Relatia curriculum - evaluare

Relatia curriculum - evaluare se stabileste la nivelul standardelor, a obiectivelor, a programelor, a continuturilor si este reprezentata prin efectul Backwash.

Demersul evaluativ prezinta urmatoarea dinamica:

Tabelul 1. Dinamica demersului evaluativ 1.1. Standardele de performanta reprezinta criterii de evaluare a calitatii si sunt definite sub forma unor enunturi sintetice, susceptibile sa indice in ce masura sunt atinse de catre elevi obiectivele curriculare. Ele sunt utile pentru elevi (pentru a cunoaste asteptarile si pentru a-si putea masura performantele),pentru profesori (in vederea reglarii demersului didactic), pentru parinti (pentru a cunoaste asteptarile scolii), pentru conceptori de curriculum (pentru a avea un sistem de referinta coerent si unitar) si, nu in cele din urma, pentru evaluatori (din necesitatea unor repere pentru stabilirea nivelurilor de performanta asteptate). Standardele de performanta sunt centrate pe elevi, orientate spre ceea ce stie si este capabil sa faca elevul, sunt scrise in termeni de performanta minima, medie si superioara, asigura conexiunea intre curriculum si evaluare, au un caracter normativ, indica nivelul procesului de invatare si constituie element de diagnoza si prognoza.

Exemplu : Structura

Obiectul de studiu

Categorii	Exemple
Denumirea domeniului competentei	Redactarea .
Subcompetenta	Organizarea lexico-semantica a textului redactat .
Definirea standardului propriu-zis	Rezumarea unui text literal / nonliniar, .
Tabelul 2.Structura standardelor de performanta   Nivelurile de atingere	A.... B.... C.... (descrieri sumare ale performantei)

1.2. Obiectivele de evaluare se stabilesc chiar in etapa de proiectare didactica. Ele nu pot fi confundate nici cu obiectivele educationale, nici cu cele curriculare. Astfel, exista trei niveluri de definire a obiectivelor educationale:

• finalitatile si scopurile educatiei;
• obiectivele definite dupa marile categorii comportamentale;
• obiectivele de referinta sau competentele specifice.

Obiectivele curriculare discrimineaza intre:

• obiective de formare;
• obiective pe ani de studiu;
• obiectivele ale procesului instructiv ordonate pe discipline si ani de studiu.

Obiectivele de evaluare se obtin prin operationalizarea obiectivelor curriculare. Ele precizeaza:

• comportamentul pe care trebuie sa-l obtina elevii (CE?)
• conditiile in care se desfasoara activitatea de evaluare (CUM?)
• nivelul de performanta sau criteriul de reusita (CAT?).

Exemplul de obiective de evaluare: La sfarsitul activitatii, elevii vor fi capabili sa identifice / sa recunoasca 7 din 10 verbe dintr-un text dat, fara ajutorul profesorilor.

In activitatea de evaluare, se invoca adesea efectul Backwash (de repercusiune), care exprima influenta pe care curriculum o are asupra evaluarii. Efectul poate fi pozitiv sau negativ

Fig 1. Influenta pe care curriculum o are asupra evaluarii

Efectul negativ poate fi pozitivat prin:

• marimea curriculum-ului evaluat prin:

definirea clara a obiectivelor de evaluare;

diversificarea metodelor si tehnicilor de evaluare;

imbunatatirea calitatii instrumentelor de evaluare, feed-back, analiza si interpretare a erorilor.

• transparenta si informare corecta a celor implicati;
• modalitati eficiente de raportare / comunicare a rezultatelor;
• resurse umane formate si resurse financiare adecvate.

Semnificatiile evaluarii rezultatelor scolare sunt multiple si interpretabile. Putem evalua pentru a masura, a compara, a aprecia, a incuraja, a estima, a analiza, a regla, a forma, si aceasta reprezinta aspectul pozitiv al evaluarii. Mai persista, insa, si unele mentalitati ale evaluatorilor, care-i determina sa vada in acest proces firesc fie o demonstratie de forta, fie o "sperietoare", fie o modalitate de descurajare sau chiar o "sita" prin care se trece cu greu. Unii profesori sunt tentati sa noteze mai de graba ceea ce nu stiu elevii decat ceea ce stiu sau stiu sa faca, deci sa practice o evaluare negativa. Nu este suficient sa fi profesor pentru a avea pretentia ca esti si evaluator avizat, fapt demonstrat mai ales cu ocazia examenelor nationale.

Abilitarea cadrelor didactice ca evaluatori se realizeaza in cadrul unor activitati de formare specifice, iar in legatura cu examenele nationale, se resimte in ultimul timp tot mai stringenta nevoia formarii unui corp de evaluatori pentru fiecare disciplina.

Evaluarea rezultatelor scolare nu se mai reduce doar la masurarea cunostintelor asimilare, ci, in contextul democratizarii vietii scolare, ea vizeaza deopotriva cunostintele intelectuale dezvoltate (rationament, argumentatie, interpretare, creativitate, gandire convergenta, gandire divergenta), trasaturile de personalitate (opinii, atitudini, comportamente, conduita), in functie de tipul de sarcina propus elevilor.

Literatura de specialitate ne ofera, cu referire directa la taxonomia evaluarii activitatii didactice, urmatoarele modele esentiale:

• Modelul spontan si modelul de transmitere / receptionare:

profesorul, corectand lucrarile, va lua in considerare rezultatul, corectitudinea acestuia, conformitatea sa cu solutia asteptata. Va interpreta eroarea ca o disfunctionalitate in emisia sau receptia continutului avut in vedere, ca o lipsa a atentiei, a concentrarii sau chiar a seriozitatii celui care a invatat;

Modelul transformarii:

permite tratarea erorilor in mod satisfacator. Stiind ca exista o coerenta interna a erorilor, profesorul va avea un comportament mai favorabil, mai permisiv. El va fi interesat de greseli, de cauzele care le-au produs si de conditiile in care acestea s-au manifestat, iar elevul nu se va mai simti considerat drept un ignorat incurabil; el va fi incurajat sa-si expliciteze optiunile, sa gaseasca altele mai bune.

In corectarea greselilor, profesorul a facut deja pasi importanti daca a reusit sa considere greseala drept o manifestare a unei stari a reprezentarilor personale ale elevilor, o parte constituenta a unei invataturi in curs de construire si daca prevede, pentru a incerca sa remedieze, situatii complexe, variate, care vor lasa strategiile personale ale elevilor sa se caute, sa se exprime, sa interactioneze unele cu altele.

Tabelul 3.Corectarea greselilor