| CATEGORII DOCUMENTE |
| Gradinita |
COMUNICARE PROFESIONALA IN LIMBA MODERNA
Principii
Curriculumul de COMUNICARE PROFESIONALA IN LIMBA MODERNA, nivel 3+ pentru SCOALA POSTLICEALA a fost elaborat avandu-se in vedere urmatoarele:
nevoile de comunicare profesionala in limba moderna ale absolventilor de scoala postliceala
existenta unei unitati de competenta "Comunicare profesionala in limba moderna, nivel 3+" in componenta fiecarei calificari de nivel 3+ din Sistemul National al Calificarilor din Romania;
reperele specifice de elaborare a curriculumului pentru invatamantul profesional si tehnic prin organizarea modulara a studiului domeniilor cunoasterii specifice care intra in componenta calificarii;
reperele impuse de OMEdC Nr. 3973 / 27 .04.2005 cu privire la aprobarea Metodologiei de elaborare, avizare si aprobare a standardelor de pregatire profesionala si a curriculumului pentru invatamantul postliceal, si a Reperelor metodologice pentru proiectarea standardelor de pregatire profesionala si a curriculumului la invatamantul postliceal, in noua structura a sistemului de invatamant profesional si tehnic din Romania;
documentele europene privind achizitionarea competentelor cheie in cadrul parcursului scolar si in cadrul invatarii pe toata durata vietii;
necesitatea de a oferi prin curriculum un raspuns adecvat cerintelor socio-profesionale, exprimat in termeni de achizitii finale usor evaluabile la incheierea parcursului scolar si de formare prin scoala postliceala.
Prezentul curriculum tine seama de organizarea invatamantului postliceal si de structura Unitatii de competenta "Comunicare profesionala in limba moderna, nivel 3+", si a fost elaborat urmarindu-se:
A. practica rationala a limbii. Prin dezvoltarea competentelor de receptare, de producere si de interactiune, elevul va putea, in limitele cunostintelor dobandite, sa decodifice si sa produca, atat oral cat si in scris, in contexte profesionale, mesaje corecte si adecvate functional si comunicativ.
B. formarea si dezvoltarea de competente de comunicare si interactiune. Elevul va fi capabil sa utilizeze constient si adecvat functional modalitati si tehnici de comunicare si interactiune (orala si in scris) in diverse contexte comunicative profesionale si sociale.
C. dezvoltarea unor tehnici de munca intelectuala in vederea invatarii pe toata durata vietii. Elevul va invata sa utilizeze strategii si tehnici de studiu prin care sa valorifice cunostinte si deprinderi achizitionate prin studiul altor discipline, inclusiv al disciplinelor tehnice de specialitate, sa utilizeze informatii din tabele, scheme, grafice, sa foloseasca dictionare si alte tipuri de lucrari de referinta, alte surse de informare, inclusiv bazele de date si Internetul.
In aceste conditii, proiectarea curriculara porneste de la trei puncte de reper:
a) Unitatea de competenta "Comunicare profesionala in limba moderna, nivel 3+" din componenta fiecarei calificari;
b) documentele Comisiei Europene referitoare la dezvoltarea competentelor cheie;
c) "Cadrul European Comun de Referinta pentru limbi: invatare, predare, evaluare" publicat de Consiliul Europei in 1998 si revizuit in 2000.
Din aceasta perspectiva, curriculumul de fata construieste, pe baza achizitiilor dobandite pana la sfarsitul invatamantului liceal, competente de comunicare necesare pentru o comunicare profesionala in limba moderna adecvata situational / acceptata social prin insusirea de cunostinte, deprinderi si atitudini specifice domeniului socio-profesional de activitate si contribuie in plus si la dezvoltarea si aprofundarea de competente cheie in alte doua dintre cele opt domenii de competente cheie[1] (domenii asumate si de sistemul de invatamant romanesc) identificate la nivel european: (5) "a invata sa inveti" (Learning to learn), (6) competente interpersonale, interculturale, sociale si civice (Interpersonal, intercultural, social and civic competences).
Structura programei
Parcursul de invatare se realizeaza pe baza unei proiectari curriculare si didactice care imbina competente si tipuri de continuturi, cu particularizarea continuturilor tematice si functionale la specificul domeniului de profesionalizare.
Programa scolara pentru modulul "Comunicare in limba moderna, nivelul 3+" este realizata dupa modelul de proiectare de curriculum modular, in conformitate cu prevederile din Anexa II la OMEdC Nr. 3973 / 27 .04.2005 "Repere metodologice pentru proiectarea standardelor de pregatire profesionala si a curriculumului la invatamantul postliceal". Se asigura astfel corelarea programei cu unitatea de competenta "Comunicare profesionala in limba moderna nivel 3+" care intra in componenta tuturor standardelor de pregatire profesionala de nivel 3+. Programa este conceputa pentru a fi parcursa intr-un modul unic 120 ore.
Programa are urmatoarea structura:
VALORI SI ATITUDINI - ce urmeaza a fi formate pe parcursul scolii postliceale pentru educarea tinerilor in spiritul valorilor europene; acestea vor fi avute in vedere pentru evaluarea continua, dar nu vor fi evaluate in scopul certificarii.
COMPETENTE (ansambluri structurate de cunostinte si deprinderi, in vederea folosirii lor independente de catre elevi). Programa include detalieri ale competentelor din Unitatea de competenta "Comunicare profesionala in limba moderna, nivel 3+", corelate cu FORME DE PREZENTARE A CONTINUTURILOR. Aceasta corelare constituie pivotul curriculum-ului.
CONTINUTURI RECOMANDATE care sunt structurate in :
Domeniile tematice si temele care vor constitui contextul pentru realizarea activitatilor de invatare pe parcursul orelor de limba moderna si vor delimita tematica ce va fi folosita in evaluare.
Functii comunicative ale limbii (precizeaza actele de vorbire utile pentru adecvarea functionala a comunicarii, care vor fi exersate si utilizate de elevi).
Elemente de constructie a comunicarii (contin categorii de structuri lingvistice care vor fi achizitionate, cu care se va opera pe parcursul activitatilor si care vor fi utilizate in comunicare). Programa cuprinde elemente de constructia a comunicarii pentru fiecare limba moderna studiata
CONDITII DE APLICARE DIDACTICA SI DE EVALUARE contine precizari cu caracter obligatoriu privind modul concret de aplicare a programei in activitatea didactica, metodele de invatare-predare care vor fi folosite si corelarea instrumentelor si probelor de evaluare cu continutul unitatii de competenta (care se gaseste in Anexa, pp. 20 - 31)
SCURT GHID METODOLOGIC (sugestii oferite ca sprijin pentru proiectarea si realizarea demersul didactic)
Acest capitol contine precizari privind urmatoarele aspecte:
Recomandari privind proiectarea didactica
Sugestii privind procesul, metodele si activitatile de invatare-predare
Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare pentru evaluarea continua si pentru evaluarea in vederea certificarii competentelor
Seturile de competente corelate cu forme de prezentare a continuturilor constituie esenta programei.
Rubrica de "Competente" contine competentele din Unitatea de competenta "Comunicare profesionala in limba moderna, nivel 3+", cu detalieri elaborate pe baza Criteriilor de performanta pentru fiecare dintre acestea.
Rubrica "Forme de prezentare a continuturilor" preia din unitatea de competenta elemente specificate la rubrica Conditii de aplicabilitate. Corelarea acestora cu continuturile tematice, lingvistice si functionale recomandate in programa scolara va fi realizata de catre profesor, in procesul de proiectare didactica, in conformitate cu conditiile obligatorii de aplicare didactica si de evaluare si avand drept repere sugestiile din ghidul metodologic.
Evaluarea
Structura de competente corelate cu tipuri de continut ofera un cadru adecvat si util pentru procesul de evaluare a invatarii, sprijinindu-l si asigurandu-i un caracter practic si transparent. Astfel, gradul de achizitionare a competentelor de comunicare ale elevilor va fi masurat continuu si sistematic in cadrul evaluarii formative, pe parcursul procesului didactic; in momentul cand se va considera ca elevii (in mod individual sau in grup) detin la un nivel satisfacator o anumita competenta dintre cele cinci care compun Unitatea de competenta, acestia vor fi evaluati in vederea certificarii acesteia.
Pentru a se crea conditiile de realizare a unei evaluari unitare si standardizate a nivelului de achizitie a competentelor, evaluarea in vederea certificarii fiecarei competente se va realiza cu ajutorul unor instrumente si probe elaborate in deplina concordanta cu prevederile privind Probele de evaluare pentru competenta respectiva din unitatea de competenta, avandu-se in vedere Criteriile de performanta si Conditiile de aplicabilitate din componenta acesteia si in conformitate cu recomandarile privind elaborarea probelor de evaluare din Ghidul metodologic, sectiunea 'Evaluare'.
In elaborarea programelor s-a avut in vedere, in conformitate cu documentele de politica educationala ale MEdC si cu prevederile documentelor europene asumate de Romania, achizitionarea si dezvoltarea de catre elevi de competente de comunicare la niveluri de performanta echivalente cu cele prevazute de Cadrul European Comun de Referinta.
Pentru finele scolii postliceale nivelul tinta din Cadrul European Comun de Referinta va fi nivelul B 2.2 pentru toate competentele, cu precizarea ca aceste competente trebuie dovedite la acest nivel in contexte profesionale relevante pentru domeniul de specializare .
Pe parcursul studierii limbii moderne in scoala postliceala se va avea in vedere cultivarea si dezvoltarea la elevi a urmatoarelor valori si atitudini:
Manifestarea flexibilitatii in cadrul schimbului de idei si in cadrul lucrului in echipa in diferite situatii de comunicare
Constientizarea rolului limbii moderne ca mijloc de acces la piata muncii si la patrimoniul culturii universale
Disponibilitatea pentru acceptarea diferentelor si pentru manifestarea tolerantei prin abordarea critica a diferentelor si a stereotipurilor culturale
Dezvoltarea interesului pentru descoperirea unor aspecte profesionale si socio-culturale specifice, prin receptarea unei varietati de texte specializate in limba moderna
Unitatea de competente:
COMUNICARE PROFESIONALA IN LIMBA MODERNA, nivelul 3+
|
Competente |
Forme de prezentare a continuturilor |
|
1. Obtine informatii prin receptarea de mesaje orale, legate de indeplinirea de sarcini de serviciu, in contexte profesionale semnificative 1.1 Identifica informatiile necesare si suficiente pentru decodarea sensului global in mesaje orale care folosesc un limbaj complex si contin vocabular specializat 1.2 Extrage informatii / detalii specifice necesare si relevante pentru sarcinile de serviciu, din mesaje orale diverse 1.3 Identifica opinii si atitudini, si le distinge de informatii factuale sau de alta natura (legi, idei, concepte) 1.4 Identifica, cu ajutorul continutului, intonatiei si al sensului implicit, informatii privind prioritati si urgente 1.5 Identifica si utilizeaza indicii verbale, non-verbale si / sau asocieri / conexiuni pentru clarificarea sensului unor elemente de vocabular sau de accent nefamiliare 1.6 Intelege instructiuni, solicitari si intrebari orale care folosesc un limbaj complex si contin vocabular specializat, si realizeaza actiuni adecvate pe baza informatiilor obtinute pe cale orala |
Contexte: Activitati de serviciu Contexte sociale relevante pentru activitatea profesionala (targuri, conferinte, intalniri, sedinte) Situatii formale si situatii informale Surse si tipuri de mesaje orale: mesaje, formale / informale directe, emise clienti, colegi / cei din jur; discursuri, rapoarte, conferinte (inclusiv video-conferinte); prezentari (formale / informale) de produse / servicii; transmisiuni radio si TV, anunturi publice; conversatii telefonice, inclusiv mesaje telefonice inregistrate. Informatii obtinute: ideea principala (sensul global); informatii pe teme profesionale: instructiuni, solicitari, intrebari, explicatii; informatii factuale, inclusiv numerice, privind specificatii de procese, produse si servicii; opinii, puncte de vedere, atitudini (pro, contra, neutra), prioritati. Limbaj: limbaj si structuri familiare si mai putin familiare, in registre sociale si profesionale uzuale termeni specifici mesajelor mass media; vocabular specific cu nivel mediu de specializare, relevant pentru domeniul ocupational. vorbire la viteza normala varietati de accent Moduri de actiune: intrebari, intonatie, limbaj corporal / nonverbal, verificarea sensului prin alte surse; comunicarea informatiilor / detaliilor catre alte persoane; actiuni proprii (realizarea de operatii, activitati). |
|
2. Obtine informatii prin receptarea de mesaje scrise specializate, legate de indeplinirea de sarcini de serviciu, in contexte profesionale semnificative 2.1 Identifica si localizeaza prompt si corect informatii si opinii relevante pentru sarcini de serviciu, in texte de specialitate 2.2 Identifica sensul unor elemente de text nefamiliare prin utilizarea de materiale de referinta si / sau de asocieri / conexiuni, atunci cand este necesar 2.3 Coreleaza in mod coerent mai multe informatii din diverse parti ale unui text / din texte diferite, in scopul indeplinirii unei sarcini de serviciu 2.4 Identifica si discrimineaza intre informatii factuale, puncte de vedere, opinii si atitudini 2.5 Transfera informatii din texte de specialitate in diverse forme de prezentare 2.6 Intelege reglementari, instructiuni, si recomandari specifice din texte care contin limbaj complex si specializat si realizeaza actiuni adecvate pe baza informatiilor din astfel de texte de specialitate |
Contexte: Activitati profesionale Contexte profesionale formale si informale Contexte sociale relevante pentru activitatea profesionala (targuri, conferinte, intalniri, sedinte) Tipuri de text, in diverse registre, de lungime variabila: documente profesionale specifice specializarii: manuale, rapoarte, reclame, oferte, fise tehnice; texte de popularizare pe teme profesionale: articole de presa, prezentari, reclame, anunturi; texte cu continut operational profesional: corespondenta, faxuri, circulare, formulare, instructiuni, cereri, reclamatii, procese verbale; Informatii obtinute: elemente cheie / esentiale din documente relevante informatii factuale, inclusiv numerice, relativ complexe, pe teme de interes comun si de interes profesional; informatii profesionale: instructiuni, explicatii, date tehnice ale unor produse si servicii, evaluari; date privind: materii prime, materiale si produse finite, operatii si procese tehnologice Materiale de referinta: dictionare; diagrame si alte materiale vizuale; instructiuni, manuale tehnice, prospecte, baze de date, pagini web. Forme de prezentare: tabele, grafice, scheme, prezentari, notite. Moduri de actiune: comunicarea informatiilor / detaliilor catre alte persoane; transferul informatiilor in diverse forme de prezentare; realizarea de operatii, modificarea unor operatii, luarea de decizii. |
|
Exprima mesaje orale in limbaj complex, in contexte profesionale semnificative, in scopul indeplinirii de sarcini de serviciu 3.1 Ofera si solicita, in discutii, informatii si instructiuni pentru indeplinirea unei sarcini de serviciu, folosind expresii si structuri variate 3.2 Realizeaza prezentari orale de fapte, idei si opinii profesionale, pregatite in prealabil, folosind un limbaj specializat corect si materiale suport adecvate 3.3 Formuleaza clar, precis si structurat logic idei, fapte si opinii si le sustine cu argumente 3.4 Ofera clarificari si explicatii atunci cand informatia / instructiunea nu este corect inteleasa de ceilalti 3.5 Se exprima fluent, cu intonatie corecta si intr-un registru adecvat contextului 3.6 Utilizeaza adecvat si suficient de corect o varietate de termeni de specialitate comuni / familiari si de structuri lingvistice astfel incat sa asigure comunicarea deplina a sensului, chiar daca exista in mesaj unele deficientele de pronuntie si / sau intonatie, de gramatica, si / sau de registru |
Tipuri de informatii: Conversatii si prezentari de lungimi variate, ce contin: informatii factuale (inclusiv numerice), idei, opinii; instructiuni, explicatii, detalii de operare, sfaturi; descrieri si specificatii de obiecte, procese, operatii. Tipuri de discurs: Discutii profesionale formale si informale; Prezentari, scurte rapoarte profesionale. Contexte: Contexte profesionale, situatii specifice in organizatie, la locului de munca; Contexte sociale legate de profesie (targuri, conferinte, intalniri, sedinte); Contexte formale si contexte informale. Tipuri de prezentari: Rapoarte (relatari de evenimente, intalniri); Demonstratii operationale; Prezentari detaliate de procese / produse / servicii. Materiale suport pentru prezentari (daca / cand e necesar) notite, plan de prezentare, documente, fise de lucru; imagini, grafice, scheme, folii, planse, obiecte (mostre), modele; Limbaj: fluent, la viteza normala, in diverse registre; vocabular specializat familiar, specific domeniului ocupational. Moduri de comunicare: fata in fata, individual sau in grup; la telefon, robot telefonic. Moduri de actiune: comunicarea/transmiterea de informatii/instructiuni catre interlocutor/i; sustinerea unei prezentari. |
|
Elaboreaza mesaje scrise specializate, in contexte profesionale semnificative, in scopul indeplinirii de sarcini de serviciu 4.1 Completeaza documente si formulare profesionale specifice sarcinilor de serviciu ale profesiei 4.2 Redacteaza texte functionale mai complexe, specifice sarcinilor de serviciu, cu folosirea de expresii si structuri adecvate variate 4.3 Transmite in scris, in limbaj specific clar si precis, informatii corecte pe teme din domeniul de specializare 4.4 Utilizeaza materiale de referinta specifice adecvate pentru a verifica corectitudinea informatiei si a limbii folosite 4.5 Elaboreaza texte astfel incat deficientele de gramatica, ortografie si / sau de registru nu impiedica intelegerea deplina a lor 4.6 Adapteaza formatul si limbajului la context, la tipul de text si la subiect |
Tipuri si formate de documente si texte functionale: formulare si alte documente specifice specializarii (facturi, facturi pro-forma, oferte, fise tehnice, fise de evidenta, fise de productie, documente de evidenta, specificatii, evaluari), in functie de specializare; corespondenta profesionala: scrisori, circulare, faxuri, mesaje / e-mail dari de seama, procese verbale, minute, referate, rapoarte. formate formale si formate informale. Tipuri de informatii - in texte de lungimi variate, in diverse registre: informatii factuale de specialitate, despre procese, produse si servicii; aranjamente si instructiuni de serviciu; idei, opinii, puncte de vedere; raportari privind desfasurarea unor evenimente, sedinte, procese. Limbaj: limbajul specific domeniului de specializare, formule de comunicare standardizate, formule de politete. Teme specifice legate de organizarea locului de munca, operatii, activitati si procese de productie, calitatea serviciilor / produselor. Contexte: Contexte profesionale, situatii specifice la locului de munca; Contexte sociale care au legatura cu profesia; Contexte formale si contexte informale. Materiale de referinta: dictionare, glosare de termeni specializati / sintagme specifice; documente normative si tehnice, reviste de specialitate, baze de date modele de documente si formulare. |
|
Participa la interactiuni orale si in scris legate de indeplinirea de sarcini de serviciu, in contexte profesionale semnificative 5.1 Participa cu informatii factuale si cu opinii proprii la discutii profesionale, pe teme legate de sarcini de serviciu 5.2 Intermediaza conversatii intre un vorbitor al limbii moderne si un vorbitor al limbii materne 5.3 Comunica telefonic in mod adecvat, pe teme de interes profesional, in contexte legate de sarcini de serviciu 5.4 Elaboreaza corespondenta profesionala in diverse formate si catre diversi destinatari, in contexte legate de sarcini de serviciu 5.5 Verifica intelegerea si solicita / ofera clarificari / explicatii cand informatia nu este clar inteleasa, in conversatii directe si telefonice si in prezentari 5.6 Se exprima clar, fluent si adecvat terminologic, cu limbajul si registrul adaptate la subiect, la context si la interlocutor / destinatar, cu respectarea conventiilor si normelor sociale si culturale, in functie de rol si de relatiile cu interlocutorul / destinatarul, in comunicarea orala si in scris |
Tipuri de informatii si opinii: informatii factuale - inclusiv numerice - pe teme profesionale; analize, evaluari de: produse, servicii, procese, preferinte; argumente pro si contra in sustinerea unor opinii profesionale; ipoteze, predictii; Teme de discutie, comunicare telefonica, corespondenta: probleme de serviciu curente, aranjamente la locul de munca; relatii cu clientii si partenerii, negocieri, contractari etc.; solicitari si raspunsuri la solicitari, instructiuni, explicatii; evaluarea de informatii, de produse, de servicii. Contexte pentru: a. Discutii profesionale: situatii si intalniri sociale si profesionale formale si informale, interviuri individuale sau in grup; b. Comunicare telefonica: convorbiri cu colegi, subalterni, superiori, in activitati profesionale; comunicari formale / informale cu parteneri si clienti; c. Corespondenta profesionala, formala si informala in interiorul organizatiei: cu subalterni, colegi, superiori; in afara organizatiei: cu clienti, parteneri, actuali si / sau potentiali Tipuri si moduri de interactiune: in discutii, schimburi de opinii: fata in fata, in perechi, in grup mic; la telefon: apeluri date si primite, preluare / transmitere de mesaje; in scris: scrisori, circulare, oferte, faxuri, mesaje (inclusiv e-mail). Limbaj si conventii: comunicari directe / telefonice derulate cu viteza normala, formule de initiere, intretinere si incheiere a unei discutii directe / telefonice formule standard folosite in corespondenta de diverse tipuri vocabularul specializat necesar indeplinirii sarcinilor de serviciu. |
CONTINUTURI RECOMANDATE
NOTE:
Pentru formarea si dezvoltarea competentelor si a valorilor si atitudinilor prevazute in programa, se recomanda sa fie utilizate continuturile din listele de mai jos
La alegerea temelor si textelor pe care se va lucra se va avea in vedere corelarea lor stricta cu profilul si domeniul de specializare al fiecarei clase.
temE
Se recomanda ca activitatile de invatare in scoala postliceala sa fie proiectate si realizate in contextul urmatoarelor domenii tematice:
DOMENIUL PERSONAL
Relatii interpersonale / profesionale / la locul de munca
Viata personala (stil de viata, deontologie profesionala, comportament profesional, comportament social)
DOMENIUL PUBLIC
Aspecte din viata contemporana (sociale, economice, stiintifice, tehnice, strategii de utilizare a resurselor)
Civism, drepturile omului
Mass-media
DOMENIUL OCUPATIONAL
Aspecte legate de profesiuni si de viitorul profesional;
Aspecte teoretice si practice ale specialitatii;
Organizarea locului de munca;
Echipamente specifice specializarii;
Operatii, activitati si procese de productie specifice specializarii;
Calitatea serviciilor / produselor.
DOMENIUL EDUCATIONAL
Descoperiri stiintifice si tehnice
Patrimoniul socio-cultural european
functii comunicative ale limbIi:
Se va avea in vedere achizitionarea si exersarea cu precadere a acelor functii comunicative ale limbii (acte de vorbire) din lista de mai jos care sunt specifice domeniului profesional de specializare. Functiile comunicative ale limbii (actele de vorbire) vor fi exersate oral si in scris, atat in registrul formal, cat si in registrul informal, in contexte relevante pentru domeniul profesional de specializare.
Pe parcursul scolii postliceale se vor achizitiona si utiliza urmatoarele functii comunicative ale limbii (acte de vorbire):
A solicita si a oferi informatii generale si de ordin personal
A solicita si a oferi informatii legate de completarea unui formular
A solicita si a oferi informatii cu caracter de orientare
A solicita si a oferi informatii despre produse si servicii
A solicita si a oferi informatii despre costuri, preturi, etc.
A solicita si a oferi informatii despre fenomene si procese de productie
A solicita si a oferi informatii despre evenimente, experiente, actiuni si activitati profesionale
A solicita si a oferi informatii despre programul zilnic / saptamanal de munca
A confirma / infirma informatii
A solicita confirmarea / infirmarea unor informatii
A descrie persoane, obiecte, locuri, fenomene, activitati, evenimente, procese
A formula comparatii intre persoane, obiecte, locuri, fenomene, activitati, evenimente, procese
A formula oferte / invitatii
A accepta si a refuza o oferta / invitatie
A exprima si a argumenta refuzul de a face o actiune
A solicita si acorda / refuza permisiunea de face ceva
A oferi un obiect in mod politicos
A exprima multumiri
A cere scuze
A utiliza formule adecvate contextual de initiere, intretinere si incheiere a unei conversatii (inclusiv telefonice)
A cere permisiunea de a intrerupe o conversatie
A solicita si a da instructiuni
A solicita si a da sfaturi
A solicita si a formula propuneri, sugestii
A solicita, a oferi, a accepta sau a refuza ajutorul
A corecta / incuraja / avertiza pe cineva.
A planifica o actiune
A convinge, a determina cursul unei actiuni
A exprima acordul / dezacordul cu un curs de actiune
A caracteriza persoane, fapte, actiuni
A compara actiunile prezente cu cele trecute
A trage concluzii
A lua decizii
A exprima obligatia / necesitatea / interdictia de a face ceva
A exprima diverse grade de certitudine.
A exprima presupuneri
A exprima probabilitatea
A exprima actiuni / stari posibile
A exprima conditii
A exprima cauze si consecinte
A exprima intentii, dorinte, preferinte
A exprima atitudini emotionale: simpatie, regret, incredere, indoiala, ingrijorare, temere
A exprima o hotarare sau o promisiune
A exprima opinii / puncte de vedere personale
A argumenta / justifica opinii / puncte de vedere personale
A solicita opinii / puncte de vedere personale
A exprima satisfactia / insatisfactia fata de un punct de vedere
A exprima si a motiva acordul / dezacordul fata de opiniile altora
A contrazice opiniile altora
A face prezentari
A cere si a da clarificari pentru intelegerea unui mesaj
A cere si a da detalii si explicatii
A solicita repetarea si reformularea
ELEMENTE DE CONSTRUCTIE A COMUNICARII:
Categoriile gramaticale enumerate la acest capitol apartin metalimbajului de specialitate. Terminologia elementelor de constructie a comunicarii nu va face obiectul unei invatari explicite. In cadrul activitatii didactice nu se va apela la conceptualizarea unitatilor lingvistice utilizate in situatiile de comunicare. Structurile gramaticale de mai mare dificultate, dar necesare pentru realizarea unor functii comunicative, nu vor fi tratate izolat si analitic, ci vor fi abordate global. Elementele de gramatica se vor doza progresiv, conform dificultatii lor si nevoilor de comunicare, fara a se urmari epuizarea tuturor realizarilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate. Vor fi avute in vedere cu precadere acele structuri lingvistice care sunt specifice discursului specializat, in functie de specializare.
LIMBA ENGLEZA
Pe parcursul scolii postliceale se recomanda a se opera cu urmatoarele elemente de constructie a comunicarii:
Substantivul: substantive cu plural neregulat, substantive defective de numar, substantive colective
Adjectivul: grade de comparatie, comparatia intensiva, structuri care utilizeaza comparativul
Numeralul: numerale ordinale, numerale fractionare, numerale multiplicative
Verbul: diateza pasiva directa / indirecta; verbe modale; participiul trecut si functiile sale sintactice
Adverbul: de mod, de loc, de timp, de cantitate, marime si aproximare; grade de comparatie
Prepozitia: de loc, de timp, de pozitie, de miscare
Sintaxa: ordinea cuvintelor; fraza conditionala; corespondenta timpurilor; vorbirea directa / indirecta
LIMBA FRANCEZA
Pe parcursul scolii postliceale se recomanda a se opera cu urmatoarele elemente de constructie a comunicarii:
Lexic
Familii de cuvinte, campuri lexicale, denotatie, conotatie*
Relatii semantice: sinonime, antonime, omonime, paronime
Morfologie
Substantivul si determinantii sai
Determinantul adjectival si gradele de comparatie
Numeralul ordinal si cardinal
Pronumele personal, reflexiv, demonstrativ, posesiv, relativ, interogativ, nehotarat, adverbial, pronumele neutru "le"*
Verbul: diateza activa, pasiva si reflexiva, folosirea modurilor personale si nonpersonale, folosirea conjunctivului dupa locutiuni conjunctive si in propozitii relative
Adverbul de mod, de timp, de loc, de negatie, de afirmatie, de cantitate, adverbul modalizator*
Prepozitii si locutiuni prepozitionale
Conjunctii coordonatoare si subordonatoare
Locutiuni conjunctive*
Sintaxa
Ordinea cuvintelor
Concordanta modurilor si a timpurilor in fraza complexa
Exprimarea comparatiei, a cauzei, a conditiei, a consecintei, a scopului, a concesiei
Exprimarea opozitiei
Exprimarea progresiei proportionale
Propozitia participiala
Vorbirea directa/vorbirea indirecta
Tipuri de fraze
Fraza asertiva, interogativa directa si indirecta, negativa, exclamativa, impersonala
Tipuri de texte
Informativ, explicativ, descriptiv, incitativ (retete, instructiuni de folosire), publicitar
Argumentativ
Lectura imaginii
Imagine publicitara, constructia si interpretarea imaginii publicitare, relatia imagine/text
Tabel grafic, diagrama* (repere de completare si interpretare), relatia tabel/text informativ sau explicativ
LIMBA GERMANA
Pe parcursul scolii postliceale se recomanda a se opera cu urmatoarele elemente de constructie a comunicarii:
Lexic
Familii de cuvinte, campuri lexicale
Relatii semantice: sinonime, antonime, omonime, paronime
Morfologie
Substantivul (declinarea, pluralul) si determinantii sai
Adjectivul: declinarea, gradele de comparatie, structuri care utilizeaza comparativul
Numeralul ordinal si cardinal, numerale fractionare, numerale multiplicative
Pronumele personal, reflexiv, demonstrativ, posesiv, relativ, interogativ, nehotarat, adverbial, pronumele "man"
Verbul: diateza activa, pasiva si reflexiva; verbe modale; participiul trecut si functiile sale sintactice;
Adverbul de mod, de timp, de loc, de negatie, de afirmatie, de cantitate, grade de comparatie
Prepozitii si locutiuni prepozitionale
Conjunctii coordonatoare si subordonatoare
Sintaxa
Topica propozitiei principale si secundare (enuntiativa, interogativa directa si indirecta, negativa, exclamativa, impersonala)
Concordanta modurilor si a timpurilor in fraza complexa
Propozitii relative, temporale, circumstantiale;
Exprimarea cauzei, a conditiei, a consecintei, a scopului, a concesiei, a comparatiei, Infinitiv mit zu
Exprimarea opozitiei*
Exprimarea progresiei proportionale
Vorbirea directa/vorbirea indirecta
Tipuri de texte
Informativ, explicativ, descriptiv, incitativ (retete, instructiuni de folosire), publicitar, reflexiv,
Argumentativ, functional;
Lectura imaginii
Imagine publicitara ( constructia si interpretarea imaginii publicitare, relatia imagine/text)
Tabel grafic, diagrama*, statistica (repere de completare si interpretare), relatia tabel/text informativ sau explicativ
LIMBA ITALIANA
Pe parcursul scolii postliceale se recomanda a se opera cu urmatoarele elemente de constructie a comunicarii:
Lexic
Familii de cuvinte, campuri lexicale,
Relatii semantice: sinonime, antonime, omonime, paronime
Morfologie
L' articolo: usi particolari dell'articolo
Il nome: il plurale dei nomi composti
L'aggettivo: aggettivi qulalificativi - comparativi e superlativi organici; aggettivi determinanativi o indicativi;
Il pronome: pronomi personali: uso di lo, ci e vi; collocazione dei pronomi atoni; pronomi dimostrativi: il pronome quanto, pronomi indefiniti, pronomi relativi, pronomi interrogativi;
Il verbo: forma attiva e passiva, forma riflessiva;verbi irregolari; uso dei modi e dei tempi:modi finiti e modi indefiniti;
L'avverbio; gradi e alterazioni dell'avverbio; posizioni dell'avverbio;
La preposizione
La congiunzione
L'interiezione: tipi di interiezione
Sintaxa
La concordanza dei tempi
Il periodo ipotetico
Discorso diretto ed indiretto
Tipuri de texte
Informativ, explicativ, descriptiv, incitativ (retete, instructiuni de folosire), publicitar
Argumentativ
Lectura imaginii
Imagine publicitara, constructia si interpretarea imaginii publicitare, relatia imagine/text
Tabel grafic, diagrama* (repere de completare si interpretare), relatia tabel/text informativ sau explicativ
LIMBA RUSA
Pe parcursul scolii postliceale se recomanda a se opera cu urmatoarele elemente de constructie a comunicarii:
Substantivul si grupul nominal
paradigma nominala (actualizare)
cazul acuzativ cu prepozitiile (valori temporale, destinatia)
cazul genitiv cu prepozitiile pentru exprimarea valorii cauzale
cazul dativ cu prepozitiile si pentru exprimarea valorii cauzale
forma scurta a adjectivelor
gradele de comparatie ale adjectivului
Verbul si grupul verbal
paradigma verbala (actualizare)
verbele de miscare (actualizare)
modul conditional-optativ (conjunctia если бы)
rectiune verbala prepozitionala: состоять из , делиться на etc
gerunziul si participiul; constructii echivalente
verbele impersonale
gradele de comparatie ale adverbului
Elemente de relatie
Sintaxa
fraza cu subordonata concesiva (introdusa prin несмотря на то, что)
fraza cu subordonata circumstantiala conditionala (introdusa prin если)
fraza cu subordonata circumstantiala de cauza (introdusa prin потому что, так как)
Tipuri de texte
informativ, explicativ, descriptiv, publicitar si argumentativ
Lectura imaginii
imagine publicitara ( constructia si interpretarea imaginii publicitare, relatia imagine/text)
tabel grafic, diagrama*, statistica (repere de completare si interpretare), relatia tabel/text informativ sau explicativ
LIMBA SPANIOLA
Pe parcursul scolii postliceale se recomanda a se opera cu urmatoarele elemente de constructie a comunicarii:
Lexic
relatii semantice (sinonime, antonime, omonime), familii de cuvinte, campuri lexicale
Gramatica
Articolul hotarat si nehotarat
Substantivul: formarea femininului si a pluralului; determinantii substantivului (adjectiv posesiv, demonstrativ, interogativ)
Adjectivul: concordanta de numar si gen, gradele de comparatie
Verbul: folosirea modurilor verbale personale si ne personale (mod indicativ, conjunctiv, imperativ, infinitiv, gerunziu si participiu)
Pronumele: personal, reflexiv, relativ, demonstrativ, interogativ, posesiv, nehotarat.
Adverbul: de mod, de timp, de loc, de cantitate; gradele de comparatie
Prepozitii si locutiuni prepozitionale
Numeralul cardinal si ordinal
Conjunctii/ Locutiuni conjunctionale coordonatoare si subordonatoare
Sintaxa: concordanta modurilor si a timpurilor in fraza; vorbirea directa si indirecta; propozitia subordonata temporala, relativa, cauzala, conditionala, finala si concesiva.
Tipuri de fraze: fraza asertiva, interogativa directa si indirecta, negativa, exclamativa si impersonala.
Tipuri de texte: informativ, explicativ, descriptiv, publicitar si argumentativ.
CONDITII OBLIGATORII DE APLICARE DIDACTICA SI DE EVALUARE
Programa "Comunicare profesionala in limba moderna, nivel 3+" este conceputa pentru a fi parcursa ca modul unic. Se recomanda furnizorilor de formare ca parcurgerea acestui modul sa fie programata pe intreaga durata a cursurilor scolii postliceale (3 - 4 semestre), desi exista si posibilitatea parcurgerii lui in doar 2 semestre.
Planificarile calendaristice vor fi elaborate pentru intreaga durata a modulului, pentru a se avea o imagine de ansamblu asupra realizarii intregului curriculum.
Stabilirea competentelor care vor fi vizate si a continuturilor care vor fi parcurse in fiecare semestru este la latitudinea profesorilor, obligatia acestora fiind sa asigure, pana la incheierea modului, achizitionarea de catre elevi a tuturor competentelor din programa la un nivel satisfacator.
Corelarea competentelor cu continuturile tematice, lingvistice si functionale recomandate in programa scolara va fi realizata de catre profesor, in procesul de proiectare didactica, avand drept repere sugestiile din ghidul metodologic.
Alegerea temelor, contextelor si textelor pe baza carora se va lucra se va face in stricta corelare cu domeniul de specializare al fiecarei clase.
In activitatea de invatare-predare vor fi folosite metode comunicative, tehnici interactive si activitati centrate pe elev.
Echilibrarea sarcinilor de lucru se va realiza astfel: la texte dificile se vor stabili sarcini de lucru cu grad mic de dificultate, la texte usoare, se va avea in vedere ca gradul de dificultate a sarcinilor de lucru sa fie sporit.
Instrumentele si probele de evaluare vor fi elaborate in stricta corelare cu criteriile de performanta, cu conditiile de aplicabilitate si cu prevederile privind probele de evaluare din unitatea de competenta si in conformitate cu recomandarile privind evaluarea din ghidul metodologic.
Procesul de formare / invatare / instruire, privit global, la nivelul clasei, presupune:
proiectarea de la programa scolara - la planificarea anuala - la proiectarea unitatilor de invatare;
transpunerea proiectului in activitati didactice concrete;
evaluarea procesului care se desfasoara in clasa in vederea reglarii lui prin analiza feedback-ului obtinut;
evaluarea rezultatelor invatarii / gradului de achizitie a competentelor (inclusiv in vederea certificarii).
I. PLANIFICAREA CALENDARISTICA - este un instrument de interpretare personalizata a programei, care asigura un demers didactic concordant cu situatia concreta din clasa.
Elaborarea planificarilor presupune urmatoarele etape:
Studierea atenta a Unitatii de competenta si a programei scolare.
Selectarea din continuturile programei (teme, functii comunicative) a celor adecvate pentru domeniul de calificare
Corelarea competentelor cu continuturile selectate din programa scolara si conturarea Unitatilor de invatare (U.I.).
Identificarea resurselor didactice necesare: texte, materiale audio-video, documente autentice etc.
Stabilirea succesiunii unitatilor de invatare si detalierea continuturilor tematice pentru fiecare unitate in raport cu competentele care le sunt asociate.
Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de invatare, in concordanta cu competentele vizate.
Structura planificarii calendaristice
|
Nr. U.I. |
Continuturi ale U.I. continut tematic elemente de constructie a comunicarii functii comunicative |
Competente vizate* |
Nr. ore alocate |
Saptamana |
Observatii** (amendamente) |
*NOTA: In aceasta rubrica vor fi incluse si valorile si atitudinile vizate cu preponderenta de unitatea de invatare respectiva
**NOTA: Se completeaza pe parcursul parcurgerii modulului, in functie de problemele aparute si de constatarile facute in activitatea la clasa.
II. PROIECTAREA UNEI UNITATI DE INVATARE
Proiectul unitatii de invatare reprezinta singurul document de proiectare didactica necesar, el inlocuind planul de lectie.
Metodologia de proiectare a unei unitati de invatare consta intr-o succesiune de etape inlantuite logic, ce contribuie la detalierea continuturilor, in vederea formarii competentelor specifice.
Etapele proiectarii sunt aceleasi oricare ar fi unitatea de invatare vizata.
|
Detalieri ale continuturilor unitatii de invatare |
Competente vizate |
Activitati de invatare |
Resurse |
Evaluare |
|
Ce? |
De ce? |
Cum? |
Cu ce? |
Cat? (In ce masura?) |
|
tema (detaliata pe lectii) text / tip de text functii comunicative elemente de constructie a comunicarii |
III. TIPURI DE ACTIVITATI SI EXERCITII RECOMANDATE PENTRU DEMERSUL DIDACTIC
1. Obtine informatii prin receptarea de mesaje orale, legate de indeplinirea de sarcini de serviciu, in contexte profesionale semnificative
exercitii de identificare
exercitii de discriminare
exercitii de confirmare a intelegerii sensului global dintr-un mesaj oral
exercitii de selectarea ideilor principale dintr-un mesaj oral
exercitii de desprindere / intelegere de detalii specifice dintr-un text oral
2. Obtine informatii prin receptarea de mesaje scrise specializate, legate de indeplinirea de sarcini de serviciu, in contexte profesionale semnificative
exercitii de identificare si discriminare de informatii factuale, puncte de vedere, opinii, atitudini intr-un text specializat
exercitii de completare de texte lacunare
exercitii de identificare a sensului unor elemente de text nefamiliare intr-un text scris
exercitii de operare cu informatii din texte de specialitate: corelare, transfer in diverse forme de prezentare
proiecte individuale sau de grup
Exprima mesaje orale in limbaj complex, in contexte profesionale semnificative, in scopul indeplinirii de sarcini de serviciu
exercitii de solicitare si oferire de informatii si instructiuni, prin intrebari si raspunsuri,
exercitii de prezentare, relatare / repovestire, rezumare, monolog
dialog, conversatie dirijata sau libera, simulare, interviu, joc de rol, dezbatere
exercitii de rezumare orala
discutii, descrieri, asocieri, comparatii, povestire, comentariu, brainstorming
4. Elaboreaza mesaje scrise specializate, in contexte profesionale semnificative, in scopul indeplinirii de sarcini de serviciu
exercitii de completare de formulare si documente profesionale specifice specializarii
exercitii de redactare de texte functionale specifice specializarii
exercitii de redactare de corespondenta specifica specializarii
exercitii de redactare in vederea acuratetei informatiei si limbajului: paragraf, rezumat etc.
exercitii de adaptare a textului la context, la tipul de text si la subiect
exercitii de operare cu informatii din texte de specialitate: corelare, transfer in si din coduri non-lingvistice
proiecte individuale sau de grup
Participa la interactiuni orale si in scris legate de indeplinirea de sarcini de serviciu, in contexte profesionale semnificative
exercitii in perechi / grup, joc de rol, simulari: discutii profesionale, conversatii, interviu, corespondenta profesionala,
prezentari, raportari (formale si informale)
convorbiri telefonice
exercitii de reformulare, clarificare, explicare si adaptare a discursului oral si scris
proiecte de grup
IV. EVALUAREA
Evaluarea formativa, continua si regulata este implicita demersului pedagogic curent in orele de limba moderna, permitand atat profesorului cat si elevului sa cunoasca nivelul de achizitionare a competentelor si a cunostintelor, sa identifice lacunele si cauzele lor, sa faca remedierile care se impun in vederea reglarii procesului de invatare-predare.
Evaluarea in vederea certificarii competentelor se va realiza cu ajutorul unor instrumente si probe elaborate in concordanta cu prevederile privind probele de evaluare pentru competenta respectiva din unitatea de competenta, avandu-se in vedere criteriile de performanta si conditiile de aplicabilitate din componenta acesteia. Unele probe si instrumente de evaluare vor putea avea in vedere evaluarea integrata a mai multor competente, sau a mai multor criterii de performanta de la aceeasi competenta sau de la competente diferite.
In scopul de a se asigura un grad cat mai mare de validitate a evaluarii, probele de evaluare vor putea fi construite astfel incat sa integreze elemente din doua sau mai multe competente, pentru a modela cat mai aproape de realitate modul in care se realizeaza comunicarea.
In scopul de a se asigura intr-o masura cat mai mare validitatea si credibilitatea evaluarii, probele de evaluare se vor administra, in masura in care este posibil, in situatii de activitate profesionala reala / practica de atelier sau la agentul economic. Daca acest lucru nu este posibil, conditiile de administrare a probelor vor fi cat mai apropiate de situatiile reale si instructiunile vor oferi mai multe detalii privind contextul in care se produce comunicarea.
La elaborarea probelor si instrumentelor de evaluare este necesar sa se tina seama de urmatoarele recomandari:
Competenta1: Obtine informatii prin receptarea de mesaje orale, legate de indeplinirea de sarcini de serviciu, in contexte profesionale semnificative
Pentru certificare, se va considera suficienta demonstrarea cel putin o data a performantei pentru fiecare criteriu de performanta in fiecare dintre conditiile de aplicabilitate relevante pentru acesta.
Competenta 2: Obtine informatii prin receptarea de mesaje scrise specializate, legate de indeplinirea de sarcini de serviciu, in contexte profesionale semnificative
Pentru certificare, se va considera suficienta demonstrarea cel putin o data a performantei pentru fiecare criteriu de performanta in fiecare dintre conditiile de aplicabilitate relevante pentru acesta.
In unele cazuri va fi necesar ca probele de evaluare sa includa limite de timp realiste pentru realizarea sarcinilor de lucru, in concordanta cu cerintele specifice contextului profesional.
Competenta 3: Exprima mesaje orale in limbaj complex, in contexte profesionale semnificative, in scopul indeplinirii de sarcini de serviciu
Pentru certificare, se va avea in vedere demonstrarea performantei cel putin de doua ori pentru fiecare criteriu de performanta in conditiile de aplicabilitate relevante pentru acesta, o data in contexte formale si o data in contexte informale.
Prezentarile pot avea o durata variata, dar nu mai putin de 10 minute. Candidatii vor putea folosi planul de prezentare / notitele, dar prezentarea va fi libera si in nici un caz nu va fi citita.
Competenta 4: Elaboreaza mesaje scrise specializate, in contexte profesionale semnificative, in scopul indeplinirii de sarcini de serviciu
Pentru certificare, se va avea in vedere demonstrarea performantei cel putin de doua ori pentru fiecare criteriu de performanta in conditiile de aplicabilitate relevante pentru acesta, o data in contexte formale si o data in contexte informale.
Probele trebuie sa vizeze demonstrarea, cel putin o data, a capacitatii de a completa / redacta fiecare dintre tipurile si formatele de texte (doar cele care sunt specifice domeniului de specializare) prevazute in conditiile de aplicabilitate.
La elaborarea de texte se va permite utilizarea dictionarului si a altor materiale de referinta prevazute in conditiile de aplicabilitate.
Competenta 5: Participa la interactiuni orale si in scris legate de indeplinirea de sarcini de serviciu, in contexte profesionale semnificative
Probele se vor elabora astfel incat evaluarea candidatilor pe aceasta competenta sa fie integrata cu evaluarea competentelor de producere (competentele 3 si 4).
Pentru certificare, se va avea in vedere demonstrarea performantei cel putin de doua ori pentru competentele 5.1 si 5.2 in conditiile de aplicabilitate relevante pentru acestea, o data in contexte formale si o data in contexte informale.
In cazul convorbirilor telefonice (competenta 5.3), performanta va fi demonstrata atat pentru apeluri date cat si pentru apeluri primite.
In cazul corespondentei (competenta 5.4), probele vor viza demonstrarea, cel putin o data, a capacitatii de a completa / redacta fiecare dintre tipurile si formatele de texte (doar cele specifice domeniului de specializare) prevazute in conditiile de aplicabilitate.
Pentru a se realiza o evaluare cat mai completa a rezultatelor invatarii este necesar sa se aiba in vedere, mai ales in evaluarea formativa continua, evaluarea nu numai a produselor activitatii si invatarii elevilor, ci si a proceselor de invatare, si a competentelor achizitionate, a atitudinilor dezvoltate, precum si a progresului elevilor. Este evident ca modalitatile (metode, instrumente) traditionale de evaluare nu pot acoperi toata aceasta paleta de rezultate scolare care trebuie evaluate. In aceste conditii, pentru a putea obtine cat mai multe date relevante privind invatarea, este necesar ca pentru evaluare profesorii sa faca apel la metode si instrumente complementare de evaluare.
Pentru evaluarea formativa a achizitiilor (in termeni cognitivi, afectivi si performativi) elevilor, a competentelor lor de comunicare si inter-relationare si a atitudinilor dezvoltate de acestia, la orele de limbi moderne se recomanda utilizarea urmatoarelor metode si instrumente:
Observarea sistematica (pe baza unei fise de observare)
Tema de lucru (in clasa, acasa) conceputa in vederea evaluarii
Proiectul
Portofoliul
Autoevaluarea
Mai jos sunt prezentate cateva repere si sugestii pentru utilizarea proiectului si portofoliului ca instrumente complementare de evaluare.
PROIECTUL
Proiectul este o activitate complexa de invatare care se preteaza foarte bine a fi folosita si ca instrument de evaluare, atat formativa, cat si sumativa. Proiectul este o activitate individuala si/sau in grup, dar sunt de preferat proiectele de grup deoarece incurajeaza cooperarea si dezvolta competente de lucru in echipa. Un avantaj important al proiectului este ca da posibilitatea elevilor de a lucra in ritm propriu, de a-si folosi mai bine stilul propriu de invatare si permite invatarea si de la colegi.
Proiectul pune elevii in situatia de a lua decizii, de a comunica si negocia, de a lucra si invata in cooperare, de a realiza activitati in mod independent, de a impartasi celorlalti cele realizate / invatate, intr-un cuvant, il ajuta sa participe direct la propria lui formare
Metoda proiectului presupune lucrul pe grupe si necesita pregatirea profesorului si a elevilor in ideea lucrului in echipa, prin cooperare, atat in clasa, cat si in afara clasei. Grupul poate fi alcatuit din doua pana la zece persoane in functie de marimea clasei, natura obiectivelor si experienta participantilor, dar un numar de patru-cinci participanti reprezinta marimea ideala pentru grupurile care au de indeplinit obiective precise. Cu cat creste numarul membrilor, cu atat scade posibilitatea participarii efective la toate activitatile a fiecaruia, dar poate creste complexitatea obiectivelor urmarite. Proiectele realizate de grupuri mari sunt de asemenea greu de monitorizat.
Proiectul este o activitate complexa care ii solicita pe elevi:
sa faca o cercetare (investigatie);
sa realizeze proiectul propriu-zis (inclusiv un produs care urmeaza a fi prezentat: dosar tematic, ghid, pliant, ziar, afis publicitar, carte, film, expozitie, corespondenta, spectacol / serbare etc.);
sa elaboreze raportul final.
sa faca prezentarea publica a proiectului
Etapele realizarii unui proiect sunt:
Alegerea temei;
Planificarea activitatii:
Stabilirea obiectivelor proiectului;
Alegerea subiectului in cadrul temei proiectului de catre fiecare elev / grup;
Distribuirea responsabilitatilor in cadrul grupului;
Identificarea surselor de informare (manuale, proiecte mai vechi, carti de la biblioteca, presa, persoane specializate in domeniul respectiv, institutii, organizatii guvernamentale etc.);
Cercetarea propriu-zisa.
Realizarea materialelor.
Prezentarea rezultatelor cercetarii si/sau a materialelor create.
Evaluarea (cercetarii in ansamblu, a modului de lucru, a produsului realizat).
Desi proiectul presupune un grad inalt de implicare a elevului in propria sa formare, aceasta nu are drept consecinta non-angajarea profesorului. Daca elevii urmeaza sa-si conceptualizeze, indeplineasca si prezinte eficient proiectele, atunci ei au nevoie de orientare, consiliere si monitorizare discreta in toate fazele activitatii. Profesorul ramane asadar un factor esential al procesului, mai ales daca proiectul este folosit si ca instrument de evaluare a rezultatelor scolare.
Sarcinile profesorului vizeaza organizarea activitatii, consilierea (da sugestii privind surse sau proceduri) si incurajarea participarii elevilor; este esentiala neimplicarea sa in activitatea propriu-zisa a grupurilor de elevi (lasand grupul sa lucreze singur in cea mai mare parte a timpului), interventia sa fiind minima si doar atunci cand este absolut necesara. Luarea de decizii pentru rezolvarea pe cont propriu de catre elevi a dificultatilor intampinate constituie o parte importanta a invatarii prin proiect. Este insa la fel de important sa se evite ca elevii sa fie pusi in situatia de a avea esecuri majore, caci esecul are o importanta influenta negativa asupra invatarii. Asigurarea si evidentierea succesului (chiar daca este vorba de succese mici sau partiale!) fiecaruia dintre elevi este una dintre sarcinile importante ale profesorului.
Este foarte important ca instructiunile emise de profesor sa fie clare, specifice si sa contina si o limita de timp pentru indeplinirea obiectivelor. Este foarte eficient sa se scrie instructiunile pe tabla, foi de hartie si sa se precizeze rolurile in grup (de ex. secretar - scrie ideile emise de participanti; mediator - asigura participarea tuturor membrilor grupului la discutii; cronometror - urmareste incadrarea in limitele de timp stabilite; raportor - prezinta intregii clase concluziile grupului).
Esenta proiectului consta:
Intr-un scop concret care sa permita folosirea limbii straine pentru comunicare in contexte autentice;
Intr-o responsabilitate comuna a elevilor si a profesorului in planificare si executie;
Intr-o sarcina concreta in care activitatile lingvistice si activitatile practice (scrisul, tiparirea, pictarea, decuparea etc.) se intrepatrund;
Intr-o utilizare autonoma a unor mijloace auxiliare (costume, computer, aparat foto, microfon, camera de luat vederi, dictionare, scrisori, creioane, foarfece etc.)
In dobandirea unei experiente concrete, practice extinsa dincolo de clasa.
Evaluarea cu ajutorul proiectului. Elevii pot fi notati pentru modul de lucru, pentru modul de prezentare si/sau pentru produsul realizat.
Activitatea in proiect a elevilor poate fi evaluata pe cinci dimensiuni:
operarea cu fapte, concepte, deprinderi rezultate din invatare (daca cerinta este ca elevii sa-si elaboreze proiectul pe baza cunostintelor si intelegerii dobandite in scoala, ei au ocazia astfel sa-si selecteze si sa decida ce date, fapte, concepte, deprinderi doresc sa includa in proiect);
competentele de comunicare - se pot urmari toate categoriile de competente de comunicare atat pe perioada elaborarii proiectului, cat si la prezentarea acestuia (proiectele ofera elevilor ocazii de comunicare cu un public mai larg: cu profesorii, cu alti adulti si colegi intr-un efort de colaborare si, nu in ultimul rand, cu ei insisi);
calitatea muncii (sunt examinate in mod obisnuit inovatia si imaginatia, judecata si tehnica estetica, executia si realizarea, dezvoltarea unui proiect pentru a pune in lumina un anumit concept);
reflectia (capacitatea de a se distanta fata de propria lucrare, de a avea permanent in vedere obiectivele propuse, de a evalua progresul facut si de a face rectificarile necesare). Elevul ajunge cu timpul sa interiorizeze aceste practici astfel incat ajunge la performanta de a-si aprecia singur munca. In plus, cand elevul continua sa creeze intr-un anumit gen, se familiarizeaza cu criteriile acestuia si invata progresiv sa gandeasca in acel domeniu.
produsul proiectului - in masura in care se face evaluarea competentelor elevului asa cum sunt ele materializate in produs, si nu aspecte ale proiectului nerelevante pentru invatarea care se doreste a fi evaluata.
Evaluatorul este interesat si de alte doua aspecte: profilul individual al elevului (ceea ce evidentiaza proiectul in domeniul capacitatilor cognitive si al stilului de invatare ale elevului) si, respectiv, modul in care elevul s-a implicat in comunicarea si cooperarea nu numai cu alti elevi, dar si cu profesori, experti din exterior, precum si folosirea judicioasa de catre acesta a diferitelor resurse (biblioteca, internet).
Experienta a aratat ca proiectele pot servi foarte bine mai multor scopuri: ele angajeaza elevii pe o perioada de timp semnificativa, determinandu-i sa conceapa schite, sa le revizuiasca si sa reflecteze asupra lor; pe baza lor se dezvolta relatii interpersonale, cooperare; ofera oportunitati de comunicare si utilizare a limbii moderne in contexte autentice; ofera o ucenicie pentru tipul de munca ce va fi desfasurata dupa incheierea scolii; permit elevilor sa-si descopere "punctele forte" si sa le puna in valoare: mobilizeaza un sentiment al implicarii, generand o puternica motivatie interioara; si, probabil, lucrul cel mai important, constituie un cadru propice in care elevii pot demonstra intelegerea si competentele dobandite prin parcurgerea curriculum-ului scolar.
PORTOFOLIUL PENTRU LIMBI MODERNE este un document sau o culegere structurata de documente in care fiecare titular (elev / persoana care studiaza limbi straine) poate sa reuneasca de-a lungul anilor si sa prezinte intr-un mod sistematic calificativele, rezultatele si experientele pe care le-a dobandit in invatarea limbilor precum si esantioane din lucrari personale. Ca exemplu ar putea fi luat "Portofoliul European al Limbilor", EAQUALS - ALTE.
La baza acestui portofoliu se afla doua obiective majore:
motivarea elevului (celui care invata) prin recunoasterea eforturilor sale si diversificarea studierii limbilor la toate nivelurile de-a lungul intregii vieti;
prezentarea competentelor lingvistice si culturale dobandite (achizitionate)
Conceput ca un document personal in care elevul poate sa inscrie calificativele si experientele sale lingvistice, portofoliul contine trei parti:
un pasaport (carnet) care atesta calificarile formale nationale;
o biografie lingvistica ce descrie competentele atinse in domeniul limbilor straine si experienta de invatare. Se utilizeaza scari de evaluare si autoevaluare care se regasesc in cadrul european comun de referinta.
un dosar care contine alte materiale cu privire la procesul de invatare, obiectivele fixate de titular, carnetul de bord, cu notatiile privind experientele de invatare, esantioane din lucrari personale si / sau documente.
"Portofoliul European al Limbilor" ar putea fi folosit ca model pentru elaborarea portofoliilor elevilor. In acest caz, dosarul care ar face parte din portofoliul lingvistic al elevului ar putea contine documente cum ar fi:
o lista cu texte literare sau de alta natura citite in limba straina (sub forma imprimata sau electronica);
o lista de texte audio-vizuale, ascultate/ vazute (emisiuni radio/TV, filme, casete audio-video, CD-ROM etc.);
interviuri scrise sau pe caseta audio, integrale sau secvente;
raspunsuri la chestionare, interviuri;
proiecte / parti de proiecte realizate;
traduceri;
fotografii, ilustratii, pliante, afise publicitare, colaje, machete, desene, caricaturi (reproduceri / creatii personale);
texte literare (poezii, fragmente de proza);
lucrari scrise curente / teste;
compuneri / creatii literare personale;
contributii personale la reviste scolare;
extrase din presa si articole redactate pe o tema data;
corespondenta care implica utilizarea unei limbi straine.
Portofoliul se realizeaza prin acumularea in timp, pe parcursul scolaritatii, a acelor documente considerate relevante pentru competentele detinute si pentru progresul inregistrat de elev.
Dosarul va prezenta la inceput o lista cu documentele existente, organizata fie tematic, fie tematic si cronologic. Documentele dosarului se acumuleaza fie la cererea profesorului, fie la dorinta elevului (care va include acele documente pe care le considera ca fiind semnificative pentru propriul progres) si vor fi alese astfel incat sa arate etapele in evolutia elevului.
Portofoliul permite elevului:
sa-si puna in evidenta achizitiile lingvistice;
sa-si planifice invatarea;
sa-si monitorizeze progresul
sa ia parte activ la propriul proces de invatare.
Portofoliul permite profesorului:
sa inteleaga mai bine obiectivele si nevoile elevului;
sa negocieze obiectivele invatarii si sa stimuleze motivatia;
sa programeze invatarea;
sa evalueze progresul si sa propuna masuri si actiuni de remediere unde (si daca) este nevoie
sa evalueze activitatea elevului in ansamblul ei.
Profesorul poate proiecta un portofoliu in raport de obiectivele / competentele din Curriculum-ul National si de situatia in care il va utiliza. Perioada de realizare a portofoliului de catre elev va fi mai indelungata si ii va fi adusa la cunostinta.
Vezi Implementation of "Education & Training 2010" programme, Working group on Basic skills, foreign language teaching and entrepreneurship; Report November 2003, Annex 2, nota 24, pp. 48-58
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 8566
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
