CATEGORII DOCUMENTE |
Gradinita |
Dezvoltarea copilului: Notiuni de baza - Cum sa devi un parinte mai bun
MOTTO:
se poarta normal foarte rar.
- Autor necunoscut
Concepte cheie
Fiecare copil se dezvolta in ritmul sau propriu.
Intelegerea dezvoltarii copilului ne ajuta sa ne apreciem copilul si sa avem asteptari realiste pentru el.
Obiective
Pana la sfarsitul acestei sesiuni parintii:
Vor intelege conceptul de etape de dezvoltare.
Vor invata cateva caracteristici de baza ale etapelor de dezvoltare ale copilului.
Vor recunoaste potentialele intarzieri in dezvoltare.
AGENDA
Bun Venit / Anunturi (5 minute)
Recapitularea Sesiunii Anterioare (5 minute)
De Ce Invatam Despre Dezvoltarea Copilului? (5 minute)
Ce Este Dezvoltarea Copilului? Prezentare si Discutie (20 minute)
Observand Dezvoltarea Copilului Nostru: Activitate (20 minute)
PAUZA (10 minute)
Rapoartele Grupurilor: Discutie (20 minute)
Cinci Realitati Despre Dezvoltarea Copilului:
Prezentare, Activitate si Discutie (20 minute)
Ingrijorarile Parintilor si Resursele Comunitare (5 minute)
Timp Pentru Comunicare in Grup (10 minute)
Prezentarea Activitatii Pentru Acasa (2 minute)
Incheiere (3 minute)
MATERIALE
RECHIZITE
Flipchart, markere colorate
Pixuri sau creioane si hartie
Foi de panou suplimentare sau hartie groasa
RACORITOARE
ECHIPAMENT VIDEO
Nu este necesar
NOTA: Rechizitele pentru activitatile suplimentare descrise in Anexe nu sunt enumerate aici. Ca urmare, daca alegeti sa folositi vreuna dintre ele, studiati cu atentie activitatile pentru a aduce materialele suplimentare de care aveti nevoie.
PREGATIREA
Recapitulati Agenda pentru acest modul, apoi cititi materialul care trateaza pe larg fiecare problema de pe agenda. Cititi materialul din anexe. Hotarati-va care din activitatile suplimentare din anexe doriti s-o folositi, daca exista vreuna. Revizuiti-va agenda conform cerintelor.
Pregatiti urmatoarele foi pentru panou:
Agenda
Roata Dezvoltarii Copilului Desenati o copie a Rotii Dezvoltarii Copilului.
Cinci Realitati Despre Dezvoltarea Copilului Copiati cele Cinci Realitati Despre Dezvoltarea Copilului.
Aduceti urmatoarele foi de panou:
Regulile De Baza
Aduceti copii ale materialelor tiparite pentru distribuire la sesiunile anterioare.
Telefonati parintilor care trec prin situatii de criza, oricui a lipsit de la ultima ora de curs, sau oricui simtiti ca are nevoie de sprijin individual.
Aranjati camera astfel incat parintii sa poata sta in semicerc si sa vada panoul, aparatul video, si pe ceilalti.
Pregatiti racoritoarele.
Bun Venit / Anunturi (5 minute)
Recapitulati Sesiunea Anterioara (5 minute)
Saptamana trecuta am discutat despre comunicare. A incercat cineva vreuna din tehnicile prezentate? Ce s-a intamplat?
De Ce Invatam Despre Dezvoltarea Copilului? (5 minute)
Intelegerea dezvoltarii copilului este esentiala pentru abilitatile de parinte. Parintii au nevoie sa cunoasca dezvoltarea copilului pentru ca:
Sa sprijine cresterea copilului si sa mareasca posibilitatile de invatare;
Sa aiba asteptari realiste despre ce pot copiii sa faca la anumite varste;
Sa stie ce sa caute cand este vorba de intarziere in dezvoltare sau probleme potentiale.
Discutarea dezvoltarii este o sarcina foarte complexa. Scopul nostru aici este sa prezentam o introducere la dezvoltare legata de telurile acestui modul.
SCRIETI PE O FOAIE DE PANOU GOALA
Cunoasterea dezvoltarii copilului ne ajuta in modul urmator:
Astazi vom discuta despre dezvoltarea copilului. De ce credeti ca acest lucru este important? Ce legatura credeti ca are cu ceea ce am discutat pana acum in cadrul programei Cum sa Devenim Parinti Mai Buni?
Scrieti raspunsurile parintilor pe foaia de panou.
Aceasta este o invitatie facuta parintilor sa-si impartaseasca gandurile. Ea va ajuta deasemenea sa constatati nivelul lor de intelegere fata de acest subiect si sa determinati care este cea mai buna metoda ca sa moderati restul sesiunii. Adaugati urmatoarele idei la comentariile pe care le-ati inregistrat din ideile parintilor.
Cunoasterea dezvoltarii copilului ne ajuta sa:
avem asteptari realiste pentru copilul nostru;
sa incurajam si sa sprijinim cresterea sanatoasa a copilului nostru;
sa ne apreciem copilul mai mult;
sa stim cum sa comunicam in asa fel incat copilul nostru sa ne inteleaga;
sa stim ce sa urmarim si cand sa solicitam ajutor daca suntem ingrijorati in ce priveste cresterea si dezvoltarea normala a copilului nostru.
In urmatoarea sesiune se va discuta despre cum poate intelegerea dezvoltarii copilului sa-i ajute pe parinti sa-si disciplineze copiii intr-un mod adecvat la diferite varste si etape.
Ce Este Dezvoltarea Copilului? Prezentare si Discutie (20 minute)
Cand discutam despre dezvoltarea copilului, trebuie sa tinem minte ca fiecare copil este diferit si fiecare copil se dezvolta conform ritmului sau propriu si in maniera sa proprie. Desi vom discuta despre diferitele etape de dezvoltare, nu ne asteptam sa le invatam si sa le tinem minte pe toate. Oricum, este important sa stim ca dezvoltarea copilului este un proces cu repere majore care marcheaza progresul facut pe parcurs. Copiii nu cresc pur si simplu ca in povesti. Fiecare etapa din dezvoltarea copilului are o legatura cu etapele care au fost inainte si este si o pregatire pentru ce se va intampla in continuare. Ca parinti, este datoria noastra sa intelegem cursul general al acestor repere, sa sprijinim si sa incurajam pasii inainte, sa stabilim asteptari realiste pe baza a ceea ce stim ca poate sa faca copilul in fiecare etapa, si sa cunoastem ce resurse sunt disponibile daca copilul nu se dezvolta normal. Este foarte folositor sa intelegem unde se afla dezvoltarea copilului acum, si ce va urma. in acest mod putem sa sprijinim cresterea stiind ce experiente (jucarii, limbaj, echipament de joaca, etc.) vor spori abilitatile invatate si vor incuraja pe cele noi. Amintiti-va perioada cand erati gravida. Cati oameni au absolvit un curs de pregatire pentru nastere? La cursurile de pregatire a nasterii ati auzit multe despre nasterea normala. A avut cineva de aici o nastere "normala"? Exista cineva care nu a avut o nastere "normala"? V-a fost de ajutor sa stiti la ce sa va asteptati? si chiar si cu pregatire, nu ati considerat ca este greu sa intelegeti cu adevarat experienta nasterii pana cand nu ati trecut prin ea? La fel este si cu dezvoltarea copilului.
Dezvoltarea copilului descrie fazele prin care trec copiii pe masura ce cresc. Dezvoltarea copilului este impartita de obicei in categorii mari, ca de exemplu dezvoltare fizica (abilitati motorii generale si fine), a limbajului (de exprimare si de receptare), auto-ingrijirii, sociala si cognitiva. Ca la majoritatea lucrurilor, nu exista linii clare de separare intre categorii - ele se suprapun si sunt legate unele de altele.
Solicitati grupul sa se gandeasca la propriii lor copii si intrebati daca au existat momente cand parintii au observat achizitii (inaintari) in anumite domenii si intarzieri in altele.
Dezvoltarea copilului nu se face in linie dreapta de la un comportament la altul. Ea poate fi asemanata mai mult cu construirea unui bloc. Ea incepe cu fundatia care este foarte simpla, avand doar cateva abilitati importante care pun baza multor altora in viitor. La inceput bebelusul trebuie sa invete controlul capului, al corpului, si capacitatea de a se intinde dupa ceva. Existand aceasta fundatie, el poate sa invete abilitati mai complexe ca de exemplu apucarea cuburilor, rostogolirea, mersul in patru labe sau mersul normal. Fiecare etapa se construieste pe cele dinainte sau deschide usa pentru cele care vor urma.
Intelegand si Discutand Despre Dezvoltarea Copilului
Exista trei lucruri pe care trebuie sa le retinem legat de dezvoltarea copilului.
Parintii sunt cea mai buna resursa pentru copiii lor. Noi suntem experti innascuti si cei mai experimentati observatori ai copiilor nostri.
Dezvoltarea este progresiva (sau cumulativa). Noile realizari se construiesc pe cele de dinaintea lor. Respectiv, unele lucruri trebuie sa se intample inainte de altele din punctul de vedere al dezvoltarii. Un copil nu poate sa mearga de unul singur inainte sa invete sa se tarasca si sa mearga in patru labe, si sa fie capabil din punct de vedere fizic sa stea singur in picioare.
Dezvoltarea este continua. Perioada dintre nastere si varsta de cinci ani este un timp de schimbari profunde, iar schimbarile care au loc in aceasta perioada influenteaza foarte mult dezvoltarea de succes de mai tarziu.
AFISATI FOAIA DE PANOU CU Roata Dezvoltarii Copilului
Exista mai multe metode de a vorbi despre dezvoltarea copilului. Vom folosi termenii pe care ii folosesc "expertii" pentru a intelege ce vor sa spuna ei, pentru a fi familiarizati cu acesti termeni cand ii intalnim in carti sau articole, si a-i folosi noi insine.
In aceasta imagine copilul se afla in centru si fiecare domeniu de dezvoltare este ca o spita a rotii.
Revedeti fiecare termen pentru dezvoltarea copilului impreuna cu parintii. Adaptati-va limbajul pentru parintii din clasa.
Tipurile De Dezvoltare
Dezvoltarea Fizica (sau Motorie). Dezvoltarea motorie generala sau fina se refera la modul in care invatam sa ne folosim muschii mari - pentru a ne trage, a ne tari, a merge in patru labe, a merge, si a sari. Dezvoltarea motorie fina sau mica trateaza modul in care ne folosim mainile si degetele, modul in care apucam, invatam sa luam o lingura si sa o tinem, invatam sa scriem.
Este important sa stim ce poate face copilul nostru in fiecare etapa a dezvoltarii pentru a nu ne astepta sa faca ceea ce ii depaseste capacitatile. De exemplu, copilul nostru nu se poate hrani singur cu lingura pana cand nu are abilitatile de dezvoltare motorie fina pentru tinerea lingurii.
Dezvoltarea Sociala sau Emotionala se refera la modul in care copilul nostru relationeaza cu ceilalti oameni. Impartirea posesiunilor este un exemplu de dezvoltare sociala. Cati dintre noi nu se simt frustrati pentru ca copilul de doi ani nu vrea sa-si imparta jucariile cu un prieten? Din punctul de vedere al dezvoltarii, un copil de doi ani nu intelege conceptul de impartire a lucrurilor. El nu intelege ca isi va primi jucaria inapoi dupa un timp. Nu intelege ca impartirea este un "lucru" bun. El stie doar ca jucaria este a lui si ca i se ia. Multor copii le trebuie mult timp pentru a invata sa-si imparta lucrurile.
Dezvoltarea Comportamentala se refera la modul in care se poarta copilul nostru. Daca priviti un copil de 18 luni, el poate sa faca exact opusul a ceea ce se asteapta de la el. Acest lucru este numit comportament de opozitie. Fiecare copil si parinte trece prin aceasta; este la fel de imprevizibil ca si accesele de furie si alte forme de negativitate. Acestea toate reprezinta comportamente de dezvoltare prin care trec copiii pentru a creste. Un alt exemplu tipic de dezvoltare comportamentala este vazut atunci cand un copil este coplesit de sentimente, alegeri si stimulare si nu stie cum sa reziste la acestea. El are un acces de furie. Pe masura ce se dezvolta emotional, copiii sunt capabili sa faca fata acestor situatii tipice in moduri mai acceptabile.
Dezvoltarea Cognitiva (sau Intelectuala sau De Adaptare) se refera la dezvoltarea creierului, a gandirii, si a capacitatii de rationament. Pentru un bebelus, ceea ce nu vede nu exista - daca nu va vede, nu existati. Bebelusii si copiii nostri inteleg lumea diferit fata de noi datorita, in parte, dezvoltarii lor cognitive, intelectuale, sau de adaptare. cand bebelusul ne vede parasind camera, in mintea sa noi nu mai existam sau am plecat pentru totdeauna.
Dezvoltarea Limbajului se refera atat la vorbire cat si la intelegerea ei. Copiii inteleg cuvinte, tonuri, si expresii cu mult inainte de a le folosi pentru comunicare. Ei comunica mai intai prin gesturi, sunete, si expresii.
Dezvoltarea Morala se refera la constiinta, etica, si cunoasterea deosebirii dintre adevar si minciuna. Copiii foarte mici nu inteleg regulile sau deosebirea dintre bine si rau. Exemplele includ spunerea de minciuni sau furtul.
Auto-Ingrijirea include activitatile precum imbracatul, mancatul, si spalatul pe dinti. Este important sa intelegem cand pot copiii sa faca lucruri ca de exemplu folosirea toaletei, curatenia in camera, strangerea jucariilor, sau spalatul pe dinti.
Unul dintre motivele pentru care rolul de parinte este atat de solicitant este acela ca metodele care au dat rezultate cu trei luni in urma cu copilul nostru pot sa nu mai fie valabile acum. Atunci cand cunoastem si intelegem dezvoltarea copilului, aceasta ne ajuta sa stim cum trebuie sa reactionam fata de copiii nostri. Putem sa ne ajutam copiii sa creasca si sa se dezvolte pozitiv prin modul in care reactionam fata de comportamentul lor, ca de exemplu fata de gesturile lor de comunicare, experimentarea lor, accesele de furie, si minciunile lor. cand intelegem cum este lumea copilului si la ce sa ne asteptam din partea lui, putem incepe sa folosim abilitatile adecvate pentru a rezolva problemele care apar.
Spuneti-le parintilor ca o copie a Definitiilor Fundamentale este inclusa in Brosura Parintelui.
Observand Dezvoltarea Copilului Nostru: Activitate (20 minute)
Impartiti parintii in grupuri mici in functie de varsta copilului lor. Folositi categoriile de varsta din lista de mai jos avand cel putin trei parinti pentru fiecare grup. Solicitati fiecare grup sa aleaga un reprezentant care sa raporteze grupului mare raspunsurile grupului mic. Dati fiecarui grup o foaie de flip-chart, si markere.
CATEGORII DE VARSTA
0 - 6 luni 2 - 3 ani
6 - 12 luni 3 - 4 ani
1 - 2 ani 4 - 5 ani
Solicitati parintii sa se gandeasca la diferitele domenii de dezvoltare legate de grupul de varsta asupra caruia se concentreaza. Solicitati reprezentantul grupului sa scrie toate lucrurile la care se gandeste grupul ca le poate face un copil de acea varsta. Este bine ca parintii sa faca acest exercitiu gandindu-se la activitati specifice ca: joaca; dormitul; mancatul; disciplina; invatatul (care considera ei ca sunt sarcinile principale legate de invatatura la aceasta varsta).
De exemplu, grupul care lucreaza cu categoria de varsta intre 0 si 6 luni poate sa alcatuiasca o lista care include hranirea si dormitul, si schimbarile care au loc pe masura ce bebelusul creste de la nou nascut la varsta de 6 luni. Ei pot sa discute si despre interactiunile dintre bebelus si parinte (concentrarea, urmarirea miscarii cu privirea, zambetul, etc.), si joaca si invatatul care considera ei ca are loc.
Acest exercitiu le permite parintilor "sa fie experti". ii ajuta sa identifice tiparele de dezvoltare si comportamentele comune ale copiilor la diferite varste. Lasati-i sa-si comunice reciproc ce observa la copiii lor.
PAUZA (10 minute)
Rapoartele Grupurilor (20 minute)
Solicitati fiecare reprezentant sa prezinte concluziile grupului sau. Incurajati parintii din celelalte grupuri sa adauge pe lista propriile lor observatii. Daca un parinte spune ceva care este inadecvat din punctul de vedere al dezvoltarii (ca de exemplu faptul ca un bebelus trebuie sa foloseasca toaleta singur la varsta de un an), vedeti cum reactioneaza grupul, apoi indreptati conceptia gresita. Continuati sa subliniati faptul ca parintii sunt buni observatori. Incurajati-i sa continue sa-si observe copiii si sa citeasca materialul pe care li l-ati furnizat.
Cinci Realitati Despre Dezvoltarea Copilului: Prezentare, Activitate, si Discutie (20 minute)
AFISATI FOAIA DE PANOU CU CELE Cinci Realitati Despre Dezvoltarea Copilului
Cinci Realitati Despre Dezvoltarea Copilului
Copiii se afla intr-o calatorie spre independenta.
Copiii mici sunt preocupati de ei insisi (egocentrici), ceea ce nu este acelasi lucru cu a fi egoisti.
Exista multe lucruri pe care adultii le cunosc iar copiii nu le cunosc.
Copiii mici nu inteleg lumea asa cum o inteleg adultii.
Fiecare copil si fiecare parinte are propriul sau temperament.
Daca tinem minte cele Cinci Realitati Despre Dezvoltarea Copilului vietile noastre ca parinti vor fi mai usoare iar noi vom putea sa reactionam mai eficient fata de copiii nostri.
Copiii se afla intr-o calatorie spre independenta.
Din momentul nasterii, copiii cresc continuu si inainteaza pe calea spre independenta. Drumul nu merge in linie dreapta de la un punct la altul; copiii fac pasi spre independenta si apoi pasi inapoi, dar in final, daca totul merge bine, ei vor trece prin etapele care ii vor conduce sa fie responsabili pentru ei insisi cand vor fi adulti tineri. Aceasta miscare spre independenta se construieste intr-un copil. Uneori, acest proces poate fi solicitant pentru parinti. De exemplu:Intre 8 si 10 luni un bebelus incepe sa inteleaga ca este o fiinta separata si ca mama si tata sunt si ei fiinte separate. Cand este lasat singur, el poate sa simta spaima. Aceasta frica de separare variaza de la copil la copil pentru unii copii este o problema minora; altii se agata cu disperare de un parinte. Poate fi o perioada dificila pentru toata lumea. Este important sa intelegem ce simte copilul nostru pentru a fi "partener" in cresterea copilului, de partea lui, pentru a-l linisti, pentru a reactiona adecvat, si a ne pastra perspectiva. Drumul catre independenta este lung si sinuos. Vedem cum un copil in varsta de doi ani merge langa parintii lui si apoi se intoarce brusc si fuge in directia opusa. Vedem cum copiii in varsta de doi ani sunt cuprinsi de accese puternice de furie. O alta experienta comuna multor parinti este sa-si auda copilul in varsta de trei sau patru ani tipand "Te urasc!". Copilul nostru in varsta de cinci ani poate sa testeze limitele pentru a afla cine este el si se poarta ca un adolescent din cand in cand. Si, bineinteles, cand copiii devin adolescenti, ei vor continua sa testeze limitele si granitele si sa experimenteze propria lor separare pe masura ce inainteaza spre independenta. Intrebati parintii ce exemple de inaintare spre independenta au vazut la copiii lor.
Copiii mici sunt sunt preocupati de ei insisi, ceea ce nu este acelasi lucru cu a fi egoisti.
Copiilor le trebuie mult timp pentru a invata ca ceilalti oameni au sentimente.Copiii invata deasemenea ca a imparti cu altcineva nu inseamna a da definitiv ceva pe care nu-l vei mai primi inapoi niciodata. Copiii mici sunt centrul propriului lor univers. Creierul lor nu s-a dezvoltat complet iar experienta lor de viata este prea limitata pentru ca ei sa inteleaga lumea din perspectiva care include gandurile si sentimentele celorlalti. A fi preocupat de tine insuti nu este acelasi lucru cu a fi egoist. O persoana egoista se pune pe sine pe primul plan in cunostinta de cauza si nu ia in considerare nevoile celorlalti. Copiii mici au nevoie de timp pentru a-si dezvolta o perspectiva mai larga asupra lumii. Ca parinti, noi ii ajutam sa invete aceasta perspectiva in timp prin actiunile si cuvintele noastre.
Trebuie sa intelegem ca preocuparea copiilor pentru ei insisi este ceva normal, asa ca noi nu-i vom blama pentru ca fac ceva de la care nu se pot abtine, si sa intelegem deasemenea ca ii putem ajuta sa nu se invinovateasca pe ei insisi. Deoarece copiii mici sunt centrul lumii lor, ei se simt responsabili pentru lucruri care nu au nimic de-a face cu ei. Un copil care se vede pe sine insusi ca fiind centrul universului se considera si responsabil pentru tot ceea ce se intampla in universul sau.
Cati dintre noi, copii fiind, nu ne-am simtit raspunzatori pentru certurile sau toanele rele ale parintilor nostri, pentru boli, divorturi, alcoolism, sau maltratare? Este un lucru comun pentru copii sa se simta nerealist de raspunzatori pentru aceste lucruri din cauza preocuparii lor fata de ei insisi. Daca ii intelegem, noi putem sa ne ajutam copiii in unele domenii dificile.
Exista multe lucruri pe care adultii le cunosc iar copiii nu le cunosc.
Ca adulti, de multe ori consideram ca aceste cunostinte vin de la sine. Datoria noastra este sa-i conducem si sa-i invatam pe copiii nostri. Noi stim ca nu trebuie sa atingem o plita incinsa, sa nu traversam strada fara a ne uita, cum sa ne hranim cand ne este foame, etc. Uneori uitam ca si copiii invata toate aceste lucruri pe masura ce cresc, ca au posibilitati multiple de a invata si a face experiente in lumea lor, si sunt calauziti de ingrijitorii lor. Trebuie sa le oferim spatiul, sprijinul, si incurajarea prin care copiii nostri pot avea experientele care vor crea cunostintele prin care vor putea face alegeri bune.
Copiii mici nu inteleg lumea asa cum o inteleg adultii.
Aceasta face rolul de parinte solicitant. Copiii nu stiu ce stim noi, sau nu inteleg ce intelegem noi. Copiii mici sunt foarte literali. Ei inteleg sensul cuvintelor exact asa cum este el. De exemplu, daca cineva ii spune copilului in varsta de doi ani un lucru dragut si nevinovat - "Esti atat de dragut incat te-as manca!" - aceasta poate sa-l faca sa alerge in bratele dumneavoastra de teama ca va fi mancat de viu. Copiii nu inteleg limbajul adultului si expresiile pe care noi le folosim ca metafore. Ei iau cuvintele in sensul lor literal. Expresii de genul "Seful meu a explodat" pot sa aiba un inteles pentru noi si un alt inteles cu totul diferit pentru copiii nostri. Ce inseamna pentru noi ca parinti sa intelegem lumea copiilor nostri? Cand suntem implicati in comporta- mente dificile sau frustrate generate de faptul ca copilul nu poate sa faca ceva anume, este bine sa intelegem dezvoltarea copilului nostru si luptele prin care trece el. Aceasta ne ajuta sa nu luam ca pe ceva personal aceste lucruri si sa fim solidari si intelegatori cu copiii nostri. Este mult mai usor pentru noi si copiii nostri cand ei inteleg ca noi suntem de partea lor. Este important sa tinem minte ca noi suntem adultii, si ca acesti copii se bazeaza pe noi pentru o judecata matura in feluri in care noi nu ne bazam si nu ne putem baza pe ei. Este datoria parintelui sa inteleaga ce se intampla cu copilul, si sa reactioneze intr-un mod adecvat.
Fiecare copil si fiecare parinte are propriul sau temperament.
Unii copii sunt mai usor de inteles, si este mai usor sa stai cu ei. Indiferent de temperamentul pe care-l are copilul, el este si favorizat de calitatile pozitive ale temperamen- tului sau, si solicitat de cele negative. Cunoasterea acestor "deosebiri de temperament" ne ajuta sa incercam metode alternative (si poate mai eficiente) ca parinti, pentru invatarea, si disciplinarea copiilor nostri, metode care se potrivesc mai bine temperamentului lor.
Ce Clasificare Acord Temperamentului Copilului Meu: Exercitiu si Discutie
Solicitati parintii sa deschida la fisa de lucru Caracteristici Temperamentale din Brosura Parintelui. Parintii ar trebui sa faca aceasta clasificare urmarind fiecare intrebare in parte. Ei pot sa puna initiala fiecarui copil deasupra numarului pe care l-au ales pentru copil. Solicitati parintii sa faca si clasificarea propriului lor temperament. Aceasta lista de caracteristici este folosita de catre cercetatorii care studiaza trasaturile temperamentului copiilor. Cercetatorii au declarat ca aproximativ o treime dintre noi au acelasi temperament principal pe parcursul vietii pe care l-am demonstrat in primele luni de viata, in timp ce doua treimi dintre noi par sa se schimbe. Cunoasterea trasaturilor principale ale temperamentului copilului nostru nu trebuie sa ne produca reactia "Ei, bine .", ci mai degraba sa ne furnizeze informatii utile cu care sa lucram. Aceasta ne reaminteste ca nu suntem atotputernici cand este vorba de modelarea copiilor nostri, dar nici nu "scapam" de responsabilitatile de parinte. Ea face jocul mai interesant.
Formati perechi de parinti pentru comunicarea rezultatelor fisei de lucru. Fiecare persoana va comunica "Ce am invatat despre copilul meu/copiii mei facand acest exercitiu" si "Care consider ca sunt punctele forte/provocarile acestor trasaturi". Iata cum ar putea arata exemplele tipice:
"Copilului meu nu-i plac schimbarile si are greutati cu tranzitiile - punctul forte este faptul ca are capacitatea de a se concentra si a persevera; provocarile sunt reprezentate de respectarea programului celorlalti oameni, si schimbarile continue ale vietii".
"Copilul meu este foarte comunicativ si nu-i place sa stea singur - punctul forte este faptul ca nu-i este frica de oameni si isi dezvolta cu usurinta abilitatile sociale; provocarea este faptul ca nu este capabil sa se distreze singur, sa-si dezvolte propriile resurse, si sa se simta in largul lui de unul singur, si are nevoie de stimularea celorlalti".
Acordati cinci minute pentru comunicare in perechi. Acordati fiecarui partener timp pentru comunicare. Reveniti la formula de grup mare. Luati-va timp pentru a discuta cu parintii oferind exemple.
Intrebari Propuse Pentru Discutii
Pentru acei parinti care au mai mult de un copil, ati putut sa vedeti deosebirile dintre copii?
Stiind ceea ce stiti acum, ce-i trebuie copilului din partea dumneavoastra legat de calauzire, modelare, si experiente pentru a-si dezvolta nu numai punctele forte ci si domeniile in care nu este atat de puternic?
Care vor fi provocarile pentru copilul dumneavoastra si cum puteti sa-l ajutati?
Cum putem sa ajutam un copil mereu activ, "care se arunca in viata", sa-si canalizeze energia in folosul sau in loc sa-i copleseasca si, poate, sa-i indeparteze pe altii care sunt mai putin energici sau agresivi?
Cum incurajeaza parintele un copil mai rezervat pentru a fi si el "hotarat", pentru a alege un rol mai dominant, sau a-si apara interesele, sau a fi mai sociabil?
Ce se intampla in cazul unui copil care are greutati la tranzitii, dar ii place noul dupa ce i s-a opus mult timp?
La raspunsurile pentru ultimele trei intrebari, impartiti abilitatile dorite in etape mici, cu risc scazut, incurajand parintii pentru calauzire, sprijin si modelare.
Comunicati parintilor ca exista o copie a celor Cinci Realitati Despre Dezvoltarea Copilului in Brosura Parintelui.
Aceste informatii despre dezvoltarea copilului constituie o resursa, la fel ca majoritatea lucrurilor pe care le invatam la cursul Cum sa Devenim Parinti Mai Buni. Cu cat suntem mai bine informati ca parinti, cu atat vor fi mai sanatoase alegerile noastre pentru copiii nostri si pentru noi insine. Cu cat intelegem mai bine ce anume motiveaza comportamentul copiilor nostri, cu atat ne va fi mai usor sa luam decizii bune. Aceasta ne ajuta sa ne simtim mai siguri pe noi insine ca parinti, sa ne intelegem copilul mai bine, sa ne distram mai mult cu el in timp ce el creste si se dezvolta, si sa ne mentinem asteptari realiste fata de el si fata de noi insine.
Ingrijorarile Parintilor si Resursele Comunitare (5 minute)
Uneori putem sa fim ingrijorati sau preocupati din cauza dezvoltarii copilului. De obicei parintii sunt primii care observa cand un copil nu se dezvolta normal. Daca suntem ingrijorati de dezvoltarea copilului nostru, este important sa discutam cu medicul sau asistenta medicala a copilului. Ca parinti, este important sa actionam pentru indepartarea ingrijorarilor si sa folosim resursele care ne sunt disponibile. Noi suntem cei mai buni avocati pentru copilul nostru, mai ales cand consideram ca ceva nu este in regula. Incurajati parintii sa foloseasca Lista Cu Reperele Pentru Dezvoltarea Copiilor Mici din Brosura Parintelui.
Timp Pentru Comunicare in Grup (10 minute)
Prezentarea Activitatii Pentru Acasa (2 minute)
Solicitati parintii sa-si observe copilul din perspectiva dezvoltarii in cursul saptamanii care urmeaza si sa incerce sa vada lumea din punctul de vedere al copilului.
Incheiere (3 minute)
Asa cum am vazut astazi, intelegerea dezvoltarii copilului nostru ne ajuta sa avem asteptari realiste fata de el si ne ajuta sa sprijinim sanatatea si cresterea copilului nostru. Ea ne ajuta sa ne simtim mai increzatori ca parinti si sa ne apreciem copilul mai mult. Avand o buna intelegere a dezvoltarii copilului, putem comunica mai bine cu copiii nostri si putem fi "de partea lor". Vom sti deasemenea la ce sa ne asteptam si cand sa apelam la ajutor daca avem ingrijorari legate de dezvoltarea copilului nostru.
ANEXE
ACTIVITATEA Obtinerea si Folosirea Resurselor
Un parinte nu poate sa stie totul. Exista multe resurse pentru a-i ajuta pe parinti sa afle ceea ce ei trebuie sa cunoasca.
Intrebati parintii:
La cine apelati pentru a obtine resurse si informatii legate de dezvoltarea copilului dumneavoastra?
Scrieti raspunsurile pe foaia de panou. Solicitati parintii sa precizeze concret sursele lor (ca de exemplu revista "X", sau emisiunea TV "Y"). Cat de folositoare a fost sursa? Informatiile au fost folositoare? Parintii au avut probleme cu sursa?
Raspunsurile probabile vor fi: reviste, emisiuni TV, prieteni, rude, doctor, carti
Problemele tipice pot fi:
Obtinerea de raspunsuri diferite la aceeasi intrebare.
Sentimentul ca copilul meu este comparat cu alt copil.
Greutati in gasirea informatiilor adecvate.
Neintelegerea informatiilor.
Sentimentul ca este respins pentru ca a pus o intrebare.
Este important sa tineti minte ca fiecare copil este unic si se dezvolta in maniera lui proprie.
Reamintiti parintilor ca familiarizarea cu termenii despre dezvoltare discutati anterior in cadrul cursului ii va ajuta sa inteleaga mai bine resursele pentru dezvoltarea copilului si sa aiba un limbaj pe care sa-l foloseasca cand vorbesc cu persoana care se ocupa de sanatatea copilului. Asa cum am amintit anterior, folosirea resurselor ne ajuta sa intelegem la ce nivel de dezvoltare se afla copilul nostru si ne ajuta sa raspundem la intrebarile pe care ni le punem despre copilul nostru. Majoritatea oamenilor considera ca este important sa-si inteleaga copilul pentru a-l aprecia si a se bucura mai mult de el, si a-i fi un parinte mai eficient pe masura ce el creste si se schimba.
ACTIVITATEA 2 Cum Vor Fi Copiii Dumneavoastra cand Vor Pleca Din Casa Parinteasca?: Vizualizare Ghidata
NOTA: Unii parinti nu se simt in largul lor la acest exercitiu. Comunicati clasei ca nu este nici o problema daca ei aleg sa nu participe.
Solicitati parintii sa inchida ochii si sa se relaxeze. Solicitati-i sa-si imagineze copilul lor la varsta de 18 ani, gata de a pleca din casa parinteasca la colegiu sau la servici sau pentru a se casatori (sau toate trei la un loc?) Ce credeti ca va va spune copilul despre viata traita impreuna cu dumneavoastra? Ce abilitati - fizice, sociale, emotionale, creative, intelectuale - ati dori sa va asigurati ca are copilul pentru a avea succes in viata? Ce ati dori sa simta copilul fata de el insusi, fata de ceilalti oameni, de servici, provocari, greseli, dezamagiri? Ce ati dori sa aprecieze copilul, sau sa considere ca este placut in viata? Acum, dupa ce v-ati cufundat adanc in ganduri, deschideti ochii. Alcatuiti perechi pentru cateva minute si impartasiti la ce v-ati gandit in cursul exercitiului. Reveniti la forma de grup mare. Ce fel de experiente va sunt necesare pentru a va ingriji copilul pe parcursul anilor, incepand de astazi?
ACTIVITATEA 3 Rezolvarea Problemelor
Impartiti grupul in functie de varstele copiilor (nou nascuti, copii in varsta de doi ani, etc.). Afisati foi albe de panou pe pereti si solicitati fiecare grup sa se adune in jurul lor. Prezentati fiecarui grup o situatie tipica pentru acea etapa de dezvoltare (ca de exemplu bebelusul scapa mancarea pe jos, sau un copil de trei ani si jumatate refuza cu incapatanare sa se imbrace si tipa "Te urasc" la mama lui). Solicitati grupurile sa studieze unele metode posibile de rezolvare a situatiilor si scrieti-le pe foile albe de panou. Reveniti la forma de grup mare si studiati fiecare lista. Aceste exercitiu trateaza problema dezvoltarii copilului - ce proces al dezvoltarii contribuie la comportamentul copilului? El va sublinia deasemenea deosebirile de valori dintre membrii clasei. De exemplu, unii parinti vor alege sa ia mancarea din tava copilului, in timp ce altii ii vor permite copilului sa exploreze. Subliniati deosebirile de valori si afirmati dreptul fiecarui parinte de a avea propriile sale convingeri.
ACTIVITATEA 4 Copiii Ca Fiinte Literale
Solicitati parintii sa se gandeasca la copiii lor ca la fiinte "literale", asa cum si sunt. Ascultati urmatoarele afirmatii asa cum un copil mic le-ar receptiona. Cum le-ar interpreta un copil mic? "Taticul este prins la birou." "Te iubesc atat de mult ca imi vine sa te mananc." "Sunt atat de suparat/a incat imi vine sa ma arunc pe geam." Ce experiente au avut parintii cu copiii lor care iau cuvintele la modul literal?
Dezvoltarea Copilului-Definitii Fundamentale
Fizica (sau Dezvoltarea Motorie) Dezvoltarea motorie generala sau grosiera se refera la invatarea modului de folosire a muschilor - pentru a ne scula, a ne tari, a merge in patru labe, a pasi, si a sari. Dezvoltarea motorie fina se refera la folosirea mainilor si degetelor, prinderea, invatarea modului in care sa apucam o lingura si sa o tinem, invatarea scrierii.
Dezvoltarea Sociala sau Emotionala se refera la modul in care copilul se relationeaza cu ceilalti oameni. Impartirea este un exemplu de dezvoltare sociala. Cati dintre noi nu s-au simtit frustrati pentru ca copilul in varsta de doi ani nu vrea sa imparta jucariile sale cu un prieten? Din perspectiva sa, copilul in varsta de doi ani nu intelege conceptul de a imparti. El nu intelege ca isi va primi inapoi jucariile dupa un timp. El nu intelege ca impartirea este un lucru "bun". El stie doar ca jucaria este a lui si i-a fost luata. Multi copii invata greu sa imparta cu altii.
Dezvoltarea Comportamentala se refera la modul in care se poarta copilul. Daca priviti un copil in varsta de 18 luni, el poate sa faca exact opusul a ceea ce se asteapta din partea lui. Aceasta se cheama comportament de opozitie. Fiecare copil si parinte trece prin aceasta; este la fel de previzibil ca si accesele de furie si alte forme de negativitate. Toate acestea sunt comportamente de dezvoltare prin care copiii trec pentru a creste.
Dezvoltarea Cognitiva (sau Intelectuala sau Adaptiva) se refera la dezvoltarea creierului, gandirii, si capacitatii de ratiune. Pentru un bebelus, ceea ce nu vede nu exista - daca nu sunteti vizibil, nu mai existati. Bebelusii nostri si copiii mici inteleg lumea intr-un mod diferit fata de noi, in parte datorita dezvoltarii lor cognitive, intelectuale, sau adaptive. Cand bebelusul nostru ne vede parasind camera, in mintea sa noi nu mai existam sau am plecat pentru totdeauna.
Dezvoltarea Limbajului se refera atat la vorbire cat si la intelegere. Copiii inteleg cuvintele, tonurile, si expresiile cu mult inainte de a le folosi ei insisi pentru a comunica. Ei comunica mai intai prin gesturi, sunete, si expresii.
Dezvoltarea Morala se refera la constiinta, etica, si cunoasterea diferentei dintre adevar si minciuna. Copiii foarte mici nu inteleg regulile sau deosebirea dintre bine si rau. Exemplele includ spunerea de minciuni sau furtul.
Ingrijirea De Sine Insusi include activitati ca imbracatul, hranitul, si spalatul pe dinti. Este important sa intelegem cand pot copiii sa faca lucruri precum folosirea toaletei, curatenia in camera, aranjarea jucariilor, sau spalatul pe dinti.
CINCI REALITATI
Despre Dezvoltarea Copilului
Copiii se afla intr-ocalatorie
spre independenta.
Copiii mici sunt preocupati de ei insisi,
ceea ce nu este acelasi lucru cu a fi egoisti.
Exista multe lucruri pe care adultii le stiu
si care nu pot fi facute de copii.
Copiii mici nu inteleg lumea
asa cum o inteleg adultii.
Fiecare copil si fiecare parinte are
propriul sau temperament.
Caracteristici Temperamentale
Ce nota i-ati da copilului dumneavoastra?
1. |
NIVELUL DE ACTIVITATE. Cat de mult se agita copilul dumneavoastra cand ii cititi, cand sta la masa, sau cand se joaca de unul singur? |
1 2 3 4 5_ activ linistit |
2. |
REGULARITATEA. Copilul dumneavoastra face in mod regulat activitati precum servirea meselor, dormitul, timpul de dormit necesar, si mersul la toaleta? |
1 2 3 4 5_ regulat neregulat |
3. |
ADAPTABILITATEA. Cat de repede se adapteaza copilul dumneavoastra la schimbarile din programul sau? Cat de repede se adapteaza la mancaruri noi si locuri noi? |
1 2 3 4 5_ adaptare rapida lenta |
4. |
APROPIEREA / RETRAGEREA. Cum reactioneaza de obicei copilul dumneavoastra prima data fata de oameni noi, mancaruri noi, jucarii noi, si activitati noi? |
1 2 3 4 5_ apropiere retragere initiala |
5. |
SENSIBILITATE FIZICA. Cat de constient este copilul dumneavoastra de zgomotele usoare, duferentele mici de temperatura, diferentele de gust, si diferentele in imbracaminte? |
1 2 3 4 5_ insensibil foarte sensibil |
6. |
INTENSITATEA REACTIEI. Cat de puternice sau violente sunt reactiile lui? Rade si plange energic sau doar zambeste si se tanguieste incet? |
1 2 3 4 5_ intensitate reactie mare redusa |
7. |
DISTRACTIBILITATEA. Copilul dumneavoastra este usor de distras sau ignora distragerile? Continua sa se joace cand ceilalti copii sunt prezenti? |
1 2 3 4 5_ usor de ignora distras distragerile |
8. |
STAREA DE SPIRIT POZITIVA SAU NEGATIVA. Cat timp are copilul dumneavoastra un comportament placut, voios in comparatie cu plansul neplacut si toanele? |
1 2 3 4 5_ comportament pozitiv negativ |
9. |
PERSEVERENTA. Cat timp continua copilul dumneavoastra o activitate? De obicei continua daca este dificil? |
1 2 3 4 5_ atentie prelungita scurta |
Lista Cu Reperele Pentru Dezvoltarea Copiilor Mici |
|
||||||||
Aceasta lista este alcatuita pentru ca dumneavoastra sa va inregistrati cresterea si dezvoltarea copilului. Exista spatii in care sa inscrieti varsta la care copilul dumneavoastra incepe fiecare activitate in parte. Cand completati aceasta lista, tineti minte ca fiecare copil se dezvolta in ritmul sau propriu. Varsta trecuta in lista reprezinta momentul in care majoritatea copiilor incep de obicei aceasta activitate. Daca copilul dumneavoastra nu face o activitate la varsta trecuta in lista, nu este cazul sa va ingrijorati. Totusi, daca copilul intarzie in cazul mai multor activitati, ar trebui sa discutati despre aceasta cu medicul copilului. |
|
||||||||
Varsta copilului |
1 Luna |
Varsta copilului |
6 Luni |
|
|||||
------- |
Isi ridica capul in timp ce sta pe burta |
------- ------- |
Se intoarce de pe spate pe burta Se intoarce spre sursa sunetului |
|
|||||
------- |
Este atent la fata cuiva care se afla in directia sa de privire |
------- |
Sta in fund cu putin sprijin (o mana il sustine) |
|
|||||
------- |
Isi misca bratele si picioarele intr-omaniera energica |
------- |
Se intinde perseverent dupa obiectele departate |
|
|||||
------- |
Ii place sa fie tinut in brate si sa fie leganat |
------- ------- |
Isi asculta propria voce Striga bucuros si scanceste |
|
|||||
------- ------- |
Se intinde dupa si apuca obiectele pe care le duce la gura Tine, suge, musca biscuitele - incepe sa mestece |
|
|||||||
2 Luni |
|
||||||||
------- |
Zambeste si gangureste |
------- |
|
||||||
------- |
Se rostogoleste partial pe o parte cand sta pe spate |
------- |
7 Luni |
|
|||||
------- |
Mormaie si suspina |
------- |
Poate sa mute obiectele dintr-o mana in cealalta |
|
|||||
3 Luni |
------- |
Sta in fund cateva momente fara sprijin |
|
||||||
------- ------- |
Ochii urmaresc obiectul in miscare Tine capul ridicat in sus |
------- |
Isi atinge si zambeste la propria sa imagine din oglinda |
|
|||||
------- ------- |
Apuca obiectele cand ii sunt puse in mana Gangureste |
------- ------- |
Se taraste (impinge corpul inainte cu bratele si picioarele) Este timid la inceput fata de necunoscuti |
|
|||||
4 Luni |
8 Luni |
|
|||||||
------- |
Tine jucaria un timp mai indelungat |
------- |
Sta in fund timp de cinci minute |
|
|||||
------- |
Rade tare |
------- |
Se taraste (pe maini si genunchi) |
|
|||||
------- |
Sta in fund cu sprijin pentru perioade scurte de timp |
------- |
Apuca lucrurile cu degetul mare si primele doua degete |
|
|||||
------- |
Recunoaste biberonul si figurile familiare |
------- |
Ii place sa fie aproape de parinte |
|
|||||
5 Luni |
|
||||||||
------- ------- ------- |
Se intinde dupa obiecte si le tine Sta drept cand este tinut in brate Intinde mainile pentru a fi luat in brate |
|
|||||||
|
|||||||||
------- |
Ii place sa joace de-a v-ati ascunselea |
|
|||||||
Varsta copilului |
9 Luni |
Varsta copilului |
2 Ani |
||||||
Spune Ma-ma sau Ta-ta Raspunde cand e strigat pe nume Sta in picioare scurt timp cand se sprijineste de ceva |
Alearga Urca si coboara scarile alternand picioarele Spune cel putin 50 de cuvinte |
||||||||
Loveste doua lucruri unul de celalalt Imita sunetele |
Uneori foloseste propozitii formate din doua cuvinte Arata obiectele dintr-o carte |
||||||||
10 Luni |
3 Ani |
|
|||||||
Se ridica in picioare la marginea patului sau a tarcului |
Repeta doua numere la rand |
|
|||||||
Bea din cana cand aceasta este tinuta |
Isi cunoaste sexul |
|
|||||||
11 Luni |
Se imbraca singur dar nu-si incheie nasturii |
|
|||||||
Merge sustinandu-se de mobila Gaseste un obiect plasat sub un al obiect |
Copiaza un cerc Indeplineste doua comenzi care se refera la "pe, sub, sau in spatele" (de ex. Stai pe covor.) |
|
|||||||
12 Luni |
Cunoaste majoritatea partilor corpului Sare cu ambele picioare de pe sol |
|
|||||||
Face cu mana "la revedere" |
Construieste un turn din noua cuburi |
|
|||||||
Merge tinut de o mana |
|
||||||||
Spune doua cuvinte pe langa Ma-ma sau Ta-ta |
4 Ani |
|
|||||||
Ii plac unele mancaruri solide Se hraneste cu degetul |
Repeta o propozitie simpla formata din sase cuvinte |
|
|||||||
Ii place sa aiba public |
Se spala pe maini si fata fara ajutor |
|
|||||||
Copiaza o cruce |
|
||||||||
15 Luni |
Sta intr-un picior Prinde mingea aruncata |
|
|||||||
Merge singur;nu mai merge in patru |
|
||||||||
Isi arata dorintele prin gesturi si indicand cu degetul |
5 Ani |
|
|||||||
Mazgaleste hartia dupa ce i se arata cum |
Indeplineste trei comenzi Copiaza un patrat |
|
|||||||
Incepe sa foloseasca lingura |
Sare |
|
|||||||
Coopereaza la imbracare |
|
||||||||
|
|||||||||
18 Luni |
|
||||||||
Construieste un turn din trei cuburi |
|
||||||||
Ii place sa se catere si sa dezmembreze lucrurile |
|
||||||||
Poate pronunta sase cuvinte |
|
||||||||
Incearca sa incalte pantofii |
|
||||||||
Bea din cana tinuta cu amandoua mainile |
|
||||||||
Ii place sa-si ajute parintele |
Am Nevoie De Iubire: De La Nastere La 1-2-3 Luni BEBELUSII LA ACEASTA VARSTA: Pot sa vada bine si cel mai mult le place sa se uite la fetele oamenilor. Au nevoie sa fie iubiti inainte de a invata sa iubeasca si ei la randul lor. Au o nevoie puternica si normala de a suge. Unii bebelusi isi sug degetele, degetul mare, sau paturile. Unora le place suzeta. Au nevoie sa li se tina capul atunci cand sunt luati din patut. Nu pot sa se rostogoleasca, dar pot sa se miste prin serpuire. (Asa ca nu lasati niciodata bebelusul undeva de unde poate sa cada - pe un pat, sau pe masa de schimbare a scutecelor.) Uneori dorm foarte mult, desi unii bebelusi stau treji foarte mult. Au o singura metoda pentru a va spune ca ceva nu este in regula - plangand. Uneori bebelusii se inrosesc cand plang. Un bebelus poate sa planga pentru ca ii este foameeste obositii este caldfrige singursau are nevoie sa elimine gazele sau doar sa fie tinut in brate. Bebelusii nu planuiesc sa planga dar plang din instinct. Multi bebelusi sunt agitati spre sfarsitul zilei cand nimic nu pare sa-i multumeasca. Nu va veti rasfata copilul daca-l veti lua in brate. Dar ii veti arata ca lumea este un loc placut, ca va pasa de el si ca poate sa aiba incredere in dumneavoastra. Noile studii au dovedit ca este mai bine sa iei in brate bebelusul care plange. Bebelusii care sunt luati in brate cand plang au plans efectiv mult mai putin cand erau cu cateva luni mai mari. Dar bebelusii al caror planset a fost ignorat au plans mult mai mult cand erau mai mari. CE PUTETI FACE: Hraniti bebelusul cand ii este foame. Nu-l lasati sa astepte pana la o anumita ora. Luati-va bebelusul in brate cand plange. Tineti-l la piept, lasati-l sa va auda bataile inimii. Leganati-va bebelusul cu blandete. Cantati-i bebelusului (orice cantec doriti, sau reclamele de la televizor sau radio. Incercati sa va inveliti bebelusul intr-opatura moale. Incercati sa-l tineti treaz in cursul zilei, si dormind in timpul noptii. Imi Place sa Privesc Lumea: Varsta de 3-4-5-6 Luni BEBELUSII LA ACEASTA VARSTA: Va zambesc si invata sa rada. Va "vorbesc" prin gangurit. Invata cum sa se rostogoleasca si sa vada mai mult din lume. Pot sa-si intoarca capul. Incep sa se joace cu propriile lor maini. Deseori trag cate un pui de somn si dimineata si dupa amiaza. Se poarta ca si cum ar incepe sa le iasa dintisorii. Ei sporovaiesc, mesteca orice pot sa bage in gura. Incep sa manance hrana solida (cereale, legume, fructe, carne). Medicii cunosc acum faptul ca bebelusii nu au nevoie de hrana solida atat de devreme cum credeam noi. Nu va grabiti sa incepeti sa le dati bebelusilor hrana solida, ci asteptati pana cand medicul sau clinica va recomanda sa incepeti a face asa. La inceput, alegeti mancaruri simple care sunt amestecuri de diferite ingrediente. Asteptati cateva zile dupa ce incepeti cu o mancare noua inainte de a incepe servirea unei alte mancari. in acest mod veti putea sa constatati daca noua mancare il deranjeaza pe bebelus. (Este mai nervos sau are urticarii noi pe fata sau pe fund?) Nu incercati niciodata sa-l faceti pe bebelus sa manance mai mult decat pare ca doreste. Nu vreti sa-l ingrasati. Folositi o lingurita si lasati-l sa va arate cand s-a saturat. Unii bebelusi la aceasta varsta au probleme cu linistirea pentru a manca. Incercati sa va hraniti bebelusul intr-un loc linistit. CE PUTETI FACE: Bucurati-va de bebelusul dumneavoastra! Tineti-l in brate, jucati-va si vorbiti cu el. Aduceti-l in aceeasi camera cu restul familiei. Bebelusii iubesc compania! Duceti-va bebelusul la plimbare intr-un carut. Asigurati-va ca tot ce apuca bebelusul este sigur si prea mare pentru a fi inghitit. Verificati lucrurile care se desfac in bucati, jucariile, etc. Cand bebelusul nu este obosit sau nu-i este foame, ii place sa va jucati cu degetele mari de la piciorusele sale jocul "Acest purcelus merge la piata". Puteti deasemenea sa suflati in ceafa sau burtica sa. MATERIAL SUPLIMENTAR 1 Gandirea Copilului Mic: Lucruri Pe Care Orice Parinte Trebuie sa Le Cunoasca Partea Intai: Caracteristicile Copiilor Dupa cum majoritatea parintilor va vor spune, fiecare copil este diferit. Dar exista unele lucruri pe care le putem spune despre copii si care ne ajuta sa fim mai sensibili si intelegatori cu acesti omuleti. Copiii sunt in continua schimbare si dezvoltare, si este bine sa cunoastem schimbarile prin care trec ei. Vom discuta mai intai despre unele caracteristici generale ale dezvoltarii tuturor copiilor mici. Apoi vom furniza sugestii concrete pentru modul in care parintii pot sa raspunda si sa se joace cu copiii mici. Copiii Mici Nu Vad Lumea Asa Cum O Vad Adulti Unul dintre cele mai interesante lucruri pe care le-am aflat este acela ca exista multe lucruri pe care adultii le cunosc iar copiii nu. Copiii nu percep lumea in felul in care o vad adultii, iar multi adulti nu sunt constienti de lucrurile pe care copiii inca nu le inteleg. sa dam cateva exemple. Bebelusii trebuie sa-si dezvolte intelegerea faptul ca obiectele continua sa existe chiar daca ele nu se mai afla in raza lor vizuala. Lumea copiilor inca este foarte apropiata si tangibila. Pentru bebelus nu exista ceea ce el nu vede. cand bebelusii invata ce obiecte continua sa existe chiar atunci cand ele dispar din raza vizuala, ei vor incepe sa se supere cand mama pleaca din camera. Aceasta este din cauza ca mama este tot un obiect pentru bebelus. Abia in acest punct bebelusii pot sa inteleaga faptul ca au fost parasiti. Acesta este motivul pentru care la varsta de aproximativ 10 luni, bebelusii incep sa planga atunci cand mama lor pleaca de langa ei. Iata un alt exemplu legat de momentul cand se dezvolta limbajul. La inceput, copilul poate sa foloseasca acelasi nume pentru mai multe lucruri. Un baietel pe care-l cunoastem ne numea toti caii cu numele "Cactus" pentru ca i se citise o carte in care un cal purta numele de Cactus, iar el a aplicat acest nume tuturor cailor de atunci incolo. Aceasta tendinta de a generaliza este destul de rezonabila daca iti dai seama ca acest baietel nu intelegea inca faptul ca exista un grup de lucruri care sunt similare (o "clasa") pe care le numim "cai", si ca acel Cactus este numele unui singur membru al acelei clase. Un ultim exemplu legat de maniera in care copiii isi inteleg lumea lor este acela ca acesti copii mici inca isi dezvolta intelegerea faptului ca ceilalti au sentimente ca si ei. Ei nu stiu inca, sau abia incep sa invete faptul ca ingrijitoarea lor se va supara daca ii iau prajitura. Ei nu sunt constienti decat de nevoile lor proprii - "Vreau prajitura!" Un baietel care ia prajitura surorii sale nu face aceasta ca s-o faca sa sufere. El o face pentru ca nu vede situatia din punctul ei de vedere. Copiii mici sunt egocentrici - adica sunt preocupati de ei insisi. Iar parintii simtr deseori ca copiii lor sunt rai cand, de fapt, copiii au nevoie de sprijin si ajutor pentru a invata cum ii afecteaza pe cei din jurul lor ceea ce ei fac. Este important, deci, sa studiem cu atentie comportamentul si motivatia copiilor si sa intelegem ca ei vad lucrurile intr-un mod diferit fata de cum le vedem noi. Copiii Mici Sunt Ocupati Cu Experimentarea O alta caracteristica importanta si interesanta a copiilor mici este aceea ca ei sunt extrem de ocupati cu experimentarea. Ei exploreaza constant lumea lor pentru ca au atat de multe de invatat despre ea si sunt atat de nerabdatori sa invete, incercand lucrurile, testand ideile. De fapt, copiii sunt niste mici oameni de stiinta care isi exploreaza lumea. Si, pentru ca lumea lor este diferita de a noastra, asa cum am discutat, exista multe lucruri pe care ei trebuie sa le inteleaga si pe care adultii le stiu deja. Iata cateva exemple: Un copil in varsta de doi ani, care se joaca cu canile si cu apa, studiaza actiunea de a turna lichidul. El nu stie ca turnarea apei in cana dupa ce aceasta s-a umplut inseamna ca apa va curge pe jos. ii vor fi necesare multe incercari - si multa apa varsata pe jos - pentru a intelege aceasta. si pentru ca micii savanti trebuie sa-si faca propriile lor experimente si nu accepta ce le spun ceilalti, copilul nu va intelege fenomenul apei care se varsa pe jos din spusele mamei sale. Copiii, ca si savantii, sunt extrem de perseverenti si isi dau toata silinta pentru a rezolva problemele. Un alt exemplu este acela al unui copil in varsta de trei ani care deschide un anumit sertar din bucatarie si descopera ca diferitele soiuri de fasole din sertar scot sunete diferite cand sunt aruncate pe podea. El este incantat de aceasta descoperire si uita ca mama i-a spus sa nu faca mizerie. Un ultim exemplu implica unul dintre copiii nostri. La varsta de cinci ani el era fascinat de scris ca urmare a faptului ca isi privea mama si tatal facand semne pe hartie. El si-a imitat parintii facand semne care semanau cu ale lor in orice ocazie si pe orice semana cu hartia. Nu si-a dat seama ca scrisul in interiorul cartilor parintilor era diferit de scrisul mamei lui cand isi facea lista de cumparaturi. Experimentarea nu produce intotdeauna pagube, dar poate s-o faca. Lucrul important pentru parinti este sa inteleaga ca explorarea si experimentarea reprezinta metodele principale ale copilului de a invata despre lume. Daca sunteti constient de acest lucru, puteti reactiona intr-omaniera intelegatoare. Deasemenea puteti oferi copilului posibilitati acceptabile de a experimenta - in baie, de exemplu, sau cu boabe de fasole pe un prosop mare intins pe podea. Copiii Mici Se Lupta sa Devina Din Ce in Ce Mai Independenti O a treia caracteristica a copilului mic este aceea ca el se lupta pe parcursul acestei perioade sa devina din ce in ce mai independent. Dezvoltarea unui simt al constientei de sine si al cunoasterii capacitatilor si limitelor proprii fata de ceilalti oameni implica multa explorare si testare a posibilitatilor si limitelor. Uneori aceasta testare a limitelor pare negativa, dar este mai degraba pozitiva decat negativa. Este foarte important modul in care parintii reactioneaza la aceste eforturi de a deveni o persoana independenta. Pentru copilul mic, lumea este destul de simpla si directa. Aceasta lume devine treptat complicata de reguli si drepturi. Fiind clari si rezonabili in enuntarea regulilor si asteptarilor pe care le au fata de copiii mici, parintii pot sa ii ajute la construirea si intelegerea unei lumi mai complicate si a locului lor in ea. Majoritatea copiilor mici trec prin diferite perioade de "negativitate" cand nu se supun nici unei reguli si sunt incapatanati in cererile lor. Daca vom incerca sa consideram aceste perioade ca fiind necesare pentru dezvoltarea simtului auto-cunoasterii, le vom considera a fi pozitive. Aceste perioade sunt dovada ca copiii isi dezvolta o auto-cunoastere ca persoane cu nevoi si dorinte care pot fi exprimate. Parintii ar trebui sa incurajeze exprimarea nevoilor si dorintelor. Este important sa reactionam pozitiv la solicitarile rezonabile, si sa le explicam pe acelea care nu sunt intelese de copii. Parintii considera uneori negativitatea ca reprezentand o lupta pentru putere. De fapt, copilul mic probabil ca nu cunoaste suficient nevoile si dorintele dumneavoastra ca parinte pentru a se angaja intr-o astfel de lupta. De exemplu, fetita in varsta de 18 luni care doreste ceva si nu poate sa-l obtina poate apela la un acces de furie, trantindu-se pe jos si ignorandu-si complet parintii. Acest acces de furie poate fi dovada cresterii constientei de sine sau a nevoii copilului, si expresia frustrarii pe care o simte deoarece nu-i poate comunica parintelui nevoia. O reactie ferma dar iubitoare si incurajarea de a-si exprima sentimentele si nevoile ii comunica copilului ca nevoile sale si comunicarea sunt pretuite si importante pentru parinte. Baietelul din bacanie care doreste tot ce vede pate fi considerat de parintii lui a fi "suparator". De fapt, putem avea un baietel flamand care are nevoie de ceva de mancare. Este dificil pentru copiii mici sa astepte ca sa li se indeplineasca nevoile importante. Puteti afla cum sa reactionati sugerandu-i cuvinte care sa-l ajute sa spuna ce doreste. Daca are nevoie de mancare si dumneavoastra ii dati, ii aratati ca va pasa de ceea ce el doreste. Fetita in varsta de cinci ani care insista sa-si puna singura laptele in cana la micul dejun, desi uneori il varsa, poate sa-si exprime in acest mod nevoia de independenta. Daca parintele recunoaste pozitivul din acest act, in loc sa se concentreze asupra negativului, fetita va fi incurajata sa faca si alte incercari de independenta. Ca o concluzie, copiii mici fac eforturi imense in incercarea lor de a intelege lumea care le este necunoscuta si greu de inteles. Ei fac aceasta interactionand activ cu materialele, oamenii si obiectele din preajma lor. Parintii trebuie sa le ofere mult sprijin si asistenta copiilor pe masura ce acestia invata sa cunoasca lumea si isi construiesc imaginea de sine. O atitudine pozitiva fata de astfel de incercari, combinata cu un interes pentru intelegerea copilului dumneavoastra, reprezinta cel mai bun cadou pe care-l puteti face. MATERIAL SUPLIMENTAR 2 Gandirea Copilului Mic Cum sa Reactionam Fata De Copilul Mic Fiti rabdatori in activitatile zilnice. Experimentarile in care se implica copiii mici implica deseori repetitii interminabile, sau fascinatia indelungata fata de sarcini mici sau simple. Parintii, recunoscand aceasta, pot sa acorde timp suficient pentru spalatul pe maini, bautul apei, culcare, servitul mesei, sau imbracare. Este important sa consideram efectiv aceste experiente ca fiind perioade importante de joaca pentru copilul mic. Oferiti posibilitati pentru practica si experimentare. Copiii nu fac murdarie pentru ca vor sa fie obraznici, ei pur si simplu fac practica si invata. Ca urmare, parintii pot sa accepte mizeria sau sa creeze locuri speciale in care este sigur pentru copil sa exploreze, sa toarne, sa amestece, si sa simta. Copiii mici (si mai mari deasemenea) se bucura de materialele pe care le pot schimba si asambla cu usurinta, ca de exemplu apa, nisipul, si plastilina. Oferiti alegeri copilului mic. Cand doriti ca copilul mic sa se imbrace, decat sa-l intrebati "Vrei sa-ti pui haina?", spuneti "Vrei sa-ti pui haina sau puloverul?" Aceasta ii da un sentiment de control si evita confruntarile inutile. Mentineti restrictiile la minimum. Organizati mediul pentru copil in asa fel incat sa nu fiti fortat sa spuneti "nu" foarte des. Copilul mic poate sa exploreze si sa invete, si va puteti relaxa si bucura de timpul petrecut impreuna. Siguranta este importanta - acoperiti prizele, plasati obiectele fragile in locuri unde nu pot fi atinse, si folositi usile daca doriti sa impiedicati accesul lui in camera. Dar asigurati-va ca aveti disponibile carti, jucarii, vesela incasabila, si alte lucruri cu care se poate juca copilul mic. Oferiti obiecte si carti interesante din care copilul sa invete. Aceasta nu inseamna doar jucarii - deseori este mai bine sa folositi cutii de carton, hartie, sau reviste vechi ca lucruri cu care sa se joace copilul. Niciodata nu este prea devreme sa incepeti sa-i cititi copilului, asa ca asigurati-va ca exista suficiente carti in casa. Folositi biblioteca publica, cumparati carti ieftine pentru copii, si lasati copilul sa le "citeasca" atunci cand nu-i cititi dumneavoastra. Cartonul si copertile de carti sunt foarte bune pentru copiii mici. Cum sa Reactionam Fata de Copilul Prescolar Ajutati-va copilul prescolar sa inteleaga cat mai bine posibil motivele bune pentru reguli, decizii, si alegeri. Ganditi-va la regulile pe care le impuneti, si in mod special la acelea pe care copilul le contesta. Sunt ele necesare? Daca nu va puteti furniza singur o explicatie buna pentru o regula, poate ca ea nu este rezonabila. De exemplu, regula de a tine foarfeca cu varful in jos este rezonabila din motive de siguranta. Pentru a va ajuta fiica sa inteleaga, intrebati-o ce crede ca s-ar intampla daca cineva s-ar intepa cu ea. Ajutati-va copilul prescolar sa se simta competent si independent. Puteti face aceasta in cel putin trei moduri. in primul rand, mai bine incurajati-va copilul sa rezolve problemele decat sa-i spuneti ce sa faca. De exemplu, daca copilul se joaca cu cuburile dar acestea cad mereu, mai bine intrebati "Poti sa gasesti o metoda pentru a face acest cub sa stea?" decat sa spuneti "Pune-l asa". in al doilea rand, puteti avea materiale disponibile care sa le permita copiilor sa faca lucruri proiectate de ei. Ceea ce vor face va fi frumos pentru ei, si ar trebui sa va castige respectul. Evitati sa-i puneti sa copieze ceva - creioanele colorate si hartia alba sunt mai bune pentru incurajarea exprimarii propriului eu decat cartile de colorat. in al treilea rand, incurajati independenta punand lucrurile de care are nevoie si pe care le doreste copilul prescolar in locul unde el poate sa ajunga fara a solicita ajutorul. De exemplu, culorile, jucariile, si hainele sunt lucruri care ii pot fi accesibile. Prescolarii vor invata sa ia lucrurile si sa le puna la locul lor. Oferiti ocazii prescolarului pentru a atinge, experimenta, explora, rearanja, si schimba lucrurile. Deoarece copiii mici invata mai degraba prin interactiunea cu lucrurile decat prin ceea ce li se spune despre ele, ei au nevoie sa se angajeze intr-o varietate de activitati de joaca. Invatati sa nu va deranjeze daca prescolarul se murdareste, sau imbracati-l cu haine mai vechi si care nu va deranjeaza daca se murdaresc. Uitati-va la materialele si jucariile la care are acces - mariti posibilitatile si aduceti varietate in mediul de joaca al copilului. Puteti face aceasta adaugand animale de jucarie langa un set de cuburi, rearanjand jucariile, luind unele dintre ele, si aducand altele. Mersul la joaca in aer liber in locurile special amenajate, plimbarile in aer liber, si vizitarea muzeelor/gradinii zoologice impreuna cu copilul pot si ele sa mareasca lumea jocului copilului. Retineti ca televizorul nu ofera acest gen de experiente si interactiuni care sunt atat de importante pentru prescolar. Oferiti ocazii copilului sa invete sa fie puternic si ordonat. Jucati-va cu mingea: lasati copilul sa alerge, sa se catere, sa sara in locurile sigure. Activitatea fizica a copiilor mici trebuie sa fie centrata mai degraba in jurul intereselor si nevoilor copilului decat a concurentei si dorintelor adultului. Oferiti multiple ocazii pentru jocuri de rol. O mare parte din explorarile copiilor are loc cand ei se angajeaza in jocul de roluri. Respectati dorinta copilului si oferiti materiale pentru incurajarea jocului de roluri. Hainele vechi, podoabele, incaltamintea, palariile, vesela incasabila, toate acestea pot fi folosite ca resurse pentru acest joc. Unele cadouri pot fi trusa de doctor si orice alte jucarii care incurajeaza jocul de roluri. Multe jocuri de constructii, ca Duplos si Lego, pot fi folosite de copil in timpul jocului de roluri, si ele sunt mult mai adecvate decat obiectele care au o singura intrebuintare, cum sunt de pilda armele de jucarie. Oferiti prescolarului multe materiale adecvate pentru invatare. Iata cateva sugestii: hartie alba, creioane, pixuri, culori, foarfeca, banda adeziva, cuburi, plastilina, nisip, lut, apa, jucarii de construit, discuri, casete, carti, jucarii cu roti, jucarii cu haine de imbracat, animale de jucarie si papusi de toate marimile pentru baietei si fetite. Ascultati ce jucarii va cere copilul, dar fiti constient ca este posibil ca el sa cunoasca doar jucarii prezentate in reclamele de la televizor. Aveti puterea de a largi experientele copilului oferindu-i o gama bogata de materiale si jucarii. Retineti importanta jocului cand alegeti si pregatiti mediul pentru joaca copilului. Oferiti incurajare pentru citire si scris. Puteti face aceasta citindu-i copilului, mergand la biblioteca publica intr-o perioada linistita a zilei cand copilul nu este obosit; lasand cartile intr-un loc accesibil pentru el, si citind regulat o poveste (la culcare este foarte bine), pe langa lecturile efectuate cu alte ocazii. Incurajati scrisul dandu-i copilului creioane, pixuri, creioane colorate, markere, si o varietate de alte materiale pentru scris ca de exemplu creta si o tabla pentru scris, carnetele, si acces la masina de scris. Lasati copilul sa "scrie" in maniera sa proprie. Mazgalelile copiilor le ofera multa activitate practica importanta pentru scrisul de mai tarziu - dar, si mai important, le ofera ideea ca si ei pot fi scriitori, deasemenea. Oferiti copilului ocazii sa va ajute. Implicati copilul in timp ce lucrati pe langa casa. Lasati copilul sa aleaga ciorapii, sa puna masa, sa bata un cui (sub supraveghere!), sau sa ude florile. "Ajutorul" copilului dumneavoastra poate sa va incetineasca efectiv, dar merita sa apelati la el. Facand asa ii oferiti copilului ocazii suplimentare de a invata din experiente, iar copilul primeste un mesaj important legat de faptul ca este capabil iar ajutorul lui este pretuit. Rezervati-va un timp liber in care puteti sa-i acordati o atentie totala copilului. Cititi o carte impreuna, jucati-va cu plastilina, faceti o plimbare, sau faceti prajituri. Aceste momente speciale va vor ajuta sa va bucurati si sa apreciati unicitatea micutului. MATERIAL SUPLIMENTAR 3 - Varstele si Etapele Dezvoltarii Bebelusii: Intre Una si Cincisprezece Luni Dezvoltarea Fizica Nou nascutii vad cel mai bine de la distante foarte mici. Ei exploreaza cu ochii si pot sa urmareasca miscarile pentru scurt timp. Ei incep sa-si recunoasca mama. Ei fac miscari aleatorii si sug foarte mult. Majoritatea comportamentelor lor se bazeaza pe reflexe. Daca loviti un bebelus peste fata, el se intoarce spre locul de unde a fost lovit si incearca sa suga. Alte reflexe sunt prinderea cu mana si piciorul. Bebelusii dorm foarte mult si demonstreaza multe etape diferite de vioiciune si somnolenta. Pana la trei luni actiunile lor sunt inca legate de reflexe, ca de exemplu fluturarea mainii. Majoritatea activitatii lor este centrata asupra propriei lor persoane (propriul corp). Ei incep sa-si foloseasca mainile pentru a se juca. Ei urmaresc obiectele cu ochii, se intorc spre sursa sunetelor, si incep sa-i deosebeasca pe straini. La varsta de aproximativ sase luni, bebelusii se intind, apuca si pot sa mute lucrurile dintr-o mana intr-alta. Lor le place sa loveasca jucariile de podea. Gura lor este foarte importanta pentru a invata despre obiecte. Intre sapte si 14 luni ei se misca independent, se tarasc, stau in picioare si pot chiar sa mearga. Sugestii pentru incurajarea dezvoltarii: Priviti bebelusul si vedeti cum isi foloseste mediul inconjurator. Aceasta ii furnizeaza parintelui multe indicii despre ce poate el sa faca pentru a-i mari dezvoltarea. Ajutati parintii sa se gandeasca la activitati si jocuri care sunt distractive atat pentru parinte cat si pentru bebelus, ca de exemplu plasarea jucariilor langa el si in afara razei lui de actiune, de-a v-ati ascunselea, si jocul oglinzii. Aveti grija ca mediul sa fie sigur pentru copilul care se taraste sau merge in patru labe. Dezvoltarea Sociala/Emotionala Erickson vorbeste despre aceasta prima etapa ca fiind cea in care se dezvolta increderea. Este lumea un loc sigur? O sa mi se schimbe scutecele daca sunt ude? Voi fi hranit daca mi-e foame? O sa fiu incalzit cand mi-e frig? O sa fiu luat in brate cand am nevoie de mangaiere? Ingrijitorii mei imi vor zambi? Primele luni de viata sunt o perioada de atasament intens intre parinte si copil si de cunoastere reciproca. Bebelusul este incredibil de receptiv si reactioneaza la orice - invata sunete noi, atinge, miroase, etc. Fiecare parinte si copil invata despre gusturile si instinctele primordiale ale celuilalt. Intre sase si noua luni, copiii isi dezvolta comportamentele intentionate, adica ei urmaresc anumite teluri si protesteaza cand nu obtin ceea ce vor. Aceasta nu inseamna ca ei sunt pregatiti pentru a fi independenti. Ei sunt inca bebelusi si pot sa afiseze frica fata de necunoscuti si sa se lipeasca de parinti. Aceasta lipire sau solicitarea sporita de timp si energie de la parinti poate fi frustranta si generatoare de confuzie, dar ea arata si cat de important este parintele pentru bebelus. Sugestii pentru incurajarea dezvoltarii: Sporiti timpul de calitate, interactionand mai ales cand sunteti calm. Acceptati unicitatea copilului. Bebelusul are nevoie de timp petrecut singur si de timp petrecut impreuna cu ceilalti si in lumea acestora. Bebelusii au nevoie de ocazii pentru a incerca comportamentele si activitatile, si a invata despre lupte, esecuri si succese. Rutina si familiaritatea sunt importante pentru dezvoltarea bebelusului, oferind un simt al cunoscutului si sigurantei. Dezvoltarea Cognitiva Pe masura ce copiii devin mai mobili, ei incep sa-si foloseasca mainile si ochii pentru a intelege lumea si lucrurile din ea. Copilul incepe sa fie constient de relatia cauza-efect. (Loveste o jucarie, ea face zgomot; plangi, vine cineva.) El este deasemenea constient ca lucrurile se petrec independent de el. Invata despre el insusi in relatie cu mediul sau (aproape/ /departe, sus/jos, deosebirile de marime/forma/culoare/ textura). Chiar si nou nascutii arata unele comportamente imitative (de exemplu, scot limba, deschid gura) iar la varsta de noua luni pot sa repete un comportament dupa o anumita perioada. Dupa trei luni, bebelusii pot sa zambeasca sau sa rada la ceva neasteptat. Pe masura ce ei cresc, inceputurile noi si neasteptate pot sa le provoace suferinta. Sugestii pentru incurajarea dezvoltarii: Joaca este munca copilului. Multi parinti au avut greutati legate de intelegerea acestui concept, crezand ca joaca nu inseamna a invata. Pentru copiii mici (si este o idee buna si pentru multi adulti) ceea ce noua ni se pare "joaca" reprezinta metoda prin care ei invata. Ca parinte, este folositor sa cunoasteti punctele cheie ale diferitelor etape de dezvoltare, si sa oferiti ocazii copilului sa stapaneasca fiecare etapa si sa inceapa explorarea etapei urmatoare. De exemplu: un bebelus impinge lucrurile cu pumnul si abia incepe sa deschida mana si sa apuce. Este timpul sa aduceti jucariile care il incurajeaza sa apuce, sa tina, si sa dea drumul. Copiii vor sa-i imite pe adulti (modelul dupa care invata), asa ca anumite obiecte nepericuloase sunt jucarii grozave pentru bebelusi. Mentineti joaca ordonata. Oferiti o gama larga de experiente. Dezvoltarea Limbajului Bebelusii asculta foarte mult timp. Plansul este primul lor mijloc de comunicare. Alte sunete includ mormaitul, chitaitul si ragaitul. Intre sase saptamani si trei luni, bebelusii incep sa gangureasca. in cursul acestui prim an, bebelusii sunt capabili sa produca sunetele limbii. (Bebelusii au mecanisme de analiza perceptuala care le permit sa recunoasca si sa reproduca sunetele pe care le aud des in limba la care sunt expusi.) Copilul incepe sa auda ce este limba si invata sa raspunda asa cum poate el prin gangureli si tipete. Aproximativ la varsta de sase luni sunetele pe care le produce copilul reprezinta metoda lui de a interactiona social. La varsta de noua luni, bebelusii pot sa faca deosebirea intre unele sunete si cuvinte; ei devin familiarizati cu intelesul limbajului. Cam in aceasta perioada, bebelusii incep sa spuna primele silabe ("mama" sau "tata"). Pana cand ajung la varsta de un an, multi bebelusi produc sunete de vorbire, dar aceste sunete ni se par ca o limba straina. Sugestii pentru incurajarea dezvoltarii: Creati pentru copil un mediu cu sunete diferite (ticaitul ceasului, clopotei, radio). Vorbiti cu bebelusul - foarte mult. Puneti intrebari si faceti conversatie. Comunicarea sa fie scurta si limitata la propozitii simple. Este probabil ca copilul sa reactioneze cand manifestati interes si entuziasm. Ascultati ganguritul bebelusului si vorbiti-i cu viteza cu care vorbeste el. Raspundeti la "vorbitul" copilului. Identificati totul, oferindu-i copilului cuvintele potrivite pentru toate lucrurile din mediul sau. Bebelusul Mobil/Copilul Mic: De La 12 La 24 De Luni Dezvoltarea Fizica Avand o mobilitate mai mare, bebelusul mobil nu trebuie sa astepte ca lumea si lucrurile din ea sa vina la el. Aceasta perioada poate fi frustranta - mintea vrea dar corpul nu este foarte sigur deocamdata. Coordonarea este inca rudimentara. El incepe sa-si dezvolte abilitatile motorii fine - desenatul, apucarea lucrurilor cu degetele in loc de palma. Odihna si hranirea sunt importante in aceasta etapa. Bebelusii isi dezvolta abilitatile motorii - copilul simte ca "Pot s-o fac". Este important sa-i oferiti tot sprijinul. Dezvoltarea Sociala/Emotionala In cursul acestei etape, copiii devin din ce in ce mai independenti si, in acelasi timp, mai dependenti. Ei sunt nerabdatori sa faca alegeri, dar devin frustrati cand sunt prea multe alegeri. Copiii devin constienti de ei insisi ca persoane separate si insista asupra nevoilor lor in moduri in care nu au facut-o inainte; de exemplu, cu un "Nu!" hotarat. Ei pot sa simta foarte multa anxietate cand sunt separati de parinti. Ei pot sa aiba izbucniri de furie care par extrem de "disproportionate". Ei sunt frustrati cand nu pot sa faca ceva asa cum vor ei (inclusiv pe ei insisi), sau cand sunt obositi sau le e foame. Copilul este o persoana foarte solicitanta la aceasta varsta si inca are nevoie de ajutor in multe feluri, si are probleme cand trebuie sa se calmeze daca este suparat. Nu exista "Mai tarziu" ca optiune - copilul doreste pe loc ceea ce doreste! Ritualurile sunt importante. Ele ofera stabilitate intr-o lume foarte stimulanta. Simtamantul separarii si puterii este legat de simtamantul propriei personalitati. Copilul la aceasta varsta poate fi egocentric. Aceasta perioada este una de conflicte extreme. Copilul are capacitatea de a "porni in lume", lucru care este in conflict puternic cu dorinta lui de a ramane in lumea confortabila a bebelusului. Parintii pot sa asiste la numeroase comportamente opuse. Aceasta face lucrurile foarte dificile pentru toata lumea. Parintii pot crede ca copilul lor stapaneste anumite abilitati, si descopera ca apare o scapare a memoriei. Daca un bebelus apare in aceasta perioada, copilul in varsta de doi ani se afla intr-o stare conflictuala si mai profunda. Este important ca parintele sa nu inceapa sa reactioneze ca un alt copil fata de ceea ce face copilul in varsta de doi ani, ci sa mentina o distanta suficienta pentru a putea sa sprijine copilul. Acest lucru este foarte important si, uneori, foarte dificil de facut. Dezvoltarea Cognitiva/Intelectuala Copiii sunt capabili acum sa-si aminteasca lucrurile chiar si atunci cand ele se afla in afara razei lor vizuale, dar inca inteleg prea putin notiunea de timp sau capacitatea de a proiecta. Lucrurile inca au loc in prezent sau nu. Este important sa incepem sa-i ajutam pe copii sa inteleaga timpul, tranzitiile, etc. Ei sunt foarte curiosi fata de toate lucrurile. Limbajul Copiii au diferite metode de folosire a limbajului: unii spun o propozitie intreaga cu intonatie, dar fara un inteles al continutului. Un astfel de "jargon" se clarifica Incet-incet. La acesti copii nu exista o trecere evidenta de la un cuvant la doua sau mai multe. Un alt stil este generalizarea (Felix motanul, deci toti motanii se numesc Felix). Uneori exista o izbucnire de cuvinte noi. Unii teoreticieni considera ca un copil este atat de preocupat de a invata sa mearga incat toata energia sa este concentrata asupra dezvoltarii acestei abilitati. Dezvoltarea limbajului trece de la substantive (cuvinte izolate) la verbe (actiuni, stari), la adjective si adverbe. Limbajul trece si el de la generalizare la concret. Astfel "cana", "lapte", "carte", "minge", "mama", "tata" devin "vreau lapte", "arunca mingea", si apoi "uite mingea rosie". Aceasta este si perioada cand copiii incep sa vorbeasca cu ei insisi cu glas tare, sa vorbeasca in soapta, si sa duca conversatii interioare. Aspectul Moral Kohlberg a efectuat un studiu asupra modului in care copilul in varsta de patru ani percepe moralitatea, intreband care copil este mai obraznic - cel care a spart cana in timp ce fura prajiturile sau cel care a spart trei cani in timp ce ajuta la punerea mesei. Copiii in varsta de patru ani declara ca acel copil care a ajutat la punerea mesei a fost mai rau pentru ca a spart mai multe cani. Intrebarea devine apoi aceasta: cat de mult intelege copilul mic moralitatea? Activitatea lui Judy Dunn este deasemenea relevanta. Acum se stie ca un copil in varsta de 18 luni pana la 2 ani este capabil de empatie (este suparat cand ceilalti sunt suparati; fericit cand ei sunt fericiti) si ca el poate simti rusinea pentru ca "a facut ceva rau". Oricum, el nu si-a dezvoltat inca o constiinta interioara si nu ar trebui sa ne asteptam sa invete reguli la aceasta varsta. Copilul de la 24 la 36 luni Dezvoltarea motorie continua in aceasta perioada cand copilul devine mai eficient din punct de vedere mecanic. Dupa cum toti parintii stiu, copiii in varsta de doi ani pot sa alerge, deseori uimitor de repede. in plus, ei pot sa sara in sus cu ambele picioare si pana la sfarsitul acestui an vor avea suficienta coordonare pentru a-si coordona miscarea piciorului incat sa poata impinge masinuta. in cursul acestui an, forma fizica a copilului se schimba, deoarece dispar straturi de grasime si copilul nu mai arata ca un bebelus. Dezvoltarea Cognitiva/Intelectuala Copiii in varsta de doi ani isi sporesc abilitatile cognitive intr-un ritm rapid. Ei reprezinta lumea prin simboluri care includ imagini mentale, cuvinte si gesturi. Ei sunt uimitor de sofisticati la anumite tipuri de sortare si clasificare, si invata rapid numele multor grupuri din mediul lor. Copiii in varsta de doi ani invata nume pentru constructii abstracte ca de exemplu numere, numele culorilor, si sunt capabili sa retina un eveniment pentru mult timp. Totusi, ei sunt limitati. Nu pot sa vada lucrurile decat din propria lor perspectiva: de exemplu, sunt egocentrici. Dezvoltarea Limbajului In lunile din preajma implinirii varstei de doi ani, copiii trec prin ceea ce psihologii numesc explozia numelor. Ei isi adauga cuvinte noi in vocabular cu o viteza uimitoare. Pe langa invatarea unor cuvinte noi, copilul in varsta de doi ani intra intr-o faza noua a dezvoltarii limbajului. El incepe sa alature cuvintele in propozitii cu inteles. Imediat dupa formarea primelor propozitii, copiii par sa obtina o noua intelegere a limbajului si isi adauga multe tipuri noi de cuvinte, forme de plural, timpul trecut, etc. Pana la sfarsitul acestei perioade, copiii demonstreaza o intelegere complexa a regulilor si o stapanire a limbii lor natale. Trebuie sa retineti ca toate varstele despre care am discutat sunt varste medii. Copiii trec prin aceleasi etape de invatare a limbii, dar perioada de timp necesara pentru fiecare etapa difera foarte mult de la copil la copil. Unii copii in varsta de 24 luni deja vorbesc in propozitii in timp ce altii folosesc doar cateva cuvinte. Oricum, daca un copil intelege bine limba la aceasta varsta, parintii nu trebuie sa se ingrijoreze ca vor exista probleme cu vorbirea mai tarziu. Dezvoltarea Socio-Emotionala Copiii la aceasta varsta sunt renumiti mai ales pentru negativismul lor. Copiii in varsta de doi ani vor sa faca lucrurile asa cum vor ei si isi testeaza parintii mereu. Aceasta se datoreaza in parte numeroaselor abilitati noi pe care le dobandesc, pentru ca aceasta este o perioada de schimbari intelectuale rapide si o perioada cand limbajul explodeaza. Aceste schimbari au consecinte sociale si emotionale pentru parintii care isi descopera deseori copilul ascultator in varsta de un an ca solicita dintr-o data anumite mancaruri, anumite haine, anumite ritualuri in anumite momente ale zilei, iar atunci cand cererile lor nu sunt indeplinite ei reactioneaza deseori prin emotii intense. Parintii isi considera deseori copilul ca fiind rau in mod intentionat, dar copilul inca are o intelegere limitata a lumii. El incearca sa-si asume controlul dar metodele lui sunt deseori frustrante pentru el si pentru parintii lui datorita resurselor lui limitate. Copiii in varsta de doi ani incearca multe comportamente, ca de exemplu accesele de furie care pot fi cele mai suparatoare pentru parinti. Oricum, daca parintii sunt fermi dar blanzi, si mai ales, daca isi pastreaza simtul umorului, copilul invata metode mai bune de rezolvare a problemelor. Pana la sfarsitul acestui an, copiii isi formeaza auto-controlul si aceasta vine mai mult din interior decat de la parinti. Copiii demonstreaza in aceasta perioada si inceputurile simpatiei si intelegerii si incearca deseori sa-i mangaie pe ceilalti folosind tehnicile prin care ei sunt mangaiati. Un alt punct de reper in acest an este acela ca copilul face un salt important prin intelegerea existentei celor doua sexuri. Copiii arata un oarecare interes fata de sexul opus inainte de aceasta etapa, dar in acest al treilea an de viata ei inteleg pe deplin ca sunt baetei sau fetite. Ei nu au inca o buna intelegere a ceea ce inseamna aceasta, dar, o data stabilita identitatea, ei incep rapid sa-si aleaga haine si prieteni pe baza sexului. Copilul in anul al treilea de viata incepe deasemenea un tip diferit de joaca. El incepe sa foloseasca obiectele pentru un scop cu totul diferit. El foloseste aceleasi cuburi pe post de camion, apoi ca mancare, apoi ca animal de companie. Acest tip de joaca se amplifica in cursul acestui an si continua pe parcursul anilor prescolari. Dezvoltarea Morala Pe parcursul anului al doilea, copilul isi dezvolta un simt al rusinii, adica incepe sa inteleaga faptul ca a facut ceva rau sau neplacut. Erickson a numit aceasta perioada etapa autonomiei vs. rusinea sau indoiala. Copilul in varsta de doi ani este foarte nerabdator sa faca ceva pentru a deveni independent, dar face greseli pentru ca este mic si nu are experienta. Parintii (care au simtit raul pe care-l produce in copil faptul ca-si da seama ca a gresit) stiu ca linia de demarcatie dintre copilul extrem de increzator si copilul ezitant si rusinat este foarte subtire. Copiii trebuie sa-si cunoasca limitele, dar calauzirea atenta din partea parintelui ii va ajuta sa-si dezvolte simtul autonomiei si increderii in ei insisi. Varsta Prescolara (intre 3 si 5 ani) Dezvoltarea Fizica Coordonarea copilului prescolar sporeste rapid intre trei si cinci ani. Copiii invata sa sara, sa faca tumbe, si sa mearga pe tricicleta. De fapt, pana cand copiii ajung la varsta de cinci ani, multi dintre ei au un echilibru suficient pentru a merge pe bicicleta. Abilitatile motorii ale prescolarilor, precum si coordonarea motorie se imbunatatesc. Copiii la aceasta varsta invata sa foloseasca creioanele, sa manipuleze obiectele mici, sa modeleze plastilina, si sa construiasca structuri din cuburi. Corpurile lor cresc mult mai repede decat capul, asa incat ei isi pierd aspectul de bebelus. Multi copii la aceasta varsta isi pierd mult din stratul de grasime, ceea ce uneori ii ingrijoreaza pe parinti si le sugereaza ideea ca ei nu mananca suficient; totusi, aceasta este o schimbare normala. Dezvoltarea Cognitiva/Intelectuala Doua schimbari majore au loc in perioada prescolara. Copiii incep sa inteleaga faptul ca ceilalti oameni pot sa vada sau sa inteleaga lucrurile intr-un mod diferit de ei. in cursul anilor prescolari copiii isi dezvolta reguli complexe din ce in ce mai ample despre ceea ce pot sa vada si sa inteleaga ceilalti oameni. Psihologii numesc aceasta abilitate privirea in perspectiva. in cursul anilor prescolari copilul incepe deasemenea sa inteleaga faptul ca lucrurile nu sunt mereu ceea ce par. Ei inteleg ca obiectele pot sa semene intre ele dar sa aiba functii diferite, sau sa arate diferit dar sa fie similare. in plus, in cursul anilor prescolari copiii devin mult mai buni la clasificari, de exemplu plasarea obiectelor, cuvintelor, etc. in grupuri adecvate. Aceasta capacitate sporita de a clasifica ii ajuta pe copii sa-si imbogateasca vocabularul si sa-si imbunatateasca memoria pentru ca acum ei pot sa foloseasca mai degraba functiile de grup ca unelte de memorie in loc de retinerea fiecarui lucru separat. Dezvoltarea Limbajului In cursul anilor prescolari, copiii isi sporesc din nou vocabularul, invatand deseori mai multe cuvinte pe zi. Oricum, ei par sa invete acum intr-un mod diferit de cel al copilului in varsta de doi ani, pentru ca sunt atenti la gruparea cuvintelor. Copiii de aceasta varsta au capacitati uimitoare de invatare, repetand numele dinozaurilor, florilor, sau al oricarui alt lucru care le capteaza interesul. Ei par sa profite de noile lor abilitati de clasificare pentru a aduna cuvinte si apoi demonstreaza o crestere rapida a abilitatilor de limbaj. Copiii prescolari incep deasemenea sa foloseasca propozitii extrem de complexe, folosind conjunctii ca de exemplu "si", "dar", precum si intrebari adecvate. Ei indreapta deasemenea anumite greseli pe care le-au facut cand aveau doi ani datorita supra-aranjarii si supra-generalizarii regulilor. Desi invatarea limbajului continua dupa anii prescolari, abia pe la mijlocul copilariei copiii folosesc pasivul verbelor. Dar majoritatea invatarii limbajului este realizata pana la sfarsitul acestei perioade. Dezvoltarea Socio-Emotionala Datorita acumularilor cognitive si de limbaj ale copilului prescolar, apar si acumulari noi sociale si emotionale. in cursul anilor prescolari, copiii invata multe abilitati sociale, respectiv ei invata regulile pentru joaca cu alti copii, pentru comportamentul cu adultii, etc. in contrast cu copilul in varsta de doi ani care vrea doar ca lucrurile sa fie facute dupa placerea lui, copilul prescolar este foarte sofisticat la initierea interactiunii si in incercarea diferitelor metode pentru atingerea telului. Copilul este capabil partial sa invete si sa aplice noi scenarii pentru ca incepe sa aplice cunostintele cognitive situatiilor sociale. El intelege ca ceilalti oameni pot sa aiba nevoi si teluri diferite de ale sale si el incearca sa negocieze in cadrul sistemelor sociale. El incepe deasemenea sa inteleaga faptul ca ceilalti oameni au sentimente si incepe sa interpreteze aceste sentimente. in cursul anilor prescolari, copilul invata sa interpreteze emotiile celorlalti si incepe sa invete despre situatiile care produc emotiile. Baietii si fetele la aceasta varsta par sa aiba o intelegere egala a emotiilor, dar demonstreaza comportamente emotionale diferite ca intensitate. Baietii sunt mai predispusi sa-si arate furia, in timp ce fetele arata mai multa simpatie. in anii prescolari incepe un nou tip de joc, iar aceasta este posibil numai dupa ce copiii incep sa stie ca celelalte persoane sunt diferite de ei insisi. Copilul incepe acum sa-si asume roluri. Exista o diferenta interesanta intre sexe la acest tip de joc, fetele asumandu-si roluri ale persoanelor cunoscute in timp ce baietii isi asuma mai mult rolurile supereroilor din povesti. in cursul acestei perioade aproximativ jumatate dintre copii isi alcatuiesc prieteni imaginari. Dezvoltarea Morala In cursul perioadei prescolare, copilul incepe sa inteleaga notiunile de bine si rau. Prescolarii inteleg in mod clar regulile si arata vinovatie cand le incalca. intelegerea lor fata de motivele pentru care exista reguli se afla la un nivel destul de rudimentar. Ei asculta pentru ca adultii sunt mai puternici sau pentru ca le e teama de pedeapsa sau pentru ca ascultarea le aduce rasplata. Aceasta etapa este numita deseori etapa hedonistica pentru ca copilul este mai preocupat de sine insusi decat de morala. Copiii de aceasta varsta inteleg foarte greu ca intentiile, ca si faptele, trebuie sa fie luate in considerare. Ei par sa generalizeze pedeapsa, tragand mai degraba concluzia ca ei sunt rai decat ca actiunea a fost rea.
DISTRIBUIE DOCUMENTUL
Comenteaza documentul:Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comentaCreaza cont nou Termeni si conditii de utilizare | Contact
|