Documente si strategii UE si CE (Lisabona, Bologna, Copenhaga, Berlin)

Documente si strategii UE si CE (Lisabona, Bologna, Copenhaga, Berlin)

In contextul unei preocupari strategice internationale in domeniul educatiei, putem vorbi de o strategie comuna a invatamantului, in contextul globalizarii, la care si Romania se raporteaza. Incepand cu anul 1997 s-au produs la nivelul Uniunii Europene progrese in realizarea efectiva a unui spatiu european extins al educatiei.

• Lisabona 1997
• Sorbona 1998
• Bologna 1999
• Praga 2001
• Copenhaga 2002
• Berlin 2003
• Bergen 2005
• Londra 2007

Urmatoarea reuniune va fi gazduita de catre Belgia in Louvain-la- Neuve, 28 - 29 aprilie 2009.

Ridicand la rang de principiu respectarea identitatii nationale, politica educationala promovata la nivel european plaseaza intreaga dezvoltare a sistemelor educationale si de formare profesionala in perspectiva cerintelor societatii si economiei bazate pe cunoastere. Reperele decizionale majore pentru fundamentarea procesului de reforma a invatamantului, in special a celui universitar, din Romania sunt clar identificate - atat in documentele programatice elaborate de Guvernul Romaniei cat si in cele elaborate de institutiile europene, respectiv in documentele agreate in comun de Guvernul Romaniei si institutiile europene. Astfel:


Conventia de la Lisabona (1997)


Conventia de la Lisabona este o conventie cu privire la recunoasterea atestatelor obtinute in invatamantul superior in statele din regiunea Europei. Dintre articolele sale enumeram:

• SECTIUNEA III - PRINCIPII DE BAZA REFERITOARE LA EVALUAREA CALIFICARILOR

Posesorii calificarilor eliberate in una din Parti, la cerere adresata organului competent, vor avea acces adecvat la o evaluare a acestor calificari. Nu se va face nici o discriminare in legatura cu originea solicitantului in dependenta de sex, rasa, culoare, limba, opinie politica sau de alta natura, origine etnica sau sociala, asociere cu o minoritate nationala, proprietate, nastere sau alt statut, sau in baza oricarei alte circumstante care nu se refera la valoarea calificarilor, recunoasterea carora este necesara.

• SECTIUNEA IV - RECUNOASTEREA CALIFICARILOR CARE OFERA ACCES LA INVATAMANTUL SUPERIOR

Fiecare Parte va recunoaste calificarile eliberate de catre celelalte Parti, care satisfac cerintele generale pentru accesul la invatamant superior in acele Parti, in scopul autorizarii accesului la programele apartinand sistemului sau de invatamant superior.Va fi suficient pentru o Parte de a-i oferi detinatorului unei calificari eliberate in una din alte Parti posibilitatea de a obtine o evaluare a acelei calificari, la cererea detinatorului. In cazul in care admiterea la o institutie si/sau program de invatamant superior este selectiva, procedurile de admitere vor fi stabilite astfel incat sa asigure ca evaluarea calificativelor straine este realizata in conformitate cu principiile de cinste si nediscriminare

• SECTIUNEA V - RECUNOASTEREA DURATEI STUDIILOR
• Fiecare Parte va recunoaste durata studiilor finisate in cadrul unui program de invatamant superior in alta Parte. Aceasta recunoastere va include acele perioade de studii efectuate pentru incheierea unui program de invatamant superior in Partea in care recunoasterea este necesara, cu conditia sa nu fie diferente substantiale demonstrate intre durata studiilor finisate in alta Parte si partea de program de invatamant superior pe care ar trebui sa o inlocuiasca in Partea in care recunoasterea este necesara.
• SECTIUNEA VI - RECUNOASTEREA CALIFICARILOR DE INVATAMANT SUPERIOR
• In masura in care o decizie de recunoastere se bazeaza pe cunostinte si aptitudini certificate prin calificari ale invatamantului superior, fiecare Parte va recunoaste calificarile de invatamant superior conferite in alta Parte, exceptie fiind cazurile in care o diferenta substantiala ar putea apare intre calificarea a carei recunoastere este solicitata si calificarea corespunzatoare in Partea in care recunoasterea este necesara.

• SECTIUNEA VII - RECUNOASTEREA CALIFICARILOR POSEDATE DE REFUGIATI, PERSOANE DEPORTATE SI PERSOANE CU STATUT SIMILAR CELUI DE REFUGIAT
• Fiecare Parte va lua toate masurile rezonabile in cadrul sistemului sau educational pentru a elabora, in conformitate cu prevederile sale constitutionale, juridice si de reglementare, procedurile necesare de evaluare corecta a faptului daca refugiatii, persoanele deportate si cele cu statut similar de refugiat indeplinesc cerintele de baza pentru a avea acces la invatamant superior, la programele postuniversitare sau la angajarea in campul muncii, chiar daca calificarile obtinute in una din Parti nu pot fi dovedite prin probe documentare.

• SECTIUNEA VIII - INFORMATIA CU PRIVIRE LA EVALUAREA INSTITUTIILOR SI PROGRAMELOR DE INVATAMANT SUPERIOR
• - Fiecare Parte va oferi informatie adecvata referitoare la orice institutie care face parte din sistemul sau de invatamant superior, precum si referitoare la orice program operat de aceste institutii, cu scopul de a oferi posibilitatea autoritatilor competente ale altor Parti de a determina daca calitatea calificarilor eliberate de aceste institutii.
  - Fiecare Parte va elabora prevederi adecvate pentru dezvoltarea, mentinerea si asigurarea:unui rezumat referitor la diferitele tipuri de institutii de invatamant superior ce apartin sistemului sau de invatamant superior,unei descrieri a programelor de invatamant superior;unei liste a institutiilor educationale amplasate in afara teritoriului sau, pe care Partea le considera ca parte a sistemului sau institutional.
• SECTIUNEA X - MECANISMELE DE IMPLEMENTARE

Sunt stabilite autoritatile care vor promova si facilita implementarea conventiei (Comitetul Conventiei, Reteaua ENIC)

Baza legala a acestei conventii este Tratatul Uniunii Europene, care prevede in articolul 149 ca Uniunea Europeana trebuie sa contribuie la dezvoltarea calitatii in educatie cu conditia respectarii diversitatii culturale si lingvistice.

Obiectivul strategic este ca "Uniunea Europeana sa devina cea mai competitiva si dinamica economie din lume, bazata pe cunoastere, capabila de crestere economica durabila, cu mai multe locuri de munca si o mai mare coeziune sociala" .

Obiectivele sistemelor educationale si de formare continua sunt:

O1. Cresterea calitatii si eficientei sistemelor educationale si de formare profesionala in uniunea europeana

1.1. Imbunatatirea educatiei si formarii cadrelor didactice si formatorilor

Elementele cheie:

-Sprijinirea corespunzatoare a cadrelor didactice si forma-torilor astfel incat ei sa raspunda provocarilor unei societati bazate pe cunoastere.
-Definirea competentelor, incluzand aici si competente minime de ICT, pe care cadrele didactice si formatorii ar trebui sa le detina
-Asigurarea unei calificari adecvate noilor intrati in profesie, la toate materiile si nivelurile precum si asigurarea unei mai mari atractivitati profesiei de cadru didactic sau formator

1.2. Dezvoltarea de competente pentru societatea cunoasterii

Elementele cheie:

-Identificarea pachetului de competente de baza, cum pot fi mentinute si cum poate fi evitata o supraincarcare a curriculei in perioada de scolarizare obligatorie.
-Asigurarea acestor competente de baza pentru toti, in par-ticular, pentru cei mai putin avantajati in scoli.

1.3. Asigurarea accesului la ICT pentru toti

Aspectele importante:

-Cresterea numarului de echipament si software educational astfel incat ICT sa fie aplicat cu succes in practicile de predare si formare.
-Adaptarea metodelor de predare si rolul cadrelor didactice si formatorilor de a utiliza la maxim tehnicile de predare si invatare "reale" si "virtuale".

1.4. Cresterea recrutarii in studiile stiintifice si tehnice

Elementele importante:


-Cresterea numarului de tineri care aleg sa studieze si sa urmeze cariere in domeniul stiintei si tehnologiei, in particular in domeniul cercetarii si a disciplinelor stiintifice unde se inregistreaza o scadere a numarului de personal calificat.
-Asigurarea unui echilibru intre barbati si femei care studiaza matematica, stiinta si tehnologia.
-Cresterea numarului de cadre didactice calificate, dezvoltarea unor metode si materiale mai atractive de predare si cresterea utilizarii facilitatilor e-learning in aceste discipline.

1.5. Utilizarea mai buna a resurselor

Elementele importante:

-Asigurarea unei echitabile si efective distribuiri si utilizari a resurselor financiare in cadrul sistemelor educationale si de formare.
-Sprijinirea evaluarii si asigurarii calitative a sistemelor prin utilizarea indicatorilor si bench marking.
-Exploatarea potentialului parteneriat public-privat.
-Dezvoltarea de analize cost-beneficiu in ceea ce priveste investitiile in educatie si formare.

O2. Facilitarea accesului pentru toti la sistemele de educatie si formare

2.1. Un mediu deschis invatarii

Aspecte importante:

-Furnizarea educatiei si formarii astfel incat adultii sa poata participa efectiv, sa combine participarea lor in procesul educa-tional cu alte activitati familiale si profesionale.
-Asigurarea accesului populatiei varstnice la invatare.
-Asigurarea unui transfer mai usor al studentilor intre diferitele componente ale sistemelor educationale si de formare.

2.2. Realizarea unui proces al invatarii mai atractiv

Elemente importante:

-Incurajarea tinerilor de a ramane in sistemul educational si de formare dupa terminarea perioadei de educatie obligatorie
-Motivarea adultilor sa ramana in legatura cu sistemele educationale si de invatare de-a lungul vietii.
-Inlaturarea barierelor traditionale intre invatarea formala si non-formala
-Asigurarea unui transfer mai usor al studentilor intre diferitele componente ale sistemelor educationale si de formare.

2.3. Sprijinirea unei cetatenii active, oportunitati egale si coeziune sociala

Elemente importante:

-implicarea institutiilor educationale si de formare in promovarea solidaritatii, tolerantei, valorilor democratice si interesului pentru cultura celuilalt si pregatirea indivizilor pentru o participare activa in societate;
-integrarea completa a echitatii in obiectivele si functionarea institutiilor educationale si de formare;
-competentele de baza sa fie accesibile pentru toti cei care in prezent beneficiaza mai putin de sistemul educational si de formare, precum: persoanele handicapate, populatia varstnica, imigrantii sau cei care au dificultati de invatare.

O3:Deschiderea sistemelor educationale si de formare catre lume

3.1. Intarirea legaturilor cu viata economica, cercetare si societate
3.2. Dezvoltarea spiritului antreprenorial
3.3. Imbunatatirea invatarii limbilor straine

Obiective urmarite:

-Incurajarea fiecarei persoane sa invete cel putin doua limbi ale Uniunii Europene, pe langa limba materna.
-Imbunatatirea modului de predare a limbilor straine in scoli.

3.4. Cresterea mobilitatii si schimburilor

Elementele importante:

-Participarea institutiilor educationale mai putin privilegiate la programele de mobilitati.
-Masurarea si certificarea competentelor dobandite si a competentelor dezvoltate prin mobilitate.

3.5. Intarirea cooperarii europene

Obiectiv realizat prin:

-Asigurarea compatibilitatii sistemelor de acreditare si control al calitatii, astfel incat calificarile obtinute sa fie egal valorizate in Europa.
-Cresterea flexibilitatii si diversitatii sistemelor de invatare prin promovarea transparentei si recunoasterii calificarilor.

Romania este unul din primele state care au ratificat Conventia de la Lisabona si care au aderat la procesul de la Bologna, in cadrul caruia Comunicatul ministrilor educatiei din Europa semnat la Praga in anul 2001 reafirma rolul si responsabilitatea guvernelor in sustinerea educatiei, privita ca bun public.


Declaratia de la Bologna 1999


"Spatiul European al Invatamantului Superior "

Declaratia de la Bologna, cunoscuta si ca 'Procesul (Agenda) Bologna' este o declaratie comuna a Ministrilor Educatiei din Europa Convenita la Bologna, 19 iunie 1999 (Declaratia de la Bologna a fost semnata de catre ministrii educatiei din 29 de tari europene cu ocazia CRE / Conferinta Confederatiei Rectorilor din Uniunea Europeana.Directiile luate de catre diverse reforme in ceea ce priveste invatamantul superior, lansate in acelasi timp in Europa, au dovedit hotararea multor guverne de a actiona pe ideea unei asigurari a unei mai bune compatibilitati si a unei comparabilitati a sistemelor de invatamant superior. Semnatarii acestei declaratii se angajeaza in dezvoltara unor politici care sa atinga in celmai scurt timp urmatoarele obiective:

• Adoptarea unui sistem de diplome usor de comparat si de recunoscut, prin implementarea ideii de supliment la diploma, in vederea promovarii angajabilitatii cetatenilor Europei si competitivitatii internationale a sistemului de invatamant superior.
• Adoptarea unui sistem bazat in mod esential pe doua cicluri, de 'undergraduate' si 'graduate'. Accesul la al doilea ciclu va necesita completarea cu succes a studiilor din primul ciclu, care ar putea dura cel putin trei ani. Diploma primita dupa absolvirea primului ciclu va fi, de asemenea, relevanta pentru piata de munca europeana ca un nivel anume de calificare. Al doilea ciclu ar trebui sa duca spre diploma de master si/sau de doctor, asa cum se intampla in multe tari ale Europei.
• Stabilirea unui sistem de credite echivalent cu sistemul ECTS. Creditele ar putea fi obtinute si in contexte care nu implica invatamant superior, care includ invatarea pe tot parcursul vietii, atat timp cat sunt recunoscute de catre universitate.
• Promovarea mobilitatii prin depasirea obstacolelor catre exercitiul efectiv al circulatiei libere, punandu-se in special accent pe: studenti,profesori, cercetatori si personalul administrativ, recunoasterea si valorificarea perioadelor petrecute in concursul european, prin cercetare, predare si formare, fara a fi prejudiciate drepturile lor statutare.
• Promovarea cooperarii europene in asigurarea calitatii unei viziuni legate de ideea de a dezvolta criterii si metodologii comparabile. Promovarea dimensiunilor necesare europene legate de invatamantul superior, mai ales in ceea ce priveste dezvoltarea curriculara, cooperarea inter-institutionala, schemele de mobilitate si programele integrate de studiu, formare si cercetare.

Din partea Romaniei a semnat ministru Andrei Marga.


Declaratia de la Copenhaga 2002

Declaratia de la Copenhaga este declaratia Ministrilor Europeni ai Educatiei si Formarii Profesionale si a Comisiei Europene, adoptata la Copenhaga, 29-30 noiembrie 2002, privind intarirea cooperarii europene in domeniul formarii profesionale.

In cadrul reuniunii de la Copenhaga, ministrii educatiei din Europa au analizat strategii si politici educationale de intensificare a cooperarii in domeniu, intre statele membre si statele candidate, pe baza concluziilor Consiliului European de la Barcelona din martie 2002 si a obiectivelor privind educatia si sistemele de formare profesionala stabilite de Conferinta de la Lisabona din aprilie 2002.

Conferinta si-a propus, de asemenea, adoptarea unei Declaratii comune privind cresterea cooperarii in domeniul educatiei si formarii profesionale in raport cu consolidarea dimensiunii europene, cresterea transparentei si dezvoltarea politicilor de informare si orientare profesionala, identificarea unor metode optime pentru recunoasterea calificarilor si a competentelor profesionale si asigurarea calitatii in educatie si formare profesionala.

Urmatoarele prioritati majore vor fi urmarite prin cooperarea sustinuta din domeniul educatiei si formarii profesionale:

• Dimensiunea europeana

Consolidarea dimensiunii europene in domeniul educatiei si formarii profesionale, cu scopul imbunatatirii cooperarii stranse care sa faciliteze si sa promoveze mobilitatea si dezvoltarea cooperarii inter-institutionale, parteneriatele si alte initiative transnationale, toate acestea pentru a accentua profilul european al educatiei si formarii profesionale in context international, astfel incat Europa sa fie recunoscuta ca punct de referinta mondial pentru cei care invata.

• Transparenta, informatie si orientare

-Cresterea transparentei in domeniul educatiei si formarii profesionale prin implementarea si rationalizarea retelelor si a mijloacelor de informare, inclusiv integrarea instrumentelor existente, cum ar fi CV european, completari ale certificatelor sau diplomelor (engl., diploma supplement), cadrul european comun de referinta pentru limbi si EUROPASS intr-un singur cadru.
-Consolidarea politicilor, sistemelor si practicilor care sprijina informarea,consilierea si orientarea, in special in ce priveste accesul la educatie si formare si transferabilitatea si recunoasterea competentelor si a calificarilor, pentru a sprijini mobilitatea geografica si ocupationala a cetatenilor din Europa.

• Recunoasterea competentelor si a calificarilor

Cresterea sprijinului acordat dezvoltarii competentelor si calificarilor la nivel sectorial
Elaborarea unui set comun de principii privind validarea invatarii non-formale si informale, in scopul asigurarii unei mai mari compatibilitati intre abordarile din diferite tari si de la diferite niveluri.

• Asigurarea calitatii

- Promovarea cooperarii in domeniul asigurarii calitatii, punandu-se accentul in special pe schimbul de metode si modele, precum si pe criterii si principii comune ale calitatii in formarea profesionala.
- Luarea in considerare a nevoilor de invatare ale profesorilor si formatorilor in toate formele de educatie si formare profesionala.

Masurile ulterioare acestei declaratii vor avea in vedere urmatoarele aspecte, pentru a se asigura succesul si eficienta implementarii cooperarii europene in domeniul educatiei si formarii profesionale:

1. Implementarea unei cooperari sustinute in domeniul educatiei si formarii profesionale va deveni treptat o componenta a procesului ulterior raportului privind obiectivele.

2. Grupul de lucru existent la nivelul Comisiei, va continua activitatea in vederea asigurarii eficacitatii implementarii si coordonarii procesului de cooperare sustinuta in domeniul educatiei si formarii profesionale.

3. Atentia se va concentra pe domenii concrete in care activitatile au inceput deja, de exemplu, elaborarea unui singur cadru transparent, transferul de credite in formarea profesionala si elaborarea instrumentelor de calitate. Alte domenii, care vor fi in scurt timp incluse:

• orientarea pe tot parcursul vietii
• invatarea non-formala
• formarea profesorilor si a formatorilor in domeniul educatiei si formarii profesionale.

Comunicatul de la Berlin 2003

"Formarea Spatiului european de invatamant superior"

Este un comunicat al Conferintei Ministrilor responsabili pentru invatamantul superior Berlin, si a avut loc in data de 19 septembrie 2003.

Pe data de 19 iunie 1999, la un an dupa Declaratia de la Sorbona, ministrii responsabili pentru invatamantul superior din 29 de tari ale Europei au semnat declaratia de la Bologna. Ei au convenit asupra unor obiective comune importante pentru dezvoltarea coerenta si armonioasa in domeniul invatamantului superior pentru anul 2010. La urmatoarea conferinta ce a avut loc la Praga pe data de 19 mai 2001, numarul obiectivelor a crescut, iar ministrii si-au reafirmat obligatiunile de a forma Spatiul european de invatamant superior catre anul 2010. Pe data de 19 septembrie 2003 ministrii responsabili pentru invatamantul superior din 33 de tari ale Europei s-au intalnit in Berlin cu scopul de a analiza progresele obtinute in domeniu si de a stabili prioritatile si noile obiective pentru anii urmatori cu scopul de a accelera formarea Spatiului european de invatamant superior.

Ministrii au accentuat importanta tuturor elementelor Procesului Bologna pentru formarea Spatiului european de invatamant superior si au accentuat necesitatea de a intensifica eforturile la nivel institutional, national si european. Totusi, pentru a da procesului un impuls in continuare, ei s-au angajat sa intermedieze prioritatile pentru urmatorii doi ani. Ei vor intensifica eforturile pentru a promova efectiv sistemele de asigurare a calitatii, pentru a accelera implementarea efectiva a sistemului bazat pe doua cicluri si pentru a imbunatati sistemul de recunoastere a titlurilor si a perioadelor de studii.

Ei au convenit asupra urmatoarelor consideratii, principii si prioritati.

• Asigurarea calitatii

Calitatea invatamantului superior s-a dovedit a fi baza formarii Spatiului european de invatamant superior. Ministrii s-au angajat sa sustina dezvoltarea in continuare a sistemului de asigurare a calitatii la nivel institutional, national si european. Ei au accentuat necesitatea de a elabora criterii mutual acceptate si metodologii de asigurare a calitatii. Ei au accentuat ca responsabilitatea de baza pentru asigurarea calitatii in invatamantul superior apartine fiecarei institutii in parte si acest lucru formeaza temelia unei responsabilitatii autentice a sistemului academic in cadrul national.

De aceea, ei au cazut de acord ca pana in anul 2005 sistemele nationale de asigurare a calitatii sa includa:

• Definirea responsabilitatilor organelor si institutiilor implicate.
• Evaluarea programelor sau institutiilor, inclusiv evaluarea interna, analiza externa, participarea studentilor si publicarea rezultatelor.
• Un sistem de acreditare, certificare sau proceduri comparabile.
• Participarea internationala, cooperarea si organizarea retelelor.

• Structura titlurilor: Adoptarea unui sistem bazat in esenta pe doua cicluri

Ministrii au avut satisfactia sa mentioneze faptul ca in baza angajamentului lor referitor la sistemul de doua cicluri, definit in declaratia de la Bologna, s-a dat cursul unei restructurari comprehensive a peisajului invatamantului superior european. Toti ministrii s-au angajat sa inceapa implementarea sistemului de doua cicluri catre anul 2005.

Ministrii au incurajat tarile membre sa elaboreze un cadru de calificari comparabile si compatibile pentru sistemele de invatamant superior, care ar cauta sa descrie calificarile in termeni de abilitati de lucru, pe nivele, conform rezultatelor procesului de invatare, competentelor si profilului.

• Promovarea mobilitatii

Mobilitatea studentilor, a personalului academic si administrativ reprezinta baza pentru formarea Spatiului european de invatamant superior. Ministrii au accentuat importanta acestui fapt atat pentru domeniul academic si cultural, precum si pentru cel politic, social si economic. Ei si-au exprimat satisfactia referitor la faptului ca dupa ultima lor intalnire, cifrele ce caracterizeaza mobilitatea au crescut, de asemenea, si datorita suportului din partea programelor Uniunii Europene

• Implementarea sistemului de credite

Ministrii au accentuat rolul important jucat de Sistemul European de Credite Transferabile (ECTS) in facilitarea mobilitatii studentilor si in dezvoltarea curriculumului international. Ei apreciaza faptul ca ECTS devine, pas cu pas, o baza generalizata pentru sistemele nationale de credite. Ei sustin evolutia catre obiectivul ce prevede ca ECTS sa devina nu doar un sistem de transfer, ci si unul acumulativ.

• Recunoasterea titlurilor

Adoptarea unui sistem de titluri comparabile si bine definite Ministrii au subliniat importanta Conventiei de la Lisabona referitoare la recunoasterea titlurilor.
Ei au stabilit ca obiectiv faptul ca incepand cu anul 2005 fiecare absolvent va primi suplimentul la diploma automat si fara plata. Acest document trebuie emis intr-o limba larg raspandita de circulatie europeana.

• Institutiile de invatamant superior si studentii

Ministrii au salutat angajamentul institutiilor de invatamant superior si a studentilor fata de Procesul Bologna si au recunoscut necesitatea participarii active si directe a tuturor partenerilor in procesul care va asigura succesul pe termen lung.Ministrii au remarcat participarea constructiva a organizatiilor de studenti in Procesul Bologna si au subliniat necesitatea de a include studentii inca de la stadiul incipient in activitatile ulterioare. Studentii sunt participanti cu drepturi depline la guvernarea invatamantului superior.Ministrii au accentuat importanta unor conditii adecvate de studii si de trai pentru studenti, pentru ca acestia sa-si poata finisa cu succes studiile intr-o perioada rezonabila de timp, fara obstacole de ordin social sau economic. Ei, de asemenea, au accentuat necesitatea colectarii unor date mai comparabile referitor la situatia economica si sociala a studentilor.

• Promovarea dimensiunii europene in invatamantul superior

Ministrii au remarcat faptul ca, urmare a apelului formulat la Praga, continue sa se dezvolte modulele aditionale, cursurile si curriculumul cu continuturi, orientare si organizare europeana.

Ei au accentuat necesitatea includerii in programele comune de calificare a unei perioade substantiale de studii peste hotare, precum si o prevedere adecvata pentru diversitatea lingvistica si procesul de invatare a limbilor.

• Promovarea caracterului atractiv al Spatiului european de invatamant superior

Ministrii au declarat ca schimburile transnationale in invatamantul superior trebuie guvernate in baza calitatii si valorilor academice si au convenit sa activeze intr-un format comun in acest sens.Ei au incurajat cooperarea regionala din alte parti ale globului prin deschiderea seminarelor si conferintelor Bologna pentru reprezentantii din aceste regiuni.

• Invatamantul continuu

Ministrii au subliniat contributia importanta a invatamantului superior in transformarea instruirii continue.Au impulsionat institutiile de invatamant superior sa extinda posibilitatile instruirii continue la treapta de invatamant superior, inclusiv si prin recunoasterea studiilor anterioare.

• Spatiul european de invatamant superior si Spatiul european de cercetare - doi stalpi ai societatii bazate pe cunostinte

Ministrii considera necesar de a merge mai departe de actuala configuratie cu doua cicluri a invatamantului superior si de a include nivelul doctoral ca al treilea ciclu al Procesului Bologna.Ei accentueaza importanta cercetarii si a pregatirii in acest domeniu si promovarea interdisciplinaritatii in mentinerea si imbunatatirea calitatii invatamantului superior si in asigurarea competitivitatii invatamantului superior european. De asemenea se doreste o o mobilitate crescanda la nivel doctoral si postdoctoral. Se urmareste intensificarea si intarirea parteneriatelor intre institutiile de invatamant .

• Continuitatea procesului

Tarile, care fac parte din Conventia Culturala Europeana trebuie sa fie eligibile in calitate de membru al Spatiului european de invatamant superior. Ministrii au decis sa accepte cererile de a deveni membri si procesului de la Bologna, primite din partea Albaniei, Andorei, Bosniei si Herzegovinei, Sfantului Scaun, Rusiei, Serbiei si Muntenegrului, fostei Republici Iugoslave, a Macedoniei si sa salute aceste state ca noi membri, extinzand procesul la un numar de peste 40 de tari europene.