EDUCATIA IN CONFORMITATE CU NATURA - SAN AMOS COMENIUS

educatia in conformitate cu natura - san amos comenius

Cand spui pedagogie, te gandesti si la Comenius, cand spui Comenius, te gandesti numai la pedagogie.

Maretia si frumusetea clasica a figurii si personalitatii sale nu pot fi intruchipate doar in vastul sistem pedagogic, care fiind de o asemenea valoare a polarizat interesul criticilor, coplesind cu desavarsire si inlaturand, aproape cu totul, orice alte preocupari, atat din partea contemporanilor, cat si din partea urmasilor lui - fasa de restul operei lui Comenius. (vezi Revista de Pedagogie nr. 1-6 / 1996, pag. 11-120).

Dupa cum spunea C. Cucos, parintele pedagogiei, Jan Amos Comenius, s-a manifestat ca un optimist in ceea ce priveste posibilitatile fiintei umane, de a se perfectiona prin intermediul educatiei.

Daca exista vreun mijloc de a tamadui geniul uman corupt, aceasta consta in educatia atenta si grijulie a tineretului.

Fiind un adept al pansofiei, conform opiniei sale, toti oamenii au dreptul si datoria sa cunoasca totul despre tot: "sa fie instruiti toti, in toate, cu totul" (Comenius, J. A., 1977, pag. 27).

Ideea pansofica este cea care a dat dinamism intregii activitati a lui Comenius, in special activitatii desfasurate in domeniul educatiei. Scopul educatiei, scoala si viata pe care o traieste omul, are menirea sa pregateasca sufletele pentru viata viitoare.

Comenius este primul care a conceput in intreaga amploare o stiinta a educatiei. Mai mult, a plasat-o in inima unei pansofii care in spiritul lui trebuia sa constituie filozofie de ansamblu.

Comenius este paradigmatic prin paradiagma educativa pe care o construieste, dar mai ales prin implicatiile pe care acesta le-a avut asupra realitatii educationale deasupra timpului.

Opera comeniana este considerata o paradiagma fara a fi singura, in primul rand deoarece cuprinde intr-o maniera sistematica marile probleme ale educatiei, probleme exemplare ale pedagogiei.

Comeniuscreaza un sistem pedagogic coerent, nu lipsit de contradictii in care remarcam:

distinctia si coexistenta dintre teoria pedagogica si practica educativa, dintre metafizica si organizarea scolilor

preocuparea de a intemeia teoria pe o conceptie clara

contestare si utopie in gandirea educatiei

delimitari dintre cunoasterea integrala si disciplinele autonome (vezi Revista de Pedagogie nr. 1-6 / 1996, pag. 98-99)

Despre modul cum se poate realiza educatia Comenius insista asupra posibilitatilor si limitelor educatiei, precum si a mijloacelor universale, numite "panscolia", carti care sa cuprinda tot -"pambiblia" si invatatori universali - "pandidascali".

Comenius pleaca de la ideea ca viata omului este o scoala continua, deoarece el se pregateste de la nastere pana la moarte, atat pentru a fi util societatii in care traieste, lui insusi, lumii, cat si lui Dumnezeu.

Factorii care intervin in realizarea instructiei si educatiei sunt invocati, inventariati si ierarhizati cu un deosebit simt al responsabilitatii: parintii, comunitatea copiilor, scoala, factorii culturali.

Parintii vor interveni asupra educatiei copiilor inca de la nasterea acestora.

Comenius scoate in evidenta un inventar de cunostinte indispensabile pentru parinti, asemanator cu cel probat de educatoarele de astazi.

El insusi scrie un mic tratat "Informatorul scolii materne" ce consemneaza indrumari metodice indeosebi pentru mame.

Copii comunica intre ei si se modeleaza reciproc. Mediul copiilor este prielnic pentru schimbul de informatii sau stari de spirit.

Scoala este considerata "laboratorul umanitatii unde se formeaza omul din punct de vedere rational si spiritual.

Dupa ce face o critica la adresa sistemului de invatamant din epoca sa (numar mic de scoli, continuturi speculative, metode scolastice sau bazate pe constrangere) Comenius construieste un sistem de invatamant pe trepte sau niveluri distincte, dupa principii psihologice valabile astazi:

schole materna - sau educatia in familie (de la nastere pana la 6 ani); sunt deprinse mersul, vorbirea se interiorizeaza regulile de igiena, se face educarea morala si dezvoltarea inteligentei;

scola vernacula - sau scoala elementara a statului (de la 6 la 12 ani) sunt exersate simturile interne, imaginatia si memoria prin deprinderea unor cunostinte specifice de religie, citire, scriere, aritmetica, istorie, geografie, astronomie fizica, politica morala si meserii; studiile se realizeaza in limba materna.

Schola latina - sau gimnaziul (de la 12 la 18 ani) se exerseaza priceperea si judecata prin continuarea si aprofundarea materiilor anterioare, dar si a altora noi, precum latina si limbile straine.

Academia - sau invatamantul superior, la care avem acces doar ce interesati sau cei demni in a fi admisi la onorurile publice, numita si scoala de pensofie, care avea menirea de a forma facultatile care ne arata cum se poate mentine armonia.

Etapizarea educatiei pe cele patru cicluri scolare corespunde unor evolutii naturale, in primul rand succesiunii celor patru anotimpuri ale anului care au efecte transformarea pentru desavarsirea lumi plantelor.

Educatia devine aproape atotputernica pentru pedagogul ceh. Decaderea firii umane poate fi evitata prin intermediul educarii. Omul fara educatie nu ramane decat o bruta.

El s-a apropiat de copil mai mult decat oricare dintre predecesorii  sau contemporanii sai.

Activitatea proprie este indicata deoarece Comenius este convins de faptul ca "scrierea se invata scriind, vorbirea vorbind, supunerea prin supunere, abtinerea prin abtinere, adevarul prin spunerea adevarului" (Comenius, 1970, pag. 294).

Adept al educatiei in conformitate cu natura el ne indeamna sa luam exemplu de la natura, care nu forteaza nimic, lasa totul sa se desfasoare normal, prin subordonarea fata de legile intrinsece de dezvoltare naturala a fiintei umane.

Invatand pilda naturii, educatorul nu va gresi niciodata.

Mai mult ca oricine, el sfatuieste in chip foarte logic ca dascalul sa ia exemplu de la gradinar care ingrijeste plantele potrivit nevoilor si posibilitatilor lor (vezi Istoria Pedagogiei, pag. 122 - 135).

Ideea de natura suferise de-a lungul timpului mutatii insemnate din randul carora carturarul ceh a selectat tendinte care facilitau "automatizarea" si multiplicarea proceselor si a procedeelor didactice.

Comenius este preocupat de identificarea, de definirea naturii educatiei, prin referirea la un model anume.

Introduce principiul conformitatii cu natura - natura fiind sistemul de referinta. 

In educatie trebuie sa procedam asemenea naturii care, avnd ritmurile ei, face toate lucrurile la timpul potrivit.

Educatia copilului trebuie sa fie un proces care sa respecte anumite regularitati interne, ce imbraca forma unor principii. In natura trebuie sa primimcauzalitatea.

Putem identifica la Comenius, o incercare de detasare a ideii ca exista n anumit specific al naturii copilului.

Educatia, chiar daca este o realitate care se bazeaza pe legitati extrapolate din natura, nu trebuie sa faca abstractie de propria realitate a copilului.

In didactica Magna, Comenius procedeaza deductiv. Porneste de la axioma:

natura este creatoare de forme

exista paralelism intre efectul educatiei omului si cel al naturii (vezi Revista de Pedagogie, nr. 1 - 6 / 196 pag 92 - 124).

Principiul de baza al didacticii sale este cel al educatiei in conformitate cu natura: "Sa urmam natura, s-o invatam", ne indeamna Comenius. Invatamantul va urma calea si pilda naturii, dupa cum totul in natura incepe la momentul oportun, pregatind materia si apoi formand-o, plecand de la conturarile generale si terminand cu particularitatile, tot asa trebuie procedat si in scoala, integrand precedentele achizitii in consens cu liniile previzionale ale educatiei. 

Actul educativ trebuie pregatit precum pasarea isi pregateste cuibul.

Tot in Didactica Magna intalnim cerinte ale predarii invatarii, astfel incat efectul sa fie sigur:

natura actioneaza la timpul sau

natura prepara natura inainte sa ii dea forma

natura iti alege pentru prelucrarile ei un obiect corespunzator

natura nu actioneaza dea valma ci rezolva distinct fiecare lucru in parte

natura incepe orice actiune din interior

in tot ce formeaza, natura incepe cu ceea ce este general si abia la urma face ceea ce este special

natura nu face salturi, ci procedeaza treptat

cand natura incepe ceva, nu se opreste pana nu termina

natura evita tot ce-i sta impotriva sau ii dauneaza

dar si principiile predarii si invatarii lesvicioase:

natura incepe intotdeauna cu ceea ce este curat

natura pregateste materia spre a primi forma

natura scoate totul din inceputuri; care sunt mici ca marime, dar mari cu privire la fortele interioare.

natura trece treptat de la cele mai usoare la cele mai grele

natura nu supraincarca ci se multumeste cu putin

natura nu se precipita ci procedeaza lent

natura nu forteaza si scoate numai ceea ce s-a maturizat, singur in interior si vrea sa iasa la iveala

natura se ajuta singura rin mijloacele de care dispune

natura nu creeaza nimic al carui folos sa nu fie imediat si evident

natura actioneaza peste tot in mod invariabil (vezi Istoria Pedagogiei, pag 68 - 76).

Poate fi considerat Comenius un profesor al educatiei permanente?

Poate fi considerat Comenius un precursor al teoriei si practicii educarii continue?

Primul raspuns la care ne-ar indemna lecura operelor comeniene, ar trebui sa fie afirmativ.

In fond nu a scris Comenius ca toti oamenii trebuie sa devina intelepti? Nu sustine el ca, asemenea vaselor care se umplu dupa capacitatea lor, fiecare om este capabil sa asimileze tot, dar numai atat cat poate?

Tot el a mai scris ca orice om trebuie sa se comporte ca om, altfel sugereaza rapid din conditia de fiinta apta de perfectiune spre subuman.

Pentru invatare, omul trebuie sa aiba alaturi un sfat, un indemn, ("cultivare facuta cu grija"), pentru ca el, omul are in sine dorinta innascuta de a atinge perfectiunea, de a accede la fericirea pentru care l-a hotarat Dumnezeu (vezi Revista de Pedagogie, nr. 1 - 6 / 196 pag 164).

Comenius reprezinta cea mai insemnata personalitate a pedagogiei universale prin aceea ca a teoretizat mai toate problemele pedagogiei moderne. 

A discutat despre laturile educatiei, despre continuturile acesteia si a fost un vizionar in ceea ce priveste organizarea si politica educatiei.

El este intemeietorul didacticii.

A teoretizat principiul educatiei in conformitate cu natura, a proiectat sisteme educationale, a inventat orarul scolar si a pledat pentru un sistem democratic de invatamant.

A propus patru  cicluri de invatamant, pornind de la principiul etapelor de varsta.

A fost nu numai teoretician, ci si un stralucit practician al educatiei.

"Merita epitetul de divin, de profet, de apostol" - considera Franςois Guex - pe care i l-au dat pedagogii germani, numit deseori si Pestalozzi de inainte de Pestalozzi.

Aplicand pedagogiei principiile cercetarii stiintifice inaugurate de catre Bacon, determina rolul intuitiei, pune pe primul plan lumea materna si trimite gramatica acolo unde ii este locul, arata ceea ce trebuie sa fie metoda de predare si disciplina

Organizeaza invatamantul public in jurul obstacolelor si dificultatilor de tot felul si determina diviziunile acestuia cu o exactitate si justete remarcabile Considera instructia si educatia mijloace proprii de a ridica umanitatea, de a o innobila, de a o fac mai fericita, de a apropia si a reconcilia oamenii, ridicandu-i dincolo de luptele partizane, de apartenenta la confesiuni sau nationalitati (Guex, F., 1913, pag, 171).