovedeste ca subiectii orientati nu se adapteaza in mod corespunzator la studiile si profunzimea pentru care au optat. Intotdeauna, reorientarea trebuie sa se realizeze in conformitate cu interesele si posibilitatile reale ale celor in cauza, precum si cu cerintele sociale.

In cazul populatiei active, reorientarea profesionala se face pe fundalul policalificarii dobandite anterior.