DINAMICA GRUPULUI - CLASA

DINAMICA GRUPULUI - CLASA

Grupul este o categorie sociologica sau psihologica, nu este reductibil la o simpla colectie de persoane.

Nu este un fenomen administrativ. De la simpla asociere de persoane pana la colectivul inchegat exista o intreaga gradatie care acopera formele de existenta a grupului. Grupul functional face apel la notiunea de interactiune si interdependenta.

Interactiunea si interdependenta poate sa apara numai din angajarea intr-o activitate comuna. Aceasta angajare genereaza raporturi de interactiune.

Ratiunea de a fi a grupului functional - baza existentei sale este creativitatea.

Grupul clasa este centrat pe activitatea comuna, activitatea de invatare - este un grup de munca specific. In cadrul ei se produc fenomene de contagiune, cooperare, initiere.

Clasa de elevi nu este numai o unitate de munca ci si un cadru profesional de invatare a comportamentelor sociale.

Grupul presupune o organizare minimala, diferentiata in raport cu sarcina comuna. Initial se organizeaza in jurul adultului, a invatatorului, a profesorului.

Grupul - este un ansamblu de persoane aflate in interrelatii in vederea atingerii unui scop ansamblu care diferentiaza dupa functii sau sarcini (scop comun, prezenta interesului, diferentierea sarcinilor). Orice grup dureaza o anumita perioada de timp. Dezvolta anumite norme care necesita interactiunea membrilor.

Un grup este o unitate sociala contand dintr-un numar de indivizi care se gasesc unii cu altii in rol de status, stabilite dupa o perioada de timp si care poseda un set de valori sau norme ce reglementeaza comportarea reciproca.

Intr-un grup exista doua tipuri de relatii:

a)     raportul dintre indivizi si activitatea comuna - relatii functionale;

b)    relatii interpersonale.

Relatii functionale se inscriu intr-un cadru organizat. Pe fondul acestor relatii se constituie relatii afective preferentiale sau conflictuale. Multi autori considera moneda - baza existentei grupului in acest caz ar fi atractia personala.

Teoretic cel mai mic grup posibil este diada. Grupul este o extensiune a diadei. Un grup functional se poate forma pe baza unei activitati comune. Pe canaraua impusa de activitate se suprapun relatiile afective care odata conturate joaca un rol incontestabil fara sa fie decisive pentru existenta grupului.

Intre relatiile functionale si cele socioafective se creeaza un circuit complex in care cauza si efectul isi schimba locul. Se face distinctie intre grupul primar si secundar.

Grupul primar - relatiile interindividuale sunt directe, participantii grupului se afla fata in fata, se cunosc bine intre ei. Clasa de elevi este un grup primar de contact.

Grupul secundar - in ele predomina relatii mijlocite indirecte - indivizii nu se pot cunoaste personal toti.

Grupul de aparenta - grupul primar caruia ii apartine un individ la un moment dat. Participa la viata colectivului, se patrunde de normele grupului.

Grupul de referinta - este grupul din care individul isi imprumuta valorile si isi intruchipeaza aspiratiile individuale. Normele si clasele promovate de un asemenea grup servesc drept principii pentru aspiratii, aprecierile si actiunile individului.

Grupul de referinta se poate suprapune grupului de apartenenta, dar pot fi disjuncte.

Grup si colectiv.

Colectivul este o etapa superioara grupului.

Colectivul de elevi - este grupul de persoane unit printr-un scop comun si activitati comune, avand organe de conducere si structura, organizatii in functie de sarcinile pe care le urmareste. Elevii alcatuiesc un colectiv cand scopurile lor devin comune, de exemplu reusita scolara, cand aceasta devine cauza comuna, scop comun.

Colectivul - clasa este o realitate psihosociala, in cadrul caruia aspectele pedagogice si cele psihologice se impletesc.

Colectivul este un subiect si nu numai obiect al educatiei. Intr-un colectiv copilul traieste sentimentul vietii reale. Viata in colectiv nu mai este o experienta de vecinatate, de convietuire ci o experienta sociala complexa , un laborator de viata sociala instituind un sistem de interdependenta intre membrii sai care au impreuna responsabilitatea unui fasa de celalalt. In cadrul colectivului clasa exista urmatoarele tipuri de relatii:

functionale;

de cooperare, de intrajutorare in munca;

de comunicare reciproca;

de conducere - subordonare;

afective - preferentiale.

Relatiile intergrupale si intragrupale. Intr-o colectivitate scolara se delimiteaza clar formele afective generatoare intra si intergrupale:

fenomene care se produc la nivelul unui singur individ indiferent daca este izolat sau face parte din grup, fiind vorba de trebuintele, interesele, emotiile, sentimentele strict personale care sunt traite de individ fara sa fi produs de grup sau sa influenteze colectivul.

Fenomene afective interindividuale care se produc intre doi sau mai multi indivizi - uneori se manifesta si dependenta afectiva fata de lideri sau fenomenul de polarizare sau secundar al membrilor unui grup in jurul a doi lideri.

Exista deci o afectivitate in grup si una indiferent de interpretarea afectivitatii colective in cazul analizei inter si intragrupale trebuie sa tinem seama de urmatoarele considerente:

Afectivitatea colectiva sau de grup apare si se dezvolta ca urmare a interactiunii indivizilor care in cadrul grupurilor scolare imbraca forma unor relatii cu caracter social, educativ, moral.

Afectivitatea de grup este influentata si de cadrul social in care mai multi membrii isi desfasoara activitatea o pondere deosebita sau factori cum sunt: oranduirea sociala, partidul politic sau comunitatea religioasa.

Individualitatea participantilor este importanta si de luat in seama.