TAXONOMIA FORMELOR DE ORGANIZARE A ACTIVITATILOR DIDACTICE

TAXONOMIA FORMELOR DE ORGANIZARE A ACTIVITATILOR DIDACTICE

In prezent exista o diversitate de forme de instruire - autoinstruire si educare - autoeducare, in scoala si in afara ei, diversitate care nu numai ca este necesara, dar chiar se impune in vederea depasirii disfunctiilor lectiei si in vederea atingerii obiectivelor instructiv-educative ale obiectului de invatamant.

Mai oferim cateva argumente care sustin proiectarea si desfasurarea unor forme de activitate didactica

Volumul mare de achizitii din domeniul stiintei, tehnicii, culturii, artei, care urmeaza sa fie transmise elevilor;

Varietatea surselor si canalelor de informatie cu valente instructiv-educative si faptul ca unele continuturi sau situatii educationale ar putea fi greu transpuse in lectii, ele necesitand alte forme de organizare si desfasurare;

Necesitatea valorificarii inclinatiilor si intereselor elevilor pentru diversele discipline de studiu (care se studiaza sau nu in scoala) si pentru diversele tipuri de activitati.

Varietatea si complexitatea situatiilor instructiv-educative impun fundamentarea unui sistem tot mai cuprinzator al formelor de organizare al activitatilor educationale precum si taxonomia lor dupa criterii cu valoare pedagogica relevanta.

Taxonomia formelor de organizare a activitatii educationale dupa ponderea activitatii frontale, grupale si individuale:

a.      activitati frontale (in care predomina actiunea frontala): lectii; activitati in cabinetul de istorie; activitati "pe teren"; vizite didactice; excursii didactice; vizionari si analize de spectacole cu continut istoric;

b.      activitati grupale (in care predomina actiunea grupala): consultatii si meditatii (cu scopul de recuperare, stimulare, dezvoltare); cercul de istorie sau literatura - creatie; vizite in micro-grupuri; concursuri; serate literare si muzicale; redactarea vizitelor scolare;

c.       activitati individuale (in care predomina actiunea individuala): activitati independente; studiu individual; efectuarea temelor pentru acasa; elaborarea de compuneri, referate si alte lucrari scrise; efectuarea de lucrari practice; rezolvari de situatii - problema; lectura de completare; lectura suplimentara; elaborarea de modele, proiecte, materiale didactice; cercetarea independenta a izvoarelor scrise si arheologice; pregatirea pentru concursuri.

Taxonomia formelor de organizare a activitatilor educationale dupa ponderea categoriei de metode didactice:

a.         activitati care au la baza metode de comunicare (in care predomina metodele de comunicare): lectii; dezbateri; consultatii;

b.         activitati care au la baza metode de cercetare (in care predomina metodele de cercetare): activitati in cabinetul de istorie; studiul in biblioteca, vizite didactice la Muzeul de istorie, monumente istorice, santiere arheologice; excursii didactice;

c.          activitati care au la baza metode experimentale (in care predomina metodele experimentale): activitati in cabinetul de istorie; efectuarea de lucrari practice; elaborarea de proiecte;

d.         activitati care au la baza metode aplicative (in care predomina metodele aplicative): activitati in cabinetul de istorie; in Muzeul de istorie; "pe teren", pe santiere arheologice.

Taxonomia formelor de organizare a activitatii educationale dupa locul de desfasurare al acestora:

a.      activitati organizate in mediul scolar - pot fi organizate fie in clasa, fie in afara clasei, sub indrumarea invatatorului, in afara orelor prevazute de orar, pentru a aprofunda pregatirea realizata in timpul lectiilor.

Exemple: - lectii permanente sau facultative;

activitati in cabinetul de istorie;

activitati independente;

studiul individual;

cercul de istorie;

meditatii si consultatii;

observatii la Muzeul de istorie sau la monumente istorice; invatarea independenta in scoala;

efectuarea temelor pentru acasa;

jocuri si concursuri pe diferite teme;

serbari scolare;

intalniri cu personalitati din domeniul istoriei;

b.      activitati organizate in mediul extrascolar / activitati conexe - pot fi organizate de invatatorul clasei sau de institutii din afara scolii - teatre, cluburi etc.; se desfasoara intr-un cadru institutionalizat situat in afara scolii, respectiv a sistemului de invatamant (emisiuni radio si TV, vizionari de expozitii, spectacole, filme, vizite, excursii, drumetii s.a.).

Taxonomia activitatilor in afara clasei si extrascolare functie de etapa procesului de invatamant:

a.      activitati introductive - la inceputul studierii Istoriei Romanilor, la inceputul studierii unui capitol, la inceputul studierii unei teme;

obiective generale urmarite: familiarizarea elevilor cu problematica disciplinei; familiarizarea elevilor cu subiectul capitolului sau al temei; familiarizarea elevilor cu sarcinile de instruire si autoinstruire; trezirea interesului elevilor; culegerea de material faptic care va fi valorificat in activitatile educative formale;

exemple: vizite la Muzeul de istorie, santiere arheologice, monumente istorice;

b.      activitati desfasurate pe parcursul studierii unui capitol sau a unei teme - in paralel cu formele de organizare a activitatii stabilite in planul tematic;

obiective generale urmarite: imbogatirea si consolidarea sistemului de cunostinte si abilitati intelectuale si practice ale elevilor; verificarea in practica a cunostintelor teoretice; fixarea si consolidarea noilor achizitii;

exemple: excursii, vizite la Muzeu, santier arheologic, monumente istorice;

c.       activitati finale / de incheiere - la finele studierii capitolului sau al temei;

obiective generale urmarite: ilustrarea in practica a noilor cunostinte, fixarea, consolidarea si sistematizarea achizitiilor dobandite in studiul capitolului sau al temei; aprofundarea achizitiilor dobandite in studiul capitolului sau al temei; exersarea capacitatilor de aplicare si transfer al cunostintelor s.a

exemple: activitati practice in cabinetul de istorie, pe santierul arheologic; activitati in cercul de istorie; utilizarea mijloacelor multi-media.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

Barzea, C., Arta si stiinta educatiei, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995.

Cerghit, I., Didactica, Note de curs, Universitatea din Bucuresti, 1993.

Cerghit, I., Metode de invatamant, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1998.

Cristea, S., Metodologia reformei educationale, Editura Hardiscom, Pitesti, 1996.

Felezeu, T., Metodica predarii istoriei, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj, 1998.

Ionescu, M., Radu, I., (coord.), Didactica moderna, Editura Dacia, Cluj, 2001.

Noveanu, E., Metodologia cercetarii in educatie, Note de curs, Universitatea din Bucuresti, 1994.

Radu, I., O "radiografie" a evaluarii si notarii scolare, in Revista de Pedagogie, nr.5, Bucuresti, 1987.

Toma, S., Profesorul, factor de decizie, Editura Tehnica, Bucuresti, 1994.