EVALUAREA REZULTATELOR SCOLARE LA LITERATURA ROMANA

EVALUAREA REZULTATELOR SCOLARE LA LITERATURA ROMANA

1.Evaluarea-locul, rolul si structura

Evaluarea este o componenta esentiala a activitatii de invatamant, in special a procesului didactic. Problematica generata de actiunea de evaluare face parte din ansamblul teoriei educatiei. Teoria evaluarii ca sistem de conceptii, principii si tehnici referitoare la masurarea si aprecierea rezultatelor scolare si a procesului didactic este o componenta a terminologiei didactice.

Actul evaluarii reprezinta un proces continuu formal sai informal, de apreciere a calitatii, a importantei sau a utilitatii activitatii de predare - invatare, proces desfasurat din nevoia de selectie, de comparare sau de ameliorare a acesteia.

Evaluarea este o activitate complexa care presupune realizarea mai multor actiuni si operatii aflate in stransa legatura si componente ale unui proces unitar. Totusi, ele sunt diferite prin natura si prin rolul indeplinit. Aceste actiuni si operatii constau in:

-realizarea unor operatii in vederea adaptarii de decizii avand un obiectiv definit;

-inregistrarea datelor si comunicarea rezultatelor;

-prelucrarea si interpretarea datelor;

-aprecierea rezultatelor pe baza unor criterii si standarde;

-adoptarea unor decizii prin valorificarea rezultatelor evaluarii in scopul optimizarii demersurilor aplicative viitoare.[1]

Acestea sunt si principalele probleme rezolvate de evaluare:

-Masurarea=stabilirea unor relatii intre un sistem de simboluri si un ansamblu de rezultate ale unor standarde prestabilite (descriptori);

-aprecierea=presupune emiterea unei judecati de valoare asupra rezultatelor masurarii.

Reforma sistemului de evaluare porneste de la constatarea ca verificarea traditionala prezinta destule imperfectiuni, precum:

-accentul pus pe cunostinte teoretice, in defavoarea priceperilor si deprinderilor practice, de aplicare a acestora;

-nerespectarea particularitatilor de varsta;

-subiectivismul, rezultat al lipsei unor unitati generale de masura;

-utilizarea notarii ca instrument coercitiv, ceea ce determina aversiunea elevilor fata de obiect si fata de invatare, in general.

Sistemul de evaluare din invatamantul primar presupune masurarea si aprecierea rezultatelor pe baza descriptorilor de performanta, criterii unitare de apreciere a performantelor elevilor pe baza a patru trepte de notare si care furnizeaza informatii relevante asupra nivelului de pregatire atins de acestia. Datorita inlocuirii sistemului de notare prin calificative acordate pe niveluri de performanta, au fost eliminate discriminarile si ierarhizarile punand accent pe dezvoltarea spiritului de echipa si mai putin pe cel de competitie.

2.Rolul proceselor evaluate in actul didactic

Pentru sistemul de invatamant evaluarea devine un instrument care permite autoreglarea procesului didactic. Retroactiunea sau feed-back-ul este un principiu fundamental al oricarei actiuni eficiente, care consta in asigurarea operativa a informatiei despre efectul actiunii. Dupa fiecare demers didactic, la toate disciplinele de invatamant, ne straduim sa dobandim informatii despre ce si cat au inteles elevii, ce cunostinte, priceperi, deprinderi si capacitati si-au insusit si, in functie de acestea, stabilim obiective noi sau insistam asupra celor pe acre nu le-am atins intr-o masura multumitoare. Evaluarea stimuleaza si elevul si cadrul didactic.

Evaluarea este privita cu interes si de familie, care in multe cazuri intervine in scopul ameliorarii pregatirii. Procesul de evaluare este urmarit si de societate, care dobandeste siguranta incredintarii viitorului catre actuala generatie de elevi.

Controlul si evaluarea cunostintelor, inserate in desfasurarea lectiei sau a altor forme de activitate, indeplinesc o seama de functii:

a.Moment al conexiunii inverse in procesul de instruire

Actul transmiterii sau comunicarii de informatie si actul receptarii si insusirii acesteia sunt doua activitati solidare ale procesului de invatamant.

Profesorul isi da seama despre rezultatele activitatii de predare, culege informatii despre modul de receptare a datelor oferite, despre dificultati si lacune in asimilare. Aceasta informatie "trebuie sa aiba un caracter sistematic si continuu pentru a rotunji ciclul (bucla) predarii si a inchide configuratia".[2]

Elevul, pe de alta parte, are nevoie de validarea pasilor in invatare, de "sanctionarea" corectitudinii notiunilor si rationamentelor insusite, de corectarea greselilor etc.

b.Masurarea progresului realizat de elevi

O functie importanta a verificarii si notarii este masurarea randamentului scolar, a progresului realizat de elevi pentru a sti cat mai corect unde se situeaza acestia pe firul obiectivelor prevazute ale instruirii. Evaluarea progresului unui elev in atingerea obiectivelor presupune compararea performantelor actuale cu rata de progres asteptata. Se organizeaza programe corectoare in functie de decalajul constatat. Are loc astfel o activitate de monitorizare continua. Aceasta monitorizare este estimata ca ar trebui sa aiba loc de doua ori pe saptamana pentru a fi eficienta. Nevoia masurarii de la marimile fizice spre sfera psihologica sunt extinse de cerintele de ordin practic si social. Rezultatele, prestatiile, performantele, produsele activitatii fac obiectul evaluarii si din ele "se citeste" evolutia capacitatilor, intereselor, atitudinilor.

c.Valoarea motivationala a evaluarii

Verificarea/ascultarea ritmica il face pe elev sa invete cu regularitate; intre frecventa ascultarii la lectie si reusita scolara exista o corelatie directa. Controlul, evaluarea externa ritmica stimuleaza pregatirea continua a lectiilor de catre elevi si constituie suport pentru deprinderi personale de automonitorizare.

Valoarea motivationala a evaluarii  consta in: dorinta de succes, respectiv teama de esec, care sunt imbolduri pentru invatare. Succesul sistematic inscrie motivatia invatarii intr-o spirala ascendenta, in timp ce esecul poate duce la "demotivare".

d.Moment al autoevaluarii, al formarii constintei de sine

Aprecierea obtinuta in scoala devine reper in autoapreciere, in formarea imaginii de sine. Aprecierea profesorului este insusita de grupul-clasa si se rasfrange in sfera relatiilor interpersonale, in statutul sociometric al elevului. Imaginea formata asupra unui elev se rasfrange neincetat in comportamentul profesorului fata de acesta si devine, in acelasi timp, suport pentru imaginea e sine

e.Factor de reglare

●pentru profesor-cum sa-si dozeze materialul, ce trebuie reluat cu pasi mici, evidenta surselor de eroare;

●pentru elevi-indiciu in reglarea efortului de invatare (un reper in dozarea investitiei de timp in viitor, "semnal e alarma" pentru promovare etc.); datorita evaluarii, elevul ia act de cerintele societatii fata de pregatirea sa si isi contureaza aspiratiile proprii;

●pentru parinti-o baza de predilectie sau garantie a reusitei in viitor, indiciu pentru acordarea de sprijin.

3.Forme de evaluare a rezultatelor scolare la limba si literatura romana

Forme de evaluare a procesului e instruire:

a.Evaluarea initiala-se efectueaza la inceputul unei activitati de instruire in scopul cunoasterii capacitatilor de invatare ale elevilor, a nivelului de pregatire de la care pornesc, a volumului de cunostinte si capacitate necesare asimilarii continuturilor, secventelor sau etapelor urmatoare.

Datele obtinute prin evaluarea initiala ajuta la conturarea principalelor coordonate ale activitatii viitoare:

-adaptarea strategiilor didactice la posibilitatile de asimilare ale elevilor;

-organizarea unor programe de recuperare pentru intreaga clasa;

-adaptarea unor masuri de sprijinire sau de recuperare pentru o parte a colectivului.

b.Evaluarea sumativa (cumulativa)-se realizeaza prin verificari punctuale pe parcursul semestrului, la sfarsit de secventa (capitol) - unitate deinvatare -si de o evaluare globala de bilant la sfarsitul unor perioade e activitate (semestru, an scolar). Evaluarea sumativa nu permite amelioarea procesului didactic decat dupa perioade mari de timp.

c.Evaluarea formativa (continua)-verificarea performantelor elevilor pe secvente mici de activitate scolara si eliminarea caracterului de sondaj. Ea realizeaza masurarea si aprecierea performantelor tuturor elevilor privind dobandirea intregului continut corespunzator fiecarei secvente. Evaluarea formativa permite cunoasterea pregatirii elevilor, identificarea neajunsurilor dupa fiecare secventa de invatare si adaptarea masurilor necesare ameliorarii procesului de invatamant si a randamentului scolar.

Frecventa evaluarilor formative este impusa de obiectivele si continuturile curriculare si ofera invatatorului informatii privind efectele activitatii oglindite in performantele elevilor.

4.Metode de evaluare a rezultatelor scolare la limba si literatura romana

Observarea curenta a comportamentului de invatare al elevilor, probele orale, probele scrise, temele pentru acasa sunt forme de verificare, metode si procedee de evidentiere a performantelor elevilor ce fac parte din sistemul metodologic lal evaluarii rezultatelor scolare si a randamentului scolar.

Observarea sistematica a comportamentului de invatare al elevilor permite cunoasterea pregatirii elevilor prin calitatea raspunsurilor date de acestia in cadrul dialogului frontal cu clasa, a interesului pentru invatare manifestat prin participarea afectiva la demersul didactic, prin indeplinirea indatoririlor scolare.

Probele orale implica cerinta referitoare la ritmicitatea examinarii, enuntul intrebarilor, ritmul desfasurarii dialogului de verificare, necesitatea antrenarii celorlalti elevi pentru completarea sau corectarea raspunsurilor elevilor chestionati, extinderea verificarii de la informatia dobandita de acestia si posibilitatea de redare, la capacitatea de transfer, de aplicare, de compunere si rezolvare de probleme.

Evaluarea prin probe scrise reprezinta metoda fundamentala de evaluare a nivelului de pregatire al elevilor ce permite evaluarea unui umar mare de subiecti intr-un interval relativ scurt de timp, ofera sanse egale elevilor, prin identitatea subiectelor, face posibila compararea rezultatelor obtinute, asigura o apreciere precisa, veridica, este convenabila elevilor timizi sau lenti.

Evaluarea prin probe scrise imbraca mai multe forme:

a.Teste sumative-probe de evaluare administrate la sfarsitul unei secvente de invatare, unitati didactice care pot cuprinde un capitol sau mai multe capitole studiate pe parcursul unui semestru sau chiar an scolar.

b.Teste formative-sunt rezolvate pe parcursul unei lectii sau mai multor lecti

c.Probe de activitate independenta-rezolvate in timpul unei sevente de invatare.