Educatie si societate.Dimensiunea educativa a dezvoltarii economico-sociala si culturala

Educatie si societate.Dimensiunea educativa a dezvoltarii economico-sociala si culturala

Exista patru conceptii cu privire la raporul educatie-societate:

• conceptia idealista,care apreciaza educatia existand in virtutea propriilor sale legi si functionand pe baza unor valori ce raman aceleasi independent de timp si spatiu;
• conceptia voluntarista ,care apreciaza sa educatia poate produce schimbarii majore in societate independent de evolutia structurilor acesteia.
• conceptia determinist-mecanicista,care apreciaza ca educatia este rodul exclusiv al jocului factorilor ambianti si ca ea ar trebui sa corespunda comenzii sociale,ca ea ca element al suprastructurii este determinata hotarator de baza;
• conceptia dinamica a cauzalitatii circulare.

Educatia are o functie sociala iar societatea poseda o dimensiune educativa.Societatea are mecanisme si dimensiuni educative.

Educatia este precisa si consecinta a dezvoltarii sociale,invatamantul nu este reproductiv ,ci este "cea mai importanta intreprindere a societatii umane,pentru ca el produce resursa umana calificata".

Ca subsistem al sistemului social global, sistemul educational are in principal o functie social-culturala si una formativ-educativa.

Caracteristicile educatiei si contemporaneitatii impun urmatoarele functii ale educatiei:

• functia de integrare  sau cultural-integrativa ,cu doua aspecte:cel de adaptare si socializare si cel de creatie, de transformare ,in sensul ca pe de o parte scolala transmite si conserva mostenirea culturala ,iar pe de alta parte recreaza lumeasi adauga noi valori si tendinte;
• functia economica ,scoala este instrumentul dezvoltarii economice,pregatind resursa umana calificata pentru toate sectoarele de activitate;
• functia de dezvoltare sociala si inovare.Astazi se pune pret pe dimensiunea prospectiva a educatiei,iar functia de inovare si dezvoltare sociala a invatamantului se accentueaza.Educatia este apreciata drept un autentic vector al dezvoltarii sociale si economice,o conditie a progresului in orice domeniu de activitate.

In Romania se cunoaste incercare de redefinire a rolului social al educatiei,in contextul unui "parteneriat pentru educatie",un dialog deschis,lucid,responsabil,intre toti factorii educationali(familie,scoala,bisericacomunitatea locala).Scoala se deschide  spre mediul comunitar si se fac propuneri de realizare a osmozei scoala-comunitate (scoala in comunitate si comunitatea in scoala),in perspectiva intelegerii scolii si ca un centru cultural si civic ,centru complex la indemana tuturor,tineri si mai putin tineri.

Prin programe si actiuni specifice se creeaza si se dezvolta legaturii multifunctionale intere scola si societatea civila.

1. Caracterul prospectiv al educatiei

Educatia isi propine in mod constient sa pregatesca oameni pentru tipul de societate care inca nu exista ,Este vorba de caracterul prospectiv al educatiei ,care presupune raportarea permanenta a ei nu numai la conditiile si cerintele prezente ale societatii ,ci si la cele de viitor.

Orientarea prospectiva a educatiei este consecinta fireasca a ritmului accelerat de evolutie si transformare.A-l educa pe om pentru a face fata cerintelor viitorului ,pentru a putea infrunta si raspunde unor situatii imprevizibile ,amplifica functia educatiei ce vizeaza integerarea activa in viata sociala.

Orientarea scolii trbuie facuta spre o modalitate noua de invatare care sa-i asigure individului posibilitatea de araspunde unor evenimente neprevazute.Educatia viitorului va trebui sa se intemeieze pe "invatare inovatoare" ale carui atribute vor fi "anticiparea"si "participarea".

2. Educatia permanenta.Concept,factori determinanti,continuturi,metodologie.Relatia educatie-autoeducatie

Ideea educatiei permanente nu este noua . Nicolae Iorga sustinea ca : "invatat este omul care invata necontenit pe sine si invata naeontenit pe altii".

Pentru secolul nostru ,invatarea continua a devenit o cerinta fundamentala a societatii , determinata de crestera informatiilor si uzura acestora,de mobilitatea profesiunilor ,de progresele extraordinare ale stiintei ,tehnicii,tehnologiei si mijloacelor de informaite,de dinamismul vietii economice si sociale ,de democratizarea invatamantului,de crestera nivelului de aspiratiespre cultura si educatie ,de folosirea cat mai utila si placuta a

timpului liber.

A invata sa invetii si a dorii sa te perfectionezi continuu sunt cerinte ale educatiei permanente ,prin care omul contemporan invata sa fie el insusi ,receptiv la schimbari ,capabil sa le anticipeze si sa se adapteze la ele ,oferindu-se ca participant la progresul social ,prin autonomia sa intelectuala si moral-civica.

Educatia permanenta se caracterizeazaprin aceea ca este continua si globala ,integrand toate nivelurile si tipurile de educatie .Astfel ,se asigura formarea echilibrata a personalitatii ,cu grad inalt de autonomie a invataturii ,pe baza careia omul stie sa identifice si sa foloseasca sursele de informatie ,sa participe la dezvoltarea societatii ,la educarea celorlati membri ai colectivitatii,din care face parte si la crestera calitatii vietii.

In reformele actuale privind sistemele educationale din toate tarile,se observa preocupari de articulare a diferitelor niveluri si tipuri ale educatiei ,urmarindu-se continuarea acestuia in timp si spatiu ,incercand sa transforme punctele terminale ale invatamantului primar gimnazial,liceal si universitar in deschideri spre invatare continua ,spre autoeducatie.

Componenta generala si cea profesionala a educatiei permanente sunt strans legate intre ele,permitand dezvoltarea si adaptarea omului la noile conditii in scopul cresteriicalitatii vietii si folosirii eficiente a timpului liber,pentru desavarsirea formarii personalitatii creatoare.

Scolaritatea este o etapa initiala a educatiei permanente ,care trebuie sa-i invete pe elevi cum sa invete si sa se integreze socio-profesional.

Ca urmare ,din aceasta perspectiva  vor trebuii regandite obiective educationale ,continutul si metodele de invatare-predare-evaluare.In acest scop ,se va pune cacent pe folosirea pe scara larga a metodelor activ-participative ,pe tehnicile de invatare eficienta,pe folosirea unui stil didactic integrat ,pe cresterea efortului de invatare al elevilor si pe formarea capacitatii de autoevaluare ,elevii invatand sa se formeze pentru o lume in continua schimbare.

Ca forme de perfectionare permanenta a cadrelor didactice sunt prevazute studiul individual ,sesiuni metodico-stiintifice,schimburi de experienta ,cursuri periodice de informare ,cercurii si seminarii pedagogice ,starii de perfectionare ,consultatii,cursuri la distanta ,cursuri de vara, postuniversitarede doctorat .Stagiile de perfectionare urmeaza sa se incheie cu elaborarea unei lucrari cu caracter metodico-stiintific.

Atat prospectiva educatiei ,cat si permanenta ei se contureaza ca idei ce vin de pe pozitia lor de proiect si cerinta sa intemeieze obligatia pedagogiei de a dezvolta o teorie proprie ceruta de o educatie menita sa formeze omul pe toata dimensiunea vietii lui aflat intr-o masura mult mai mare sub imperativele stiintei si tehnici concepute intr-o unitate indisolubila.

Autoeducatia este o activitate constienta ,orientata spre formarea sau desavarsirea propriei persoane ,in conformitate cu nazuintele ,aspiratiile idealurile si conceptia despre rolul omului in societate.

Autoeducatia devine posibila la varsta adolescentei ,datorita celor trei functii ale constiintei de sine:

-functia anticipativa ,de proiectare a propriei personae ,facilitand formarea idealului de viata;

-functia normativa ,concretizata in modul de apreciere al valorilor pe baza unor criterii sociale;

-capacitatea omului de a se reflecta pe sine insusi ,dandu-si seama de ceea ce este si ceea ce vrea sa devina sa se entuziasmeze de valorile spirituale ale omenirii.

Educatia pentru participare si democratie

Prin participare se intelege nu numai posibilitatea de a desfasura o activitate creatoare ,care face apel la capacitatea totala a individului ci semnifica si sansa oferita tinerilor de a-si defini si delimita aspiratiile si nevoile de a inova si de a dobandi capacitatea de autogestiune.Educatia pentru participare si democratie are ca scop educarea tineretului pentru a participa la dezvoltarea socila ,la aplicarea principiilor democratice si la apararea drepturilor omului.

Educatia economica si antreprenorialaare ca scop cunoasterea economiei de piata

si formare calitatilor de antreprenor:initiativa ,plan de afaceri ,antrenarea in tehnologii internationale .

Educatia pentru comunicare si timpul liber vizeaza folosirea mass-media in scopul

largirii orizontului de cultura generala al perfectionarii umane .

Educatia intelectuala promoveaza cunosaterea si respectarea culturii ,a traditiilor si

a stilurilor de viata ale comunitatilor etnice ,de catre toti locuitorii din tara respectiva.

Educatia pentru sanatate implica cunostinte si actiuni pentru prevenirea si

combaterea bolilor si pentru o alimentatie necesara necesara pastrarii sanatatii.

4.Noile educatii(educatia pentru democratie si drepturile omului,ecologica ,antreprenoriala ,pentru sanatate ,intercultura ,pentru timp liber)

Modul de dezvoltare a lumii contemporane este legat ,in mare masura de modul in care educatia poata sa satisfaca cerintele acestei dezvoltari.

Raspunsurile la problematica lumii contemporane poarta numele de noile educatii.

1.Educatia relativa la mediu trebuie sa urmareasca dezvoltarea gradului de constiinta si a simtului responsabilitatii tuturor oamenilor fata de mediu si de problemele sale .In perspectiva scolara ,elevul trebuie ajutat sa :

-inteleaga ca omul este inseparabil de mediul sau si ca efectele negative ale ale actiunilor sale se repercuteaza asupra lui insusi;

-obtina cunostintele de baza necesare solutionarii problemelor mediului sau ambiant;

-judece responsabilitatile individuale si colective ,sa se angajeze in obtinerea cooperari pe linia rezolvarii unor probleme;

-dezvolte instrumente de analiza ,reflectie si actiune pentru a intelege ,preveni si corecta neajunsurile provocate de mediu;

2.Educatia pentru pace .Omenirea are nevoie de o constiinta comuna impartasita de interaga umanitate ,de promovarea unui nou umanism bazat nu numai pe valorile morale si culturale ,ci si pe activitatiile noii revolutii stiintifice si pe impactul acestora asupra vietii.

Educatia pentru pace are ca scop pregatirea oamenilor la participarea sau consolidarea unei lumi mai drepte si a unei ordini sociale in care violenta sau structurala sunt reduse pe cat posibil.

Educatia pentru pace trebuie sa urmareasca:

-educarea tinerilor si copiilor astfel incat acestia sa se debarasezede impulsuri agresive si de comportamente ostile si sa devina sensibili la ordine ,liniste ,echilibru,dreptate;

-formarea tinerilor in spiritul ideilor de intelegere ,cooperare ,toleranta;

-educarea tinerilor in spiritul unei conceptii despre lume.

5.Inovare si reforma in invatamantul romanesc.Politici si programe educationale

Reforma in invatamantul romanesc are ca efect realizarea unor mutatii de politica si strategie educationale .Politicile si practicile educationale sunt orientate pe baza unor principii de reforma:

-corelarea invatamantului cu evolutia sistemului economic ,a pietei muncii,a stiintei,tehnicii si tehnologiei;

-optimizarea raportului in planurile de invatamant,intre disciplinele de cultura generala si cele de specialitate(profesionale);

-compatibilizarea europeana a Curricumului national;

-descentralizarea si reforma managementului scolar;

Programul reformei ,elaborat pe baza acestor principii ,cuprinde multe elemente de inovatie dintre care citam:

-restructurarea invatamantului secundar ,tehnic si vocational;

-organizarea lui pe filiere ,profiluri si pe cicluri curriculare:de observare si orientare ,de aprofundare (cls 10-12)si de specializare;

-proiectarea curriculara la nivela national si local;

-elaborarea curricumului national, compatibil cu cel european;

-elaborarea si aplicare planurilor-cadru lae invatamantului;

-elaborarea intr-o conceptie didactica moderna ,a programelor si a manualelor scolare;

-creare pietei manualelor alternative;

-ameliorarea infrastructurii invatamantului si conectarea lui la comunicatiile electronice mondiale;

-organizarea invatamantului superior in trei cicluri:colegii,invatamantul superior de scurta durata si de lunga durata;

-crearea mecanismului de acreditare a invatamantului public si privat;

-introducerea disciplinelor optionale pentru dezvoltarea aptitudinilor;

-aplicarea unui nou sistem de evaluare a rezultatelor scolare ;

-introducera examenului de capacitate la absolvirea gimnaziului;

-testare exigenta la examenul de bacalaureat;

-folosirea unor tactici didactice e tip interactiv;

-crestera eficientei sistemului de finantare si gestionare a resurselor materiale;

-reforma managementului scolar si academic ,prin descentralizare si crearea autonomiei unitatilor de invatamant;

Managementul schimburilor de invatamant este realizat pe trei niveluri:M.E.C. , Inspectoratele scolare si Conducerile scolilor.

Autoeducatia devine posibila pe baza educatiei ,cand adolescentul reflectand asupra celor invatate si disputand de un mod propriu de apreciere a valorilor socio-culturale ,le interiorizeaza ,participand astfel la propria sa formare si dezvoltare .In acelasi timp, autoeducatia favorzeaza asimilare ainfluentelor educative iar pe de alta parte de integeraza in educatia permanenta ,sporindu-i eficienta .Ca urmare in scoala vor tearebui sa se transmita elevilor bazele si metodele autoformarii ,pregatindu-i pentru educatia permanenta.

Autoeducatia se realizeaza sub influenta unui grup de factori interni si externi .

Factori interni are favorizeaza autoeducatia sunt:

-autocunoasterea prin care elevul sau adultul devine constient depropriile sale capacitati intelectuale ,interese si aptitudini;

-capacitatea persoanei de a se reflecta pe sine in mod critic  ,observandu-si neimpinirile;

-idealul de viata si nivelul de aspiratie spre cultura si civilizatie ;

-responsabilitatea fata de devenirea propriei persoane;

-modul propriu de apreciere a valorilor stiintifice ,cultural-artistice ,morale, religioase,etc.;

-dorinta de autoperfectionare continua;

-autocontrolul permanent privind autoperfectionarea;

Factorii externi care favorizeaza autoeducatia sunt:

-nivelul de dezvoltare a stiintei ,tehnicii,tehnologiei si a culturi umaniste ;

-mobilitatea profesiunilor si noile cerinte ale acestora ;

Dintre metodele cele mai importante enumeram:metodele rationale de studiu, individual,comunicare si dezbaterea ,exemplu altora ,autoanaliza critica ,autoexersarea ,intocmirea caietului de idei de baza si citate pe domeniu de activitate,vizite si excursii ,vizionare de spectacole, s.a.m.d.