Valorile, interesele si atitudinile elevilor din ciclul gimnazial

(clasele a VII-a si a VIII-a)

Pesponsabili proiect: prof. psihopedagog Alina Maris

prof. psiholog Andreea Fodor

Scopul: identificarea valorilor, intereselor si atitudinilor elevilor din ciclul gimnazial, din judetul Hunedoara in vederea prevenirii situatiilor de criza educationala intre actorii campului educational (parinti, elevi, cadre didactice).

Studiul si-a propus decelarea cauzelor care genereaza disfunctii in relatiile elev-elev, elev-profesori, elev-familie.

Ipoteza: Presupunem ca, cunoasterea valorilor, intereselor si atitudinilor elevilor din ciclul gimnazial I₁ - fata de scoala, I₂ - fata de familie, I₃ - fata de grupul de prieteni, pot contribui la prevenirea si combaterea unor situatii de risc educational.

Obiective:

identificarea sistemului axiologic, atitudinal si motivational al elevilor din ciclul gimnazial;

analiza cauzelor care genereaza conflicte la nivel de scoala, familie, grup de prieteni.

evidentierea importantei parteneriatului in educatie si propunerea de strategii ameliorative.

Instrumetele de lucru:

chestionarul scris;

analiza datelor;

analiza documentara.

Esantionul experimental:

- trei medii educationale Hunedoara, Deva.

150 elevi (trei clase a VIII-a, trei clase a VII-a).

Aprecierea rezultatelor in urma anchetei de teren a avut drept scop analiza si interpretarea cantitativa (matematico-statistica) a datelor si a rezultatelor obtinute si analiza si interpretarea calitativa (de continut a datelor), precum si analiza, interpretarea si valorificarea din perspectiva psihopedagogica, metodica si manageriala a rezultatelor.

Chestionarul administrat elevilor a cuprins 28 de itemi si a fost structurat pe urmatoarele dimensiuni:

Dimensiunea I

Relatia elev - grupul de prieteni prin prisma valorilor, intereselor si atitudinilor

Itemii: 1c, 2c, 3c.

Dimensiunea II

Relatia elev-familie prin prisma valorilor, intereselor si atitudinilor.

Itemii: 1b, 2b, 3b, 13c, 19.

Dimensiunea III

Relatia elev-scoala/profesori prin prisma valorilor, intereselor, atitudinilor.

Itemii: 1a, 2a, 3a, 13a, 13b.

Dimensiunea IV

Atitudini negative/pozitive.

Itemii:9, 8a, 8b, 8c, 25.

Dimensiunea V

Atitudinea/interesul fata de scoala.

Itemii:16, 18, 21, 22, 27, 28.

Dimensiunea VI

Modele de viata

Hobby-uri

Itemii  3, 7, 12a, 12b, 23.

Analiza si interpretarea datelor studiului

Figura 1.- Dimensiunile valorice si atitudinale in cadrul grupului de prieteni

In ceea ce priveste interrelationarea in grupul de prieteni ( vezi fig.1 ), tinerii situeaza intre valori: pe primul loc comunicarea (17%), urmata de distractie (15%), plimbari (11%), iesiri in oras 9%, jocuri 9% .

Figura 2 Dimensiunile valorice si atitudinale in cadrul familiei

In cadrul relatiei cu familia ( vezi fig.2 ), comunicarea ocupa de asemenea primul loc (18%), vizionare TV (16%), filme 10%, plimbari 7% .

Figura 3 Dimensiunile valorice si atitudinale in cadrul scolii

La scoala( vezi fig.3 ) 22% comunicarea cu colegii 22%, 18% pauzele, 16% sport, 11% studiul.

Figura 4 Dimensiunile valorice si atitudinale respinse de elevi in cadrul scolii

Se constata in randul tinerilor o atitudine negativa fata de instructia scolara ( vezi fig.4 ), dezinteres pentru anumite discipline (11% dintre elevi), 15% invatatul, evaluare (11% ascultatul), precum si fata de responsabilitatile ce decurg din statutul de elev (14% serviciul pe clasa).

Figura 5 Dimensiunile valorice si atitudinale respinse de elevi in cadrul grupului de prieteni

In cadrul grupului de prieteni dezapreciaza ( vezi fig.5 ):

autoritatea (18%), cearta 16%, violenta 14%, barfa 12%;

fumat, ignorare, jigniri 6%.

Figura 6 Dimensiunile valorice si atitudinale respinse de elevi in cadrul familiei

O atitudine negativa se constata si in ceea ce priveste participarea cu responsabilitati in cadrul familiei ( vezi fig.6 ), 69% detesta treburile casnice.

Figura 7 Dimensiunile valorice si atitudinale respinse in cadrul familiei

De asemenea in cadrul familiei ( vezi fig.7 ), se resimte nevoia de mai multa libertate 22% se plang de cicaleala in legatura cu invatatul 14%, si cu treburile casnice 9%.

Figura 8.- Atitudinea parintilor fata de absenteism

In 52% dintre cazuri elevii afirma ca parintii cunosc faptul ca ei chiulesc ( vezi fig.8 ), iar 34% dintre ei afirma ca merg acasa atunci cand chiulesc, 22% la internet si 18% in oras.

Figura 9 Modelele de viata ale elevilor

In 40% dintre cazuri elevii afirma ca au ca model de viata parintii, 21% vedetele, 18% prietenii. Motivatia: 24% experienta de viata, 13% profesia, 12% intelegerea, sprijinul ( vezi fig.9 ).

Atitudinea fata de scoala

Figura 10 Motivatia care sta la baza absenteismului scolar

33% afirma ca chiulesc din antipatie pentru profesor, 32% dezinteres pentru materie, 11% permisivitate, 8% obisnuinta ( vezi fig.10 ).

Figura 11 Valori promovate de cadrele didactice care i-ar determina sa nu mai chiuleasca

22% schimbarea profesorului, 20% indulgenta profesorului, 10% profesori deschisi, intelegatori ( vezi fig.11 ).

Figura 12 Dimensiunile valorice si atitudinale in cadrul

18% barfa, injuraturile

12% jignirea

14% bataia, cearta.

Figura 13.-Modalitati de sustragere de la pedeapsa:

18% minciuna

17% isi cer iertare

10% promisiunile

9% linguseala

7% plans

5% invinuirea altora, prefacatoria.

Figura 14.-Hobby-urile tinerilor

16% muzica

14% calculator

13% fotbal

8% dans

8% sport

5% desen.

Figura 15.-Modul in care tineri isi evalueaza rezultatele scolare

42% afirma ca au rezultate bune ( vezi fig.15 ), 31% medii, 17% f. bune, 8% slabe, iar cauzele carora se datoreaza situatia sunt 79% personale, 9% datorate profesorilor.

Figura -Calitatile profesorului ideal

Figura 17- Atitudinile adultilor respinse de tineri

CONCLUZII

In urma analizei si interpretarii datelor studiului se releva faptul ca elevii resimt din ce in ce mai mult nevoia de interrelationare, mai ales comunicare indiferent de mediul la care se raporteaza.

Rezultatele studiului atrag atentia asupra tendintei spre libertate a elevilor, tendinta specifica de altfel etapei de varsta la care ne raporta (12-14 ani).

Exista o oscilatie intre motivatia intrinseca si cea extrinseca, in sensul ca pe de o parte refuza autoritatea adultilor, dar in acelasi timp recunosc ca, constrangerile exterioare, regulate sunt cele care ii determina la un comportament adecvat.

La aceasta varsta elevii au capacitatea de a discerne intre valoare si nonvaloare in sensul ca adera la sistemul axiologic universal: Bine, Adevar, Frumos, Libertate, Egalitate, Fraternitate si resping nonvalorile: minciuna, violenta, injuraturile, jignirile, discriminarea etc.

Concluziile studiului ne determina a atrage atentia scolii si familiei asupra rolului deosebit de important pe care il au la aceasta varsta in viata tinerilor.

Tinerii isi doresc sa petreaca mai mult timp cu familia, parintii fiind modele de viata. Dat fiind acest fapt comunicarea cu parintele, capacitatea acestuia de a-I explica copilului importanta pregatirii scolare in viata lui sunt parte importanta.

Comunicarea Scoala - Familie, crearea unei relatii de parteneriat parinte - profesor poate contribui in mod hotarator la formarea personalitatii tanarului.

Atragem atentia asupra necesitatii crearii unui echilibru intre intelegere si exigenta, libertate/autoritate, instructie si educatie, pedeapsa/recompensa atat in cadrul scolii cat si a familiei, acestea intretinute fiind de o permanenta comunicare cu elevul si tratarea acestuia ca un partener egal la propria sa educatie.

Elevul trebuie sa simta si sa inteleaga ca cerintele adultului sunt utile si necesare pentru formarea lui.