Curriculum National; abordare generalA si implicaTii in practica educationalA

1. Obiectivele unitatii de invatare nr. 5

Pe parcursul si la sfarsitul acestei unitati de invatare, studentii vor fi capabili: Sa utilizeze in diverse contexte de instruire, metodice etc. principalele concepte teoretice specifice acestui capitol: cicluri curriculare, arii curriculare, curriculum la decizia scolii, discipline optionale etc; Sa caracterizeze principalele linii directoare care au jalonat conceperea Curriculum-ului National; Sa argumenteze necesitatea complementaritatii, in practica scolara, a curriculum-ului obligatoriu cu cel optional; Sa elaboreze documente curriculare de diverse tipuri si grade de generalitate, in functie de diverse contexte educationale; Sa utilizeze/ sa integreze in practica scolara documentele curriculare specifice.

2. Curriculum National

2.1.Concept, semnificatii

Curriculum National reprezinta sistemul experientelor de invatare oferite de scoala intr-un sistem national. Prin CURRICULUM NATIONAL se desemneaza, in mod conventional, totalitatea programelor scolare. Astfel, tot in mod conventional, prin REFORMA CURRICULARA se desemneaza in principal reforma operata la nivelul programelor scolare si al suportului institutional al acestora, planurile-cadru de invatamant.

Curriculum-ul National adoptat in 1998 ofera un grad mai ridicat de flexibilitate, oferind posibilitatea conceperii unor trasee curriculare diferentiate si personalizate. Aceasta flexibilitate se concretizeaza in principal, in raportul dintre "curriculum nucleu" sau obligatoriu (65% - 70%) si cel "la decizia scolii" (35%-30%). Acesta din urma trebuie sa ofere o gama larga de posibilitati, din care trebuie sa se aleaga una sau mai multe variante, adaptate cerintelor elevilor.

CURRICULUM NATIONAL a fost elaborat pentru a sintetiza ansamblul de asteptari exprimate de scoala fata de un tanar capabil sa raspunda cerintelor unor realitati exprimate.

Aceste exigente s-ar putea rezuma in:

Capacitati superioare de gandire critica si divergenta, in masura sa-i ajute pe elevi sa utilizeze cunostintele si competentele dobandite in diferite situatii problema;

Motivatia si disponibilitatea de a raspunde in mod adecvat la schimbare, ca premisa a oricarei dezvoltari personale;

Capacitati de insertie sociala activa, alaturi de un set de aptitudini si de valori personalizate, care vor permite elevilor participarea la viata unei societati deschise si democratice.

Repere fundamentale in procesul de elaborare a noului curriculum pentru invatamantul obligatoriu:

Raportarea la dinamica si la necesitatile actuale, precum si la finalitatile de perspectiva ale sistemului romanesc de invatamant, generate de evolutiile societatii si formulate in diverse documente de politica educationala;

Raportarea la tendintele actuale si la criteriile internationale general acceptate in domeniul reformelor curriculare;

Raportarea la acele traditii ale sistemului romanesc de invatamant care sunt pertinente din punctul de vedere al reformei in curs.

Reforma curriculara are in vedere construirea programelor scolare pe baza urmatorilor indicatori:

Nivelul, varietatea si complexitatea intereselor educationale ale elevilor;

Ritmul multiplicarii permanente a domeniilor cunoasterii;

Exigentele formarii personalitatii elevului intr-o lume in schimbare.

Elaborarea noului CURRICULUM NATIONAL a urmarit:

Adecvarea curriculum-ului, in ansamblul sau, la contextul socio-cultural national;

Permeabilitatea curriculum-ului fata de evolutia in domeniu inregistrata pe plan international;

Coerenta, manifestata atat la nivelul relatiei dintre curriculum si finalitatile sistemului de invatamant, cat si la nivelul diferitelor componente intrinseci ale acestuia;

Pertinenta curriculum-ului in raport cu obiectivele educationale;

Transparenta curriculum-ului din punctul de vedere al tuturor agentilor educationali implicati;

Articularea optima a fazelor procesului curricular in ansamblul sau: proiectare, elaborare, aplicare, revizuire permanenta.

2.2. Curriculum National: dimensiuni ale noutatii

Se manifesta prin:

plasarea invatarii - ca proces - in centrul demersurilor scolii (important este nu ceea ce profesorul a predat, ci ceea ce elevul a invatat);

orientarea invatarii spre formarea de capacitati si atitudini prin dezvoltarea competentelor proprii rezolvarii problemelor, precum si prin folosirea strategiilor participative in activitatea didactica;

flexibilizarea ofertei de invatare venita dinspre scoala (structurarea nu a unui invatamant unic pentru toti, conceput pentru un elev abstract, ci a unui invatamant pentru fiecare, deci pentru elevul concret);

adaptarea continuturilor invatarii la realitatea cotidiana, precum si la preocuparile, interesele si atitudinile elevului;

introducerea unor noi modalitati de selectare si de organizare a obiectivelor si a continuturilor, conform principiului "nu mult, ci bine"; important nu este nu doar ce anume, ci cat de bine, cand si de ce se invata, dar si la ce anume serveste mai tarziu ceea ce s-a invatat la scoala;

posibilitatea realizarii unor parcursuri scolare individualizate, motivante pentru elevi, orientate spre inovatie si implinire personala;

responsabilitatea tuturor agentilor educationali in vederea proiectarii, monitorizarii si evaluarii curriculum-ului.

2.3. Ciclurile curriculare

Ciclurile curriculare reprezinta periodizari ale scolaritatii care au in comun obiective specifice. Ele grupeaza mai multi ani de studiu, care apartin uneori de niveluri scolare diferite. Aceste periodizari ale scolaritatii se suprapun peste structura formala a sistemului de invatamant, cu scopul de a focaliza obiectivul major al fiecarei etape scolare si de a regla procesul de invatamant prin interventii de natura curriculara.

Introducerea ciclurilor curriculare se exprima la nivel de:

Obiective care particularizeaza finalitatile gradinitei, ale invatamantului primar si ale invatamantului secundar;

Metodologie specifica didactica.

Introducerea ciclurilor curriculare devine operativa prin:

Modificarile in planurile de invatamant, privind:

gruparea obiectelor de studiu;

momentul introducerii in planurile-cadru a unor anumite discipline;

ponderea disciplinelor in economia planurilor;

Modificarile conceptuale la nivelul programelor si al manualelor scolare;

Modificarile de strategie didactica (conditionate de regandirea formarii initiale si continue a invatatorilor si a profesorilor).

Ciclurile curriculare ale invatamantului primar si gimnazial sunt prezentate in tabelul urmator:

Fiecare ciclu curricular ofera un set coerent de obiective de invatare, care consemneaza ceea ce ar trebui sa atinga elevii la capatul unei anumite etape a parcursului lor scolar. Prin aceste obiective, ciclurile curriculare ofera diferitelor etape ale scolaritatii o serie de dominante care se reflecta in alcatuirea programelor scolare.

Efecte ale introducerii ciclurilor curriculare:

Crearea continuitatii la trecerea de la o treapta de scolaritate la alta (gradinita-invatamant primar, invatamant primar-gimnaziu,
gimnaziu-liceu) prin:

o   transferul de metode;

o   stabilirea de conexiuni explicite la nivelul curriculum-ului.

Crearea premiselor necesare pentru extinderea scolaritatii catre varstele de 6 si 16 ani;

Constituirea unei structuri a sistemului de invatamant mai bine corelata cu varstele psihologice.

2.3.1. Obiectivele ciclurilor curriculare

Ciclul achizitiilor fundamentale (grupa pregatitoare a gradinitei - acolo unde exista, urmata de clasele I-a si a II-a) are ca obiective majore acomodarea la cerintele sistemului scolar si alfabetizarea initiala.

Acest ciclu vizeaza:

Asimilarea elementelor de baza ale principalelor limbaje conventionale (scris, citit, calcul aritmetic);

Stimularea copilului in vederea perceperii, cunoasterii si stapanirii mediului apropiat;

Stimularea potentialului creativ al copilului, a intuitiei si a imaginatiei acestuia;

Formarea motivarii pentru invatare, inteleasa ca o activitate sociala.

Ciclul de dezvoltare (clasele a III-a - a IV-a ) are ca obiectiv major formarea capacitatilor de baza necesare pentru continuarea studiilor.

Ciclul de dezvoltare vizeaza:

Dezvoltarea achizitiilor lingvistice si incurajarea folosirii limbii romane, a limbii materne si a limbilor straine pentru exprimare in situatii variate de comunicare;

Dezvoltarea unei gandiri structurate si a competentei de a aplica in practica rezolvarea de probleme;

Familiarizarea cu o abordare pluridisciplinara a domeniilor cunoasterii;

Constituirea unui set de valori consonante cu o societate democratica si pluralista;

Incurajarea talentului si a experientei in diferite forme de arta;

Formarea responsabilitatii pentru propria dezvoltare si sanatate;

Formarea unei atitudini responsabile fata de mediu.

Ciclul de observare si orientare (clasele a VII-a - a IX-a) are ca obiectiv major orientarea in vederea optimizarii optiunii scolare si profesionale ulterioare.

El vizeaza:

Descoperirea de catre elev a propriilor afinitati, aspiratii si valori in scopul construirii unei imagini de sine pozitive;

Formarea capacitatii de analiza a setului de competente dobandite prin invatare in scopul orientarii spre o anumita cariera profesionala;

Dezvoltarea capacitatii de a comunica, inclusiv prin folosirea diferitelor limbaje specializate;

Dezvoltarea gandirii autonome si a responsabilitatii fata de integrarea in domeniul social.

2. 4. Aria curriculara

Ofera o viziune multi- si/sau inter-disciplinara asupra obiectelor de studiu. Curriculum-ul National este structurat pe sapte arii curriculare, stabilite pe baza unor principii si criterii de tip epistemologic si psihopedagogic.

Acestea sunt:

limba si comunicare;

matematica si stiintele ale naturii;

om si societate;

arte;

educatie fizica si sport;

tehnologii;

consiliere si orientare.

2.5. Curriculum nucleu

Curriculum nucleu cuprinde numarul minim de ore de la fiecare disciplina obligatorie prevazuta in planul-cadru de invatamant. Programele pentru aceste discipline din curriculumul nucleu cuprinde obiective cadru, obiective de referinta, continuturi si standarde curriculare de performanta obligatorii pentru toate scolile si pentru toti elevii.

Drept consecinta, noile programe scolare pe discipline cuprind:

Obiective cadru

Obiectivele cadru sunt obiective cu un grad ridicat de generalitate si complexitate. Ele se refera la formarea unor capacitati si aptitudini generate de specificul disciplinei si sunt urmarite de-a lungul mai multor ani de studiu.

Obiective de referinta

Obiectivele de referinta specifica rezultatele asteptate ale invatarii si urmaresc progresia in formarea capacitatii si achizitia de cunostinte ale elevului de la un an de studiu la altul.

Acest mod de a concepe obiectivele mentionate in programa are urmatoarele avantaje:

Ofera o imagine sintetica asupra domeniului de cunoastere modelat prin intermediul didacticii obiectului de invatamant avut in vedere;

Asigura evidentierea unei dezvoltari progresive in achizitia de competente de la un an de studiu la altul;

Reprezinta un instrument conceptual care, utilizat corect la nivelul evaluarii, ofera o harta clara a evolutiei capacitatilor copilului si posibilitatea stimularii acelor deprinderi care au fost insuficient formate si dezvoltate;

Creeaza premisele pentru deplasarea accentelor in activitatea didactica de pe transmiterea de informatii pe aspecte formative ale predarii-invatarii.

Activitati de invatare

Exemplele de activitati de invatare propun modalitati de organizare a activitatii in clasa. Programa ofera cel putin un exemplu de activitate pentru fiecare obiectiv de referinta in parte. Exemplele de activitati de invatare sunt construite astfel incat sa porneasca de la experienta concreta a elevului si sa se integreze unor strategii didactice adecvate contextelor variate de invatare.

2.6. Curriculum la decizia scolii

Curriculum la decizia scolii acopera diferenta de ore dintre Curriculum-ul nucleu si numarul maxim de ore pe saptamana pe disciplina si pe an de studiu, prevazute in planurile cadru de invatamant. Obiectivele si continuturile care intra in curriculum la decizia scolii nu sunt obligatorii. Ele fac insa parte din disciplina prevazuta in planul cadru.

Forme de manifestare/ concretizare a curriculum-ului la decizia scolii

Curriculum nucleu aprofundat (CAN);

Curriculum extins (CE);

Curriculum elaborat in scoala (CES).

Curriculum nucleu aprofundat (CAN) presupune realizarea obiectivelor si insusirea continuturilor obligatorii din programa disciplinei, prin diversificarea activitatilor de invatare pana la acoperirea numarului maxim de ore din plaja orara a disciplinei respective. Aceasta varianta se poate realiza cu elevii ale caror interese nu sunt orientate spre respectiva disciplina si/sau arie curriculara; sau pentru elevii slabi care au nevoie de un numar de ore mai mare decat ceilalti pentru insusirea continuturilor obligatorii.

Curriculum extins (CE) presupune parcurgerea in intregime a programei, atat a continuturilor obligatorii cat si a celor neobligatorii. Se largeste astfel oferta de invatare (cunostinte, capacitati, atitudini etc.) pana la acoperirea numarului maxim de ore din plaja orara a disciplinelor respective.

Aceasta varianta se poate realiza cu elevii care manifesta interes pentru anumite discipline sau arii curriculare.

Curriculum elaborat in scoala (CES) presupune diverse tipuri de activitati optionale pe care le propune scoala (sau le alege din lista avansata la nivel central). Proiectarea curriculumului elaborat in scoala va fi conditionata de: resursele umane si materiale din scoala, interesele elevilor, situatiile specifice scolii, necesitatile comunitatii locale.

Forme ale CES:

a)  Optionalul la nivelul disciplinei reprezinta o oferta diferita fata de cea propusa de autoritatea centrala. Aceasta este elaborata in scoala, la nivelul catedrei si presupune formularea unor obiective de referinta care nu apar in programa.

b)  Optionalul la nivelul ariei curriculare presupune alegerea unei teme care implica cel putin doua discipline din aceeasi arie curriculara. In acest caz, pornind de la obiectivele cadru ale disciplinelor vor fi formulate obiective de referinta din perspectiva temei pentru care s-a optat.

c)  Optionalul la nivelul mai multor arii curriculare poate fi proiectat pornind de la un obiectiv complex transdisciplinar sau interdisciplinar prin intersectarea unor segmente de discipline apartinand mai multor arii curriculare. Obiectivele de referinta deriva, in acest caz din obiectivele cadru ale ariilor curriculare asociate.

2.7. Disciplinele optionale

Ce sunt disciplinele optionale?

Disciplinele optionale sunt:

discipline/teme/cursuri optionale pe care scoala le propune elevilor cu aprobarea Inspectoratelor Scolare Judetene, ISMB;

proiectele de discipline/teme/cursuri optionale propuse de profesori sau invatatori, aprobate de consiliile de administratie din scoli si licee sau, dimpotriva, alese din lista oferita de MEC;

discipline de sine statatoare (nu reprezinta extinderi sau aprofundari);

posibilitati de "dezvoltare locala de curriculum";

oportunitati ce constituie ideea insasi de reforma curriculara, prin oferta generoasa pe care scoala o face elevilor;

"repere" pentru definirea "personalitatii" scolii sau pe care aceasta vrea sa si-o creeze;

puncte de referinta in elaborarea "Proiectului scolii";

oportunitati in asigurarea parcursurilor individuale ale elevilor, potrivit intereselor si aptitudinilor individuale ale elevilor, potrivit intereselor si aptitudinilor lor (lucru in echipa, grupe de 10-15 elevi);

primul pas in realizarea reformei de mentalitate in scoli si licee la nivelul conducerii, cadrelor didactice, elevilor si implicit parintilor;

posibilitati concrete de realizare a unui invatamant formativ si vocational;

modalitati concrete prin care profesorii si invatatorii pot da dovada maiestriei lor profesionale si psihopedagogice prin abordarea tematica a propriilor lor preferinte;

oportunitati ale elevilor de a alege domeniul in care doresc sa-si dezvolte deprinderi si capacitati si sa-si contureze propriul sistem de atitudini si valori;

cadrul oferit de scoala:

o   elevilor pentru a-si alege propriul demers scolar;

o   parintilor de a alege scoala in functie de oferta;

o   profesorilor de a alege scoala in functie de nevoia si posibilitatea de implinire profesionala;

o   directorului de a-si alege colectivul de cadre didactice in functie de oferta si personalitatea scolii.

Cum se stabilesc optionalele?

In completarea curriculum-ului nucleu scoala poate opta pentru una din cele trei variante la decizia scolii (CNA; CE; CES).

Scoala are libertatea de a propune o oferta foarte variata: schema a unei clase poate include toate tipurile de curriculum la decizia scolii (de exemplu CE pentru aria curriculara 1, CNA pentru aria curriculara 2, CES pentru ariile 3 si 4 sau 4 si 5 etc.).

Proiectarea disciplinelor optionale

Proiectarea curriculum-ului elaborat in scoala are ca repere:

resursele umane si materiale ale scolii;

interesele elevilor;

situatiile specifice scolilor;

necesitatile comunitatii locale.

Curriculum National pentru invatamantul primar-gimnazial si liceal propune urmatoarele modele de proiectare, care tin seama de structura curriculum-ului nucleu, centrat pe obiective.

A. Optionalul la nivelul disciplinei consta in activitati, proiecte, module, care reprezinta o oferta diferita fata de cea propusa de autoritatea centrala. Aceasta este elaborata in scoala, la nivelul catedrei sau de cadrul didactic propunator si presupune formularea unor obiective de referinta care nu apar in programa disciplinei (in curriculum nucleu-trunchiul comun, obligatoriu).Optionalul este realizabil la nivelul fiecarei discipline din cadrul tuturor ariilor curriculare.

Optionalele la nivelul disciplinei (notate cu *) pot fi:

A 1. Optional derivat dintr-o disciplina studiata ca adancire a acesteia, dincolo de extinderi, respectiv de maximum admis ca numar de ore si obiective/continuturi stabilite prin programa scolara pentru disciplina respectiva in cadrul ariei curriculare.

Acest optional se poate alege din lista de optionale recomandata de MEC, din optionalele notate cu (*) sau se poate propune de catre cadrul didactic. Pentru ambele variante se intocmeste un proiect de programa.

A 2. Optionalul ca alta disciplina decat cele mentionate in cadrul ariei curriculare.

B. Optionalul la nivelul ariei curriculare presupune alegerea unei teme care implica cel putin doua discipline dintr-o arie curriculara.

Acest tip de optional se realizeaza intre disciplinele din aceeasi arie curriculara. Optionalele la nivelul ariei curriculare se noteaza cu (**).

Si pentru aceste optionale se redacteaza proiecte de programa cu teme si continuturi, care vor fi avizate in scoala si aprobate de inspectorate.

Acest tip de optional se poate realiza si in echipa de catre mai multi profesori, care prezinta tema/cursul comun. Programa va fi redactata dupa analiza continuturilor, iar redactarea ei, ca si predarea, vor fi realizate in echipa, pe baza colaborarii celor doi sau a mai multor profesori. Se vor acomoda stilurile de predare a continuturilor, iar cursul nu va putea fi predat decat dupa armonizarea continuturilor, dozarea si stabilirea interventiei fiecaruia. Predarea acestui optional nu va fi o improvizatie in functie de inspiratie, ci o colaborare continua a propunatorilor si realizatorilor.

Programa va cuprinde obiective pe arie curriculara si obiective cadru ale disciplinelor implicate.

Astfel, pentru aria curriculara "Om si societate", acest tip de optional vizeaza disciplinele: cultura civica, istorie, geografie, religie. Pot fi realizate teme comune intre doua, trei sau toate disciplinele ariei curriculare "Om si societate".

C. Optionalul la nivelul mai multor arii curriculare poate fi realizat la nivelul disciplinelor din cel putin doua arii curriculare. Are un caracter transdisciplinar sau interdisciplinar prin intersectarea unor segmente de discipline apartinand mai multor arii.

Optionalul ca tema integratoare pentru mai multe arii curriculare este notat cu (***).

Acest optional are un caracter mai complex, iar realizarea lui implica multa preocupare si experienta din partea propunatorilor. Programa va cuprinde: obiective transdisciplinare si obiective cadru ale disciplinelor implicate.

Se poate realiza si in echipa, la fel ca tipul de optional precedent. Temele continuturilor programelor sunt la nivelul mai multor arii curriculare.

Este oferta optionala cea mai generoasa, dar care impune si o pregatire profesionala si documentara deosebita din partea purtatorilor. De asemenea, necesita o baza materiala care sa dispuna de dotarile necesare, fara de care, practic, este imposibil de realizat modul de realizare, in perspectiva, va deveni neatractiv pentru elevi.

Dotarea minimala pentru disciplinele optionale:

sala de clasa cu perdele de camuflaj;

un video;

un televizor color;

radiocasetofon;

casete audio si video;

un calculator performant (retea);

dischete;

xerox;

material didactic.

Documentatia disciplinei optionale

O data ales tipul de optional (titlul selectat din oferta MEC sau proiectul propriu) se va intocmi o documentatie, pe baza carei se va sustine proiectul de optional la nivel de catedra, consiliu profesoral si consiliu de administratie al scolii, pentru avizare:

Denumirea optionalului;

Aria curriculara si tipul de optional (*,**, ***);

Durata (semestrial, anual, pe ciclu curricular);

Modul de desfasurare:

pe grupe-numar grupe;

numar elevi;

pe clasa.

Propunator/ri:

nume, prenume;

specialitatea;

gradul didactic.

Scoala si localitatea;

Locul desfasurarii (ziua, ora, locul desfasurarii activitatilor);

Tabelul elevilor participanti (nr. ctr., nume si prenume, clasa, semnatura);

Proiect de programa (teme/continuturi).

Programa se realizeaza in functie de:

Teme/continuturi;

Arie si ciclu curricular;

Tipul de optional;

Durata.

Este preferabil sa se propuna titluri/teme de discipline care sa intereseze, sa raspunda unor cerinte individuale si sociale, specifice elevilor din scoala, dar mai ales sa creeze capacitati si deprinderi, abilitati practice de integrare sociala a elevului sau sa-i foloseasca pentru a-i motiva invatarea, formarea sa intelectuala, prin asumarea unui sistem de atitudini si valori.

Programele trebuie sa fie exacte pe dobandirea de catre elevi a unor cunostinte functionale si a unor competente complexe si variate.

Planificarea (proiectarea didactica) trebuie sa cuprinda urmatoarele rubricatii pentru:

A.     Optionalul la nivelul disciplinei (*)

B.      Optionalul la nivelul ariei curriculare (**)

C.     Optionalul la nivelul mai multor arii curriculare

Obiective cadru (generale) vor fi in domeniul:

cunoasterii (conceptelor si cunostintelor);

deprinderilor si capacitatilor;

sistemului de atitudini si valori.

Obiective de referinta (specifice, operationale) sunt specifice ariei curriculare, disciplinelor din cadrul acesteia si fiecarei discipline in parte. Obiectivele de referinta trebuie adaptate tipului de optional ales.

Activitatile de invatare trebuie concentrate pe noi practici didactice de tip interactiv. Organizarea si desfasurarea activitatilor va fi reglata prin feed-back.

Evaluarea se realizeaza prin folosirea preponderenta a metodelor alternative de evaluare.

Observarea sistemica a comportamentului elevului prin:

o       fisa de clasificare;

o       scara de clasificare;

o       lista de control/verificare;

o       proiectul;

o       portofoliul;

o       autoevaluarea.

Evaluarea trebuie sa fie CORECTA dar STIMULATIVA, bazata pe interesul si participarea efectiva la realizarea activitatilor de invatare.

Continuturi

Temele/continuturile vor fi alese pe baza bibliografiei studiate. In dreptul lor, in planificare, va trebui specificata data prezentarii, grupa/clasa si numarul de ore afectat. Ele vor cuprinde, pentru inceput, texte, rezumate, proiecte didactice si trimiteri la sursele bibliografice sau material suport (realizate de profesori/invatatori).

Bibliografia trebuie sa insoteasca lista continuturilor. Pe baza ei trebuie sa fie realizate programa, temele (continuturile) disciplinelor optionale.

Responsabilitati in organizarea optionalelor

Conducerile scolilor

Sa utilizeze eficient resursele umane din scoala;

Sa analizeze competentele reale;

Sa ofere conditii de desfasurare (spatiu, orar);

Sa respecte metodologia;

Sa armonizeze pregatirea personalului didactic existent cu interesele elevilor, cerintele parintilor in contextul comunitatii locale;

Sa nu ofere discipline optionale numai pentru completarea normei didactice;

Sa aprobe disciplinele/temele/cursurile optionale sustinute in fata consiliului de administratie, convingator si argumentat, pe baza de proiecte ce cuprind: programa, planificare, teme, continut;

Sa prezinte oferte de optionale in scoala (afisare);

Sa asigure informarea corecta a elevilor si parintilor (sedinte cu parintii, lectorate, pliante);

Sa obtina acordul elevilor si al parintilor pe baza de semnatura.

In concluzie:

Directorii si consiliile de administratie au responsabilitatea unui bun manageriat, in politica de cadre didactice-resurse umane;

Vor trebui sa isi prezinte oferta optionala, in functie de baza materiala si competentele profesionale de care dispun;

Sa aleaga un Curriculum la decizia scolii care sa permita individualizarea scolii si crearea unei personalitati a acesteia, prin prezentarea "Proiectului scolii" si "Ofertei scolii";

Sa asigure elevilor parcursuri individuale proprii, potrivit intereselor si aptitudinilor lor, dandu-le posibilitatea de a alege.

Cadrele didactice

Sa faca o oferta bazata pe competenta;

Sa potriveasca global si realist abordarea tematicii;

Sa-si aleaga si convinga elevii in functie de preferintele acestora si sa-i capaciteze necontenit;

Sa-si organizeze in amanunt desfasurarea cursului;

Sa-si realizeze propria programa;

Sa-si stabileasca durata de desfasurare a cursului (semestru, an ciclu curricular);

Sa defineasca clar tipul de optional si modalitatile de realizare:

derivat;

ca alta disciplina;

ca tema integratoare.

Sa nu improvizeze;

Sa inteleaga faptul ca disciplina optionala inseamna mai mult decat pregatirea pentru o ora de curs (chiar si pentru cei cu foarte multa experienta);

Sa realizeze ca abordare unei discipline optionale nu inseamna a sti mai mult, fata de ce predai, ci a oferi altceva fata de curriculum nucleu (trunchi comun) aprofundat (CAN) si extins (CE), respectiv curriculum elaborat in scoala (CES);

Sa abordeze cu mai multa deschidere problema trans-/ inter-disciplinaritatii, in ideea colaborarii (predarii) mai multor profesori la realizarea aceluiasi optional;

Sa depaseasca orgoliile disciplinare si individuale pentru realizarea scopului final, informarea pertinenta, formativa a elevului, formare de capacitati si mai ales optiuni si atitudini individuale de integrare sociala.

Elevii si parintii

Elevii si parintii trebuie sa se informeze in amanunt asupra modului de realizare a disciplinelor optionale pe care le aleg din oferta scolii:

aria curriculara;

continut;

durata;

resursele materiale si umane ale scolii.

Elevii si parintii trebuie:

Sa inteleaga ca oferta de optionale a scolii reprezinta un criteriu important in alegerea acesteia;

Sa aprecieze corespunzator modul de realizare al disciplinelor optionale, in alegerea din anul scolar urmator;

Sa constientizeze faptul ca:

au dreptul sa fie informati si consultati in legatura cu orele de optional;

durata optionalului: acesta se poate intinde pe durata unui semestru sau an scolar;

in catalog, disciplinele optionale se trec prin calificative (clasele I-IV) si note (clasele V-XII);

rezultatele obtinute vor fi trecute si in foaia matricola a elevului;

daca optionalul este realizat pe durata unui semestru, media acestuia va fi semestriala;

elevii nu pot opta pentru optionalele din fiecare arie curriculara.

Sa aleaga optionalele care pot fi realizate in conditii de maxima calitate, in functie de interese si preferinte;

Odata exprimata optiunea pentru o anumita disciplina optionala, ea devine obligatorie pe durata pentru care a fost proiectata.

3. Lucrarea de verificare nr. 1

Nota

Toate subiectele sunt obligatorii.

Se acorda 10 puncte din oficiu.

Nota finala se obtine prin impartirea la 10 a punctajului realizat de student/ cursant.

Subiectul I (10 puncte)

Definiti conceptele:

Curriculum National;

cicluri curriculare;

arii curriculare;

curriculum la decizia scolii.

Important!

Se acorda cate 2,5 puncte pentru fiecare definitie corect formulata.

Subiectul al II- lea(30 puncte)

Elaborati o programa pentru un optional din categoria "CES - Curriculum Elaborat in Scoala"

Cerinte:

Structura sa fie cea consacrata (este prezentata in Unitatea de invatare nr. 5);

Elementele structurale sunt bine definite/ structurate;

Prezinta integral "Documentatia" necesara.

Important!

Se acorda cate 10 puncte pentru fiecare cerinta respectata integral.

Subiectul al III- lea (50 puncte)

Redactati un referat care sa abordeze una din urmatoarele teme, la alegere:

"Comunicare, participare si motivare personala si institutionala in introducerea, implementarea si monitorizarea Curriculum-ului National"

SAU:

"Disciplinele optionale intre deziderat si realitate in scoala romaneasca".

Referatul trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte:

Identificarea si descrierea situatiei reale, in raport cu fiecare din cele doua teme posibile de referat;

Explicarea/ argumentarea factorilor si conditiilor care au generat/ genereaza situatiile descrise;

Exprimarea unui punct de vedere personal privind cauzele, consecintele si perspectivele evolutive in cele doua probleme puse in discutie.

Important!

a) Structura referatului va fi urmatoarea

Pagina de titlu;

Cuprinsul;

Introducerea;

Dezvoltarea elementelor de continut;

Concluziile;

Bibliografia;

Anexele.

b) Criteriile de evaluare a referatului

Validitatea (5 puncte)

Adecvare la tema propusa;

Structura, mod de concepere si de argumentare, in concordanta cu tema propusa.

Completitudinea (5 puncte)

Aplicarea notiunilor pedagogice/ docimologice in sustinerea ideilor;

Conexiuni interdisciplinare.

Elaborarea si structura (10 puncte)

Acuratetea si rigoarea demersului stiintific;

Logica si argumentarea ideilor;

Coerenta si unitatea intregului;

Corectitudinea ipotezelor si a concluziilor.

Calitatea materialului utilizat (8 puncte)

Calitatea surselor utilizate;

Calitatea datelor utilizate din aceste surse;

Calitatea prelucrarii si integrarii datelor in contexte potrivite.

Creativitatea/ originalitatea (10 puncte)

Gradul de noutate a structurii continutului;

Gradul de noutate a interpretarii ideilor si a argumentelor;

Gradul de noutate a concluziilor;

Gradul de noutate a strategiei de lucru.

Redactarea (5 puncte)

Respectarea conventiilor de redactare a unei lucrari in stilul stiintific;

Capacitatea de sinteza.

Corectitudinea limbii utilizate (7 puncte)

Corectitudinea exprimarii, a ortografiei si a punctuatiei.

4. Bibliografie

• Crisan Alexandru (coord.) - Curriculum scolar, Ghid metodologic, Bucuresti, MEI, ISE, 1996
• Giurgea Doina - Disciplinele Optionale Editura Eficient, Bucresti, 1999
• Manolescu, Marin, Curriculum pentru invatamantul primar si prescolar. Teorie si practica, Editura CREDIS a Universitatii din Bucuresti, Bucuresti, 2004, pag.
  281-337
• MEN, Consililul National pentru Curriculum - Curriculum National - programe scolare pentru invatamantul primar, Bucuresti, 1998
• Ghidurile metodice pentru aplicarea programelor in invatamantul preuniversitar, CNC, Bucuresti, 2001
• MEN - Programa activitatilor instructiv educative in gradinita, MEN, Bucuresti, 2000

Bibliografie generala

• Cerghit, I., (coord.) - Perfectionarea lectiei in scoala moderna, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983
• Cerghit, Ioan, Neacsu, Ioan, Negret, Ioan, Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, Iasi, 2001
• Cerghit, Ioan, Vlasceanu, Lazar, (coord), Curs de pedagogie, Tipografia Universitatii Bucuresti, Bucuresti, 1988
• Ciolan, Lucian, Dincolo de discipline. Ghid pentru invatarea integrata/ crosscurriculara, Editura Humanitas Educational, Bucuresti, 2003
• Cretu Carmen - Curriculum diferentiat personalizat, Editura Polirom, Iasi, 1998
• Chis Vasile, Pedagogie contemporana. Pedagogie pentru competente, Casa Cartii de Scoala, Cluj Napoca, 2005
• Chis, Vasile si Ionescu, Miron, Pedagogie. Suporturi pentru formarea profesorilor, Presa Universitara Clujana, Cluj-Napoca, 2001
• Cozma, Teodor (coord), O noua provocare pentru educatie: interculturalitatea, Editura Polirom, Iasi, 2004
• Crisan Alexandru (coord.) - Curriculum scolar, Ghid metodologic, MEI, ISE, Bucuresti,1996
• Crisan Alexandru (coord.) - Curriculum si dezvoltare curriculara in contextul reformei invatamantului. Politici curriculare de perspectiva, Document MEN, Consiliul National pentru Curriculum, Bucuresti
• Cucos, Constantin, Pedagogie, Editura Polirom, Iasi, 2000
• Cucos Constantin (coord.) - Psihopedagogie pentru examenele de definitivat si grade didactice, Editura Polirom, Iasi, 1998
• D'Hainaut L. - Programe de invatamant si educatie permanenta, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981
• De Landsheere, Gilbert, Definirea obiectivelor educationale, EDP, Bucuresti,1977
• De Landsheere, Gilbert, Dictionnaire de l'evaluation et de recherche en education, Paris, PUF, 1992
• Dumitru, Ion, Al., Dezvoltarea gandirii critice si invatarea eficienta, Editura de Vest, Timisoara, 2000
• Ezechil Liliana, Paisi Mihaela, Laborator prescolar, Editura Integral, Bucuresti, 2002
• Gagne' R. M., Briggs L. J. - Principii de design al instruirii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1977
• Gayet Daniel - Les performance scolaires, L'Harmmattan, Paris, 1997
• Giurgea Doina - Disciplinele optionale,   Editura Eficient, Bucuresti, 1999
• Ionescu M. - Clasic si modern in organizarea lectiei, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1982
• Ionescu Miron si Chis Vasile, Pedagogie, Presa Universitara Clujana, 2001
• Iucu B. Romita; Manolescu M. - Pedagogie, Editura Fundatiei Culturale "Dimitrie Bolintineanu", Bucuresti, 2001
• Iucu Romita, Instruirea  scolara, Editura Polirom, Iasi, 2002
• Jinga I, Negret I - Invatarea eficienta, Editura Aldiri, Bucuresti, 1999
• Manolescu, Marin, Curriculum pentru invatamantul primar si prescolar. Teorie si practica, Editura CREDIS a Universitatii din Bucuresti, Bucuresti, 2004,
• Manolescu Marin, Evaluarea scolara. Metode, tehnici, instrumente, Editura Meteor, Bucuresti, 2005
• Neacsu I - Instruire si invatare, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1999.
• Nicola I. - Pedagogie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1994.
• Niculescu, Rodica, Teoria si managementul curriculum- ului, Editura Universitatii Transilvania, Brasov, 2003
• Paun Emil, Dan Potolea ( coord), Pedagogie. Fundamentari teoretice si demersuri aplicative, Editura Polirom, Iasi, 2002
• Schwab H.; Zenke K.G. - Dictionar de pedagogie, Editura Polirom, Iasi (traducere de Rodica Nicolau), 2001
• Ungureanu, Dorel, Educatie si curriculum, Editura Stampa, Craiova, 1999
• Ungureanu D. - Teoria curriculum-ului, Editura Mitron, Timisoara, 1999
• Vaideanu G. - Continutul invatamantului in G. Vaideanu (coord) Pedagogie, Editura Universitatii "Al. I. Cuza", Iasi, 1986
• Vlasceanu, L., Potolea, D., Neculau, A., Miroiu, I., Scoala la rascruce. Schimbare si continuitate in curriculumul invatamantului obligatoriu, Editura Polirom, Iasi, 2002
• Curriculum National pentru invatamantul obligatoriu. Cadru de referinta, CNC, MEN, 1998
• Ghidurile metodice pentru aplicarea programelor in invatamantul preuniversitar, CNC, Bucuresti, 2001
• MEN - Programa activitatilor instructiv educative in gradinita, MEN, Bucuresti, 2000
• MEN, Consiliul National pentru Curriculum - Curriculum National - programe scolare pentru invatamantul primar, Bucuresti, 1998
• Programmes scolairs. Mode d'emploi, Center pour des recherches et L'inovation en l'enseignement, OCDE, 1998