EDUCATIA PENTRU FOLOSIREA RATIONALA A MASS-MEDIA

EDUCATIA   PENTRU FOLOSIREA RATIONALA A MASS-MEDIA

Cresterea ponderii comunicarii mediatice in existenta cotidiana a copiilor starneste nelinisti, temeri, critici uneori, deoarece, asa cum am vazut, in afara de influentele cu valoare educativa se inregistreaza si influente deformatoare pentru personalitatea lor in curs de formare. Efectele nu sunt intotdeauna pe masura bunelor intentii care le-au provocat. Indiscutabil, mass-media ofera numeroase posibilitati de educare, dar consumul excesiv de mesaje mediatice poate avea consecinte indezirabile: preferinta pentru satisfactiile surogat, evadarea in stupiditate, desensibilizarea si sporirea agresivitatii, conformismul si uniformizarea etc. De aceea, tinand seama de criticile aduse mijloacelor comunicarii de masa, care pun in evidenta efectele negative asupra personalitatii "beneficiarilor", ne apare ca fiind necesara o interventie educativa apta sa previna intrebuintarea daunatoare a acestora. Daca le interzicem copiilor vizionarea anumitor emisiuni de televiziune, de exemplu, nu rezolvam in intregime problema influentelor nefaste, pe care le pot avea asupra lor. Este de dorit o interventie educativa in aceasta directie, care sa-i ajute sa se foloseasca in mod rational si nu abuziv de multiplele canale de comunicare de masa ce le sunt accesibile.

Influentele pe care le exercita mass-media in societatea contemporana si consecintele lor pentru existenta individului si a colectivitatilor au suscitat reflectii si cercetari inclusiv din partea pedagogilor, preocupati de caracteristicile si dinamica mediului in care cresc copiii. Concluziile la care au ajuns converg in ideea initierii unor demersuri educationale menite sa vina in intampinarea exigentelor de formare ridicate de noile realitati sociale. Mijloacele de comunicare de masa, precizeaza Paul Lengrand(1973), nu-si vor indeplini cu eficienta functia educativa atata timp cat destinatarii mesajelor nu dispun de o pregatire in sensul insusirii, intelegerii si utilizarii adecvate a acestora. Rostul sau este de a facilita subordonarea efectelor comunicarii de masa realizarii dezideratelor educationale de formare si dezvoltare. Despre necesitatea unei astfel de interventii pedagogice ne vorbeste si Dumitru Salade: ".pentru a beneficia corect de tot acest echipament tehnic de care dispune societatea contemporana si pentru a valorifica pe deplin valentele formative ale acestuia, copilul trebuie sa fie pregatit, instruit, ajutat sa-l utilizeze rational si cu maxima eficienta"(1995, p.15). Dar daca teoreticienii nu au ignorat astfel de nevoi educationale, in practica scolara curenta se constata inca un decalaj intre rolul jucat de mass-media in viata omului din societatea contemporana si pregatirea sa pentru o valorificare optima a potentialului lor instructiv-educativ, oferita de scoala impreuna cu alti factori responsabili.

Pentru a nu ignora schimbarile survenite la nivelul mediului social ca urmare a expansiunii comunicarii mediatice, educatia trebuie adaptata unor noi nevoi, care, in esenta, solicita o mediere a relatiei copilului cu mass-media. Aceasta relatie de mediere consta in a-i pregati pentru un anumit mod de raportare la mesajele mediatice, indeosebi cele audio-vizuale, la a caror influenta sunt supusi in afara scolii. O sarcina a educatiei care, dupa cum precizeaza Ioan Cerghit(1972), este impusa de faptul ca natura, extensiunea si intensitatea influentelor exercitate de mass-media nu sunt conditionate doar de competenta celor ce produc mesajele difuzate, de calitatea intrinseca a acestora, ci depind, in primul rand, de personalitatea receptorilor. Folosirea rationala a mijloacelor de comunicare de masa, cu foloase in plan educativ, este conditionata de o pregatire adecvata a individului, care sa-i permita sa se informeze eficient, sa invete fara profesor utilizand numeroasele canale de comunicare disponibile, cu atat mai mult cu cat el nu mai dobandeste in scoala intreaga cunoastere de care are nevoie in viata. Despre necesitatea unei astfel de pregatiri vorbeste si Bertrand Schwartz: "Aceasta pregatire nu este numai indispensabila avand in vedere locul din ce in ce mai important al mass-media in procesul educational, ci, cel putin in egala masura, in vederea dominarii influentei pe care acestea o exercita asupra vietii curente. Intr-adevar, mass-media informeaza, distreaza, leagana si in acelasi timp violenteaza in permanenta pe individ in viata sa privata si sociala si este absolut indispensabil ca el sa beneficieze de timpuriu de o educatie care sa-l pregateasca sa supuna unei selectii personale aceasta masa de mesaje, sa-si exercite spiritul critic, cu avantajele care decurg din acestea, in loc de a se lasa alienat de ele"(1976, p.126). Slaba valorificare in scop formativ a mesajelor comunicarii mediatice sau incapacitatea individului de a evita impactul lor perturbator asupra personalitatii sale, se datoreaza, in mare masura, unui deficit de educatie. Numai prin educatie se poate ajunge la o optimizare a relatiei individului cu sistemul mass-media si este prevenita transformarea acestuia dintr-un factor de imbogatire a vietii spirituale intr-un factor perturbator al personalitatii sale. O persoana care a fost educata in acest sens constientizeaza implicatiile cognitive si emotionale ale consumului de mesaje mediatice, recepteaza selectiv si critic, raporteaza continutul de idei si trairile obtinute pe aceasta cale la propriul sistem de valori. Ea este mai putin vulnerabila la influentele negative ale comunicarii mediatice, reusind sa directioneze efectele pe coordonatele dezideratelor formative, in asa fel incat sa serveasca efortului de ridicare a nivelului sau de cultura generala.

Tinand seama de prezenta masiva a mass-media, indeosebi a televiziunii, in viata privata si in cea sociala a elevilor, scoala trebuie sa-si asume sarcina realizarii educatiei pentru utilizarea rationala a acestora, in scopul amplificarii aportului lor formativ si diminuarii influentelor negative. Ca o recunoastere a acestei necesitati, in profilul de formare promovat de actualul Curriculum scolar national sunt incluse abilitatile de utilizare a tehnologiilor intalnite in viata cotidiana(indeosebi a echipamentelor informatice), ca instrumente ale cunoasterii si comunicarii. Responsabilitatea unei astfel de educatii nu-i revine insa in exclusivitate scolii, interventia parintilor dovedindu-se deosebit de utila in acest sens, deoarece ei au posibilitatea:

sa verifice zilnic emisiunile TV urmarite de copii si sa reduca, atunci cand este cazul, timpul de vizionare, in favoarea altor tipuri de activitati cotidiene;

sa hotarasca de comun acord cu copii - in conformitate cu varsta si cu interesele lor - ce merita a fi urmarit din intreaga gama de oferte;

sa-i convinga pe copii ca este nevoie de selectivitate, evitandu-se astfel acele mesaje care pot provoca efecte nedorite;

sa vizioneze emisiunile impreuna cu copiii si sa initieze discutii asupra continutului receptat, in care acestia sunt incurajati sa-si exprime propriile pareri;

sa le induca o atitudine critica fata de continuturile receptate;

sa-i indrume pe copii spre alte modalitati de distractie si relaxare in timpul liber;

Succesul unor astfel de demersuri este relativ, conditionat fiind de o serie de variabile: nivelul de educatie al parintilor, gradul in care se implica si timpul disponibil, situatia familiala etc. De aceea, sarcina de a asigura in mod riguros si sistematic educatia consumatorului de mesaje mediatice si de a oferi solutii pentru depasirea problemelor pe care le ridica "scoala paralela" revine cu deosebire institutiei scolare. Pentru asumarea unor astfel de responsabilitati pledeaza Bertrand Schwartz: "Scoala trebuie sa-si ia ca sarcina aceasta pregatire care isi fixeaza drept scop specific de a permite tanarului sa invete <<a privi>> si a intelege documentele sau emisiunile, a le judeca, a le critica; sa invete a se forma pornind de la aceste mijloace, adica de a fi capabil sa aprofundeze cunostintele., sa-si cultive o atitudine activa de apropiere a mesajului si nu de supunere docila"(1976, p.135). Scoala are datoria de a realiza o astfel de pregatire, prin initierea unor actiuni instructiv-educative menite sa asigure:

orientarea efortului depus de elev pentru a dobandi independent o experienta de cunoastere cat mai bogata;

repere in functie de care sa recepteze selectiv fluxul continuu de mesaje mediatice;

preluarea, analiza critica si integrarea informatiilor obtinute, de altfel eterogene si disparate, in propria structura cognitiva;

valorificarea diferitelor experiente cognitive, morale, estetice dobandite pe aceasta cale in cadrul activitatilor de invatare prilejuite de predarea unor discipline sau in cadrul altor genuri de activitati scolare;

Daca rolul scolii este de a pregati individul pentru viata, pentru integrarea socio-culturala, atunci ii revine si sarcina de a-l pregati pentru o folosire rationala, eficienta a mijloacelor de comunicare de masa. Dar pentru a reusi va trebui sa includa in programul educational obiective specifice, a caror realizare sa aduca schimbarile dorite in formarea elevilor. In predarea unor discipline scolare, cum ar fi, de exemplu, cele din Aria curriculara "Om si societate" (Educatia civica sau Sociologia, unde intalnim incluse teme distincte ce trateaza problematica mass-media), pot fi organizate activitati de invatare care sa serveasca drept platforma de realizare a acestor obiective. Pentru orele de dirigentie pot fi organizate, de asemenea, o serie de activitati, de genul celor sugerate de Virginia Cretu(1980):

a).Activitati de orientare a comportamentului de receptare si de dezvoltare a motivatiei elevilor pentru vizionarea anumitor genuri de filme, relevandu-se valoarea educativa a acestora si sfatuindu-i sa evite consumul excesiv de imagini;

b).Activitati prin care elevii sunt ajutati sa identifice problemele carora filmele vizionate le ofera un raspuns, sa transforme vizionarea filmului intr-o autentica experienta de cunoastere si sa integreze continutul acestei cunoasteri in propriul sistem de cunostinte, relationandu-l cu achizitiile scolare;

c).Activitati in cadrul carora li se ofera elevilor sugestii privind modul de raportare la film, care sa confere vizionarii calitatile unui act de cultura;

d).Activitati de constientizare a existentei filmului ca arta, de cunoastere a mijloacelor de expresie filmica si a simbolisticii specifice mesajelor audio-vizuale;

e).Activitati al caror scop este de a pregati elevii pentru o receptare corecta si selectiva, formarea si dezvoltarea capacitatii acestora de a desprinde mesajele puternic semnificative si de a emite judecati de valoare asupra lor;

f).Activitati vizand insusirea criteriilor de apreciere a filmului in functie de ideile exprimate si de trairile afective pozitive suscitate.

Intelegerea, interpretarea, asimilarea si utilizarea informatiilor transmise pe calea comunicarii de masa solicita, din partea receptorului, abilitati, competente si forme variate de cunoastere(resursele lor culturale). Toate acestea sunt necesare pentru a decodifica continutul mesajelor si a-l integra in propria structura cognitiva. Capacitatea de selectie, spiritul critic, emiterea unor judecati de valoare asupra importantei, autenticitatii sau plauzibilitatii continutului comunicarii fundamenteaza procesul schimbului simbolic.

Educatia pentru o utilizare rationala a mass-media presupune, in primul rand, dezvoltarea capacitatii de receptare selectiva a mesajelor. In cazul copiilor care nu reusesc sa-si impuna anumite criterii de selectie, receptarea mesajelor mediatice este, in cea mai mare parte, haotica, nediscriminatorie si supradimensionata, ceea ce diminueaza semnificativ potentialul lor informativ si formativ. Cum pot fi ajutati sa-si stabileasca propriile criterii de selectie? Cum le putem orienta interesul spre acele informatii utile pentru o dezvoltare armonioasa a personalitatii lor? Printr-o interventie educativa menita sa asigure:

dobandirea unui cod valoric de referinta, a unor norme axiologice pe care sa le poata aplica atunci cand opereaza selectiv in uriasul volum de mesaje mediatice;

formarea unor gusturi, atitudini si exigente de inalta tinuta intelectuala, morala si estetica fata de ceea ce li se comunica;

cultivarea nevoilor spirituale si preferintelor culturale elevate, care sa le permita o depasire a tentatiei pentru ceea ce este facil, derizoriu si lipsit de valoare.

Asumandu-si astfel de obiective, educatia scolara, dar si cea realizata in familie, ii va ajuta pe copii sa-si fixeze repere in functie de care se vor orienta in universul mesajelor difuzate de mass-media, pentru o valorificare corecta a acestora si evitarea efectelor nocive pe care le pot avea asupra personalitatii lor in formare.

Calitatea receptarii nu este conditionata doar de cristalizarea unor criterii de selectie a mesajelor comunicarii mediatice, ci si de modul in care este acceptat continutul acestora. Este necesara o reflectie critica asupra informatiilor obtinute, care presupune efectuarea unor operatii precum analiza si sinteza, descifrarea sensului si interpretarea, organizarea si evaluarea. Numai in acest fel se asigura consumului de mesaje mediatice un caracter cu adevarat formativ. De aceea, considera Ioan Cerghit, scolii ii revin sarcini educative complexe: "Trebuie dezvoltat la elevi spiritul critic, promovata capacitatea de discernamant si de judecata fata de un limbaj atat de echivoc cum este cel audio-vizual, obisnuinta de a nu accepta fara examen critic tot ceea ce citesc, tot ceea ce vad sau aud, ajutandu-i sa-si insuseasca treptat criterii de apreciere, ierarhizare si selectie, de evaluare si sintetizare a tot ceea ce este de calitate din avalansa de informatii si mesaje care-i inconjoara"(1972, p.188). O participare adecvata la comunicarea mediatica se realizeaza doar in conditiile in care individul este capabil sa intreprinda o lectura critica a posibilitatilor de semnificare a mesajelor sale, sa inteleaga ceea ce recepteaza, sa opereze distinctii si sa reflecteze asupra valorii continuturilor receptate. Toate acestea sunt posibile daca scoala reuseste sa le cultive tinerilor bunul gust si spiritul critic, pentru a putea valorifica pe deplin, din punct de vedere cognitiv, moral si estetic, posibilitatile educative oferite de mass-media.

Scolii ii revine sarcina de a-i invata pe elevi sa se instruiasca folosindu-se de mijloacele de comunicare de masa, sa constientizeze influentele ce se exercita asupra lor si sa-si orienteze efortul de autocultivare in sensul asimilarii valorilor socio-culturale pe care acestea le vehiculeaza. Numai prin asumarea unor astfel de responsabilitati educative, scoala va putea determina natura efectelor comunicarii mediatice asupra personalitatii copiilor, adolescentilor si tinerilor.

Preocuparile privind educatia pentru o utilizare rationala a mass-media se inscriu intr-o problematica mult mai ampla, aceea a raportului dintre scoala si ceilalti factori educativi. Orientarea acestui raport pe coordonatele convergentei si complementaritatii este o provocare la care reflectia si cercetarea pedagogica trebuie sa raspunda. In planul actiunilor concrete, scolii ii revine responsabilitatea de a-i dezvolta elevului dispozitia si capacitatea de a invata in multiple imprejurari si folosindu-se de surse variate de informare, situate in afara sistemului institutional de invatamant. A-l inzestra pe elev cu mijloacele intelectuale care sa-i permita utilizarea rationala a mass-media inseamna, de fapt, a-l pregati pentru valorificarea unei importante surse educationale a societatii contemporane.

BIBLIOGRAFIE

Abric, Jean-Claude, Psihologia comunicarii, Editura Polirom, Iasi, 2002

Ausubel, David P., Robinson, Floyd G., Invatarea in scoala. O introducere in psihologia pedagogica, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981

Bandura, Alfred, Social learning theory of identificatory processes, in D.A.Goslin(ed.), Handbook of socialization theory and research, Chicago, Rona McNally, 1968

Benjamin, Walter, Opera de arta in epoca reproductibilitatii ei tehnice, in "Secolul 20", nr.1, 1972

Berger, Peter L., Luckmann, Thomas, Construirea sociala a realitatii, Editura Univers, Bucuresti, 1999

Bertrand, Claude-Jean(coord.), O introducere in presa scisa si vorbita, Editura Polirom, Iasi, 2001

Bocos, Musata, Instruire interactiva, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2002

Bourdieu, Pierre, Despre televiziune, Editura Meridiane, Bucuresti, 1998

Breton, Philippe, Proulx, Serge, L'Explosion de la communication, La Dcouverte-Boral, Paris-Montral, 1993

Cazeneuve, Jean, Les communication de masse. Guide alphabtique, ditions Denel-Gouthier, Paris, 1976

Cerghit, Ioan, Filmul in procesul de invatamant, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1970

Cerghit, Ioan, Mass-media si educatia tineretului scolar, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1972

Cerghit, Ioan, Vlasceanu, Lazar(coord.), Curs de pedagogie, Universitatea Bucuresti, 1988

Cerghit, Ioan, Neacsu, Ioan, Negret-Dobridor, Ion, Panisoara, Ioan-Ovidiu, Prelegeri de pedagogie, Editura Polirom, Iasi, 2001

Christians, Clifford G., Fackler, Mark, Rotzoll, Kim B., McKee, Kathy B., Etica mass-media, Editura Polirom, Iasi, 2001

Coman, Mihai, Introducere in sistemul mass-media, Editura Polirom, Iasi, 1999

Cretu, Virginia, Educatia elevilor prin si pentru film, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980

Cristea, Sorin, Constantinescu, Cornel, Sociologia educatiei, Editura Hardiscom, Pitesti, 1998

Crisan, Corina, Danciu, Lucian, Manipularea opiniei publice prin televiziune, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000

Cucos, Constantin, Pedagogie, Editura Polirom, Iasi, 1998

Dave, R.H.(coord.), Fundamentele educatiei permanente, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1991

Davitz, Joel R., Ball, Samuel(coord.), Psihologia procesului educational, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1978

Dancu, Vasile(coord.), Audienta radio in Romania: 1996-1997, Fundatia Culturala Romana. Centrul de studii transilvane, Cluj-Napoca, 1998

Decaigny, Theo, Communication audio-visuelle et pdagogie, Labor-Nathan, Bruxelles-Paris, 1976

DeFleur, Melvin L., Ball-Rokeach, Sandra, Teorii ale comunicarii de masa, Editura Polirom, Iasi, 1999

Delors, Jacques(coord.), Comoara launtrica. Raportul catre UNESCO al Comisiei Internationale pentru Educatie in secolul XXI, Editura Polirom, Iasi, 2000

Dertouzos, Michael, Ce va fi: cum vom trai in lumea noua a informatiei, Editura Tehnica, Bucuresti, 2000

Dobrescu, Paul, Bargaoanu, Alina, Mass-media. Puterea fara contraputere, Editura ALL, Bucuresti, 2002

Dragan, Ioan, Paradigme ale comunicarii de masa, Casa de editura si presa "Sansa", Bucuresti, 1996

Dufoyer, Jean-Pierre, Informatique, ducation et psychologie de l'enfant, Presses Universitaires de France, Paris, 1988

Durkheim, Emile, Educatie si sociologie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980

Faure, Edgar, A invata sa fii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1974,

Fischbein, Efraim, Conceptele figurale, Editura Academiei, Bucuresti, 1963

Gagn, Robert M., Conditiile invatarii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1975

Geissler, Henrich E., Mijloace de educatie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1977

Giddens, Anthony, Sociologie, Editura ALL, Bucuresti, 2000

Hodge, Bob, Tripp, David, Children and Television, Cambridge, Polity Press, 1986

Herseni, Traian(coord.), Psiho-sociologia culturii de masa, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1968

Ionescu, Miron, Chis, Vasile, Strategii de predare si invatare, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1992

Ionescu, Miron(coord.), Educatia si dinamica ei, Editura Tribuna invatamantului, Bucuresti, 1998

Ionescu, Miron, Demersuri creative in predare si invatare, Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2000

Itelson, L.B., Teoriile psihologice ale invatarii si modelele procesului de instruire, in vol. Probleme de tehnologie didactica(coord.Eugen P. Noveanu), Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1977

Joita, Elena, Introducere in stiinta educatiei, Reprografia Universitatii din Craiova, 1999

Lazarsfeld, Paul, Merton, Robert, Mass-Communication. Popular Taste and Organized Social Action, in K.J.McGarry(ed.), Mass Communication, London, Clive Bingley Publ., 1972

Lefranc, Robert, Mijloacele audio-vizuale in slujba invatamantului, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1966

Lengrand, Paul, Introducere in educatia permanenta, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1973

Levy, M., Windahl, S., The Concept of Audience Activity, in K.E.Rosengreen, L.A.Werner, P.Palmer(eds.), Media Gratifications Research: Current Perspective, Newbury Park: Sage, 1985

Lochard, Guy, Boyer, Henri, Comunicarea mediatica, Institutul European, Iasi, 1998

Lohisse, Jean, Comunicarea. De la transmiterea mecanica la interactiune, Editura Polirom, Iasi, 2002

McLuhan, Marshall, Mass-media sau mediul invizibil, Editura Nemira, Bucuresti, 1997

McQuail, Denis, Comunicarea, Institutul European, Iasi, 1999

McQuail, Denis, Windahl, Sven, Modele ale comunicarii, Editura SNSPA, Bucuresti, 2001

Miège, Bernard, Societatea cucerita de comunicare, Editura Polirom, Iasi, 2000

Moles, Abraham, Sociodinamica culturii, Editura Academiei, Bucuresti, 1974

Moles, Abraham, Arta si ordinator, Editura Meridiane, Bucuresti, 1974

Morin, Edgar, L'esprit du temps, ditions Grasset, Paris, 1962

Moscovici, Serge, Psihologia sociala sau masina de fabricat zei, Editura Universitatii Alexandru Ioan Cuza, Iasi, 1994

Mucica, Teodor, Petrovici, Minodora, Universul mijloacelor audio-vizuale, Editura Albatros, Bucuresti, 1982

Muresan, Pavel, Invatarea sociala, Editura Albatros, Bucuresti, 1980

Palmer, Patricia, The Lively Audience: A Study of Children Around the TVSet, Allen & Unwin, London, 1986

Paun, Emil, Sociopedagogie scolara, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982

Piaget, Jean, Psihologia inteligentei, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1965

Piaget, Jean, Psihologie si pedagogie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982

Planchard, Emile, Pedagogie scolara contemporana, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1992

Popeanga, Vasile, Scoala si colectivitatea sociala, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1970

Preda, Vasile, Delicventa juvenila, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 1998

Roge, Jan-Uwe, Jensen, Klaus, Everyday Life and Television in west Germany: An Empathetic-Interpretative Perspectives on the Family as System, in James Lull(ed.), World Families Watch Television, Sage, London, 1988

Rotariu, Traian, Ilut, Petru(coord.), Sociologie, Editura Mesager, Cluj-Napoca, 1996

Salade, Dumitru, Educatie si personalitate, Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 1995

Schram, Wilbur, Coombs, Philip H., Kahnert, Friedrich, Lyle, Jack, Noile mass-media: un studiu in sprijinul planificarii educatiei, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979

Schwartz, Bertrand, Educatia maine, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1976

Silverstone, Roger, Televiziunea in viata cotidiana, Editura Polirom, Iasi, 1999

Sparks, Glen G., Development Differences in Children's Reports of Fear Induced by the Mass Media, in Child Study Journal, 16, 1986

Stan, Cristian, Teoria educatiei, Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2001

Stoian, Stanciu, Educatie si societate, Editura Politica, Bucuresti, 1971

Stoiciu, Gina, Orientari operationale in cercetarea comunicarii de masa, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1981

Szczepanski, Jan, Notiuni elementare de sociologie, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1972

Tardy, Michel, Le professeur et les images, P.U.F., Paris, 1966

Thompson, John B., Media si modernitatea. O teorie sociala a mass-media, Editura Antet, Bucuresti, 2000

Todoran, Dimitrie, Individualitate si educatie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1974

Van Cuilenburg, J.J., Scholten, O., Noomen, G.W., Stiinta comunicarii, Editura Humanitas, Bucuresti, 1998

Van Evra, Jan, Television and Child Development, LEA Publishers, Hillsdale & New-Jersey, 1990

Vattimo, Gianni, Societatea transparenta, Editura Pontica, Constanta, 1995

Vaideanu, George, Educatia la frontiera dintre milenii, Editura Politica, Bucuresti, 1988

Wyatt, Allen L., Succes cu Internet, Editura ALL, Bucuresti, 1995

Zlate, Mielu, Psihologia mecanismelor cognitive, Editura Polirom, Iasi, 1999