Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


Gradinita

Definitia notiunilor de divertisment, joc, joc didactic, joc lingvistic

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic



Definitia notiunilor de divertisment, joc, joc didactic, joc lingvistic

In literatura pedagogica se folosesc termenii „divertisment” si „joc” in procesul didactic. Uneori acesti termeni sunt tratati ca sinonimici, alteori, dimpotriva, sunt diferentiate. Deosebirea nu este prea clara, ceea ce rezulta din absenta separarii acestor concepte in unele limbi, de exemplu, in franceza (jeu) , germana (spiel) sau rusa (igra). In limba romana, la fel ca in engleza, apare o diferentiere intre divertisment (play) si joc (game).



Divertismentul este o activitate spontana si voluntara care nu are alte scopuri decat satisfactia. Alaturi de munca si invatatura, divertismentul reprezinta al treilea aspect esential al activitatii umane. El este forma principala de activitate a copiilor, in timp ce tinerii si adultii il practica mai ales in timpul liber.

Exista numeroase teorii ale divertismentului. Una dintre cele mai vechi il defineste ca o manifestare a necesitatii de autoexprimarea copilului. Au existat de asemenea teorii conform carora divertismentul este o forma de realizare a diverselor indeletniciri, de „descarcare” a surplusului de energie, de pregatire pentru viata de adult si pentru munca.

In conformitate cu conceptiile moderne, divertismentul trebuie sa indeplineasca toate functiile amintite mai sus. Asigurand satisfacerea nevoilor si intereselor individuale, divertismentul faciliteaza in acelasi timp intrarea in viata sociala, cunoasterea realitatii si adaptarea ei la necesitatile proprii.

Dictionarul pedagogic al lui Okon contine cea mai des folosita clasificare din literatura de specialitate: activitati distractive tematice, constructive, motrice si didactice.

Divertismentul tematic este o activitate distractiva de interpretare a unor roluri. Pentru copii, realizarea rolului asumat inseamna atingerea unui scop care produce satisfactie. Activitatile distractive de acest tip sunt deosebit de atractive la varsta prescolara.

Divertisment constructiv consta in montarea unor obiecte (din bucati sau alte elemente) sau demontarea si remontarea lor. Activitatile distractive de constructie, duse pana la capat, ii obisnuiesc pe copii cu indeplinirea cu rabdare a temelor, pregatindu-i in felul acesta pentru munca.

Divertismentul motric solicita participantilor schimbarea frecventa a locului si aplicarea regulilor obligatorii pentru acesta. El dezvolta functiile motrice ale copiilor si creeaza deprinderi de respectare a regulilor.

Divertismentul didactic este o activitate distractiva efectuata pe baza unui model elaborat de adulti. De obicei, acest tip de divertisment conduce la rezolvarea temei pe are se bazeaza.

Jocul este o activitate distractiva incadrata in anumite reguli. In dictionarul lui Sibbs, consacrat tuturor genurilor de jocuri, modelari si simulari, jocul a fost definit ca „o activitate efectuata de participanti sau concurenti care se straduiesc sa-si realizeze scopurile in limitele unor anumite reguli. Intr-o acceptie la fel de larga inteleg conceptul de joc Maidment si Bronstein pentru care acesta este „o activitate care cuprinde interactiunea dintre indivizi sau grupe ce aspira sa realizeze anumite scopuri. Mijloacele care servesc pentru atingerea acestor scopuri sunt indicate prin regulile de joc”.

Dupa cum se observa, deosebirea dintre notiunile de „divertisment didactic” (actiune la baza unui model) si „joc” (actiune pe baza de reguli) este prea putin vizibila. Unii specialisti considera ca jocurile se deosebesc de actiunile de divertisment prin aceea ca ele se termina intotdeauna prin victorie sau infrangere. Miza jocului este diferita – ea poate reprezenta o valoare materiala (gajul castigat), simbolica (punctele obtinute) sau ideale („lauda” obtinuta).

In ultimele doua decenii s-a raspandit in literatura pedagogica notiunea de jocuri didactice care cuprinde atat jocurile, cat si activitatile de divertisment folosite in procesul instructiv. James Coleman, care a efectuat cercetari in privinta eficientei jocurilor didactice, distinge sase caracteristici de baza ale jocurilor:

jucatorul aspira la realizarea scopurilor sale;



jocul se limiteaza la un numar de participanti stabilit in prealabil;

regulile de joc stabilesc sfera si genul de actiuni efectuate de catre jucatori;

urmare a regulilor, este stabilita ordinea, succesiunea si structura in limitele carora pot fi intreprinse actiunile;

jocul este limitat in timp si spatiu, iar regulile stabilesc finalitatea lui;

regulile de joc suspenda temporar actiunile si regulile de comportare obisnuite, inlocuindu-le cu reguli speciale, limitate la timpul si spatiul respectiv.

Jocul didactic apartine grupei de metode de problematizare a procesului instructiv care organizeaza continutul instruirii sub forma de „modele” ale fenomenelor, situatiilor sau proceselor reale.

Scopul jocurilor este, prin urmare, apropierea procesului cognitiv de cunoasterea nemijlocita, sprijinita pe experienta proprie. Jocul solicita o gandire de tip problematic, jucatorul trebuind deci, sa „produca” in mod autonom cunostintele necesare pentru joc si nu sa se foloseasca de cele obtinute prin intermediul profesorului sau manualului. Jocul didactic reuneste in cadrul sau elemente de divertisment si de invatare. Invatarea ca atare nu este insa un scop al jocului, ci rezultatul lui. Scopul general este comun pentru toate jocurile si consta in obtinerea succesului si satisfactiei. Obiectivele partiale sunt diferite pentru fiecare joc in parte.

Jocurile si divertismentele lingvistice fac parte din categoria jocurilor didactice, fapt pentru care ambii termeni se folosesc alternativ – jocuri sau divertismente lingvistice. Jocurile de vorbire sunt cele care necesita folosirea exercitiilor in vederea atingerii unui anumit obiectiv. Ele se aseamana cu jocurile tematice sau pot contine elemente ale jocurilor motrice ori de constructie. Jocurile lingvistice nu trebuie, desi acest lucru este posibil, sa se deosebeasca in mod principal de alte tehnici de invatare a limbii; singura deosebire importanta o constituie climatul in care se realizeaza exercitiul respectiv.

Insuccesul este luat in calcul prin regulile de joc – nu pot castiga toti partida respectiva. Exista de asemenea, posibilitatea reluarii jocului si, deci, a revansei.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2973
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site