CONCEPTUL DE CONSILIERE SCOLARA SI VOCATIONALA - ASPECTE TEORETICE

CONCEPTUL DE CONSILIERE SCOLARA SI VOCATIONALA - ASPECTE TEORETICE

Consilierea isi are originea in orientarea si selectia profesionala, activitate conturata practic si fundamentata teoretic la inceputul secolului XX, in Statele Unite ale Americii.

Pe baza cercetarilor sale, Fr. Parsons a institutionalizat un program de orientare profesionala structurat in trei etape: a) diagnoza aptitudinilor si capacitatilor individului; b) informarea asupra meseriilor disponibile si a solicitarilor acestora; c) plasarea individului intr-o meserie adecvata aptitudinilor si intereselor sale.

Organizarea sistematica a activitatii de consiliere a fost realizata de E.G.Williamson la Universitatea din Minnesota, care a folosit consilierea si progresele din psihometrie pentru a dezvolta un model de consiliere profesionala  sau vocationala. Acest model a fost fundamentat teoretic pe conceptia "trait and factor" (trasatura si factor), care a dominat consilierea scolara pana la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial. Evolutia consilierii scolare, ca activitate complexa de asistenta psihopedagogica s-a realizat in stransa legatura cu o serie de evenimente social - politice, economice, militare, stiintifico- tehnice, etc.(Gh. Tomsa, Consilierea si orientarea in scoala, Casa de editura si presa Viata Romaneasca, Bucuresti, 1999, p. 24,25)

Consilierea reprezinta o actiune prin care se urmareste sugerarea modului de a proceda sau a modului de comportare ce trebuie sa fie adoptat intr-o situatie data, sau in general, in viata si activitatea cotidiana. In cadrul grupurilor scolare, consilierea reprezinta o forma particulara de interactiune si influentare, care contribuie la omogenizarea liniilor grupului de elevi. Consilierea prezinta importanta deosebita in procesul de elaborare a deciziilor si indeosebi in activitatea de orientare scolara si profesionala. Eficienta ei depinde de competenta profesorului , de autoritatea si prestigiul pe care acesta le are asupra elevului consiliat.

Consilierea se bazeaza pe persuasiune si respectarea libertatii de optiune a celui consiliat. (Ion Dragan, Dumitru Ozunu, Gh. Tomsa - Dictionar de orientare scolara si profesionala, Editura Afeliu, Bucuresti, 1996, p. 25)

Consilierea scolara este un proces intensiv de acordare a asistentei psihopedagogice  elevilor, studentilor si celorlalte persoane implicate in procesul educational (profesori, parinti, tutori, autoritati scolare).Aceasta urmareste prevenirea situatiilor de criza personala si educationala si, mai mult, urmareste dezvoltarea personala, educationala si sociala a elevilor.Ea se axeaza pe unitatea triadica familie - copil - scoala, ea fiind preocupata de realizarea unei armonii intre cei trei termeni ai relatiei, in vederea desfasurarii unei educatii eficiente si a dezvoltarii optime a personalitatii copilului.

Consilierea scolara constituie doar una din numeroasele forme si specializari conturate in domeniul consilierii, cum ar fi: consilierea psihologica, consilierea familiei, consilierea pe probleme de sex, droguri, alcoolism etc.

In procesul de consiliere scolara se incearca provocarea unei schimbari voluntare in atitudinile si comportamentul clientului. Consilierea scolara are ca scop fundamental sprijinirea clientului (elev, parinte sau profesor) pentru ca acesta sa devina capabil sa se ajute singur, sa se inteleaga atat pe sine insusi, cat si realitatea inconjuratoare.

O definitie interesanta a fost data consilierii de catre R. W. Strowig, definitie incrustata astazi pe o placa de tip comemorativ la Universitatea din Wisconsin- SUA: "Consilierea inseamna multe lucruri. Ea este o tehnica de informare si evaluare. Ea este experienta de comunicare. Dar mai mult decat atat, ea este o cautare in comun a sensului in viata omului, cu dezvoltarea dragostei ca element esential concomitent cu cautarea si consecintele ei. Pentru mine, restul este lipsit de importanta, daca nu exista actiunea de cautare a sensului vietii. Intr-adevar, aceasta cautare este insasi viata, iar consilierea este numai o intensificare speciala a acestei cautari."

Aceasta definitie pune accentul pe cresterea si dezvoltarea pozitiva si pe relatia consilierii cu viata cotidiana. In scoala, consilierea tocmai asa ceva trebuie sa fie, adica o activitate personala intensa, axata pe descoperirea de sine a elevului sau a celorlalti participanti la procesul de educatie si instructie. (Gh. Tomsa, op. cit., p. 21 - 24)