Handicapul pedagogic

HANDICAPUL PEDAGOGIC

Handicapul pedagogic reflecta o situatie psihosociala complexa care genereaza o stare de inadaptare momentana a obiectului educatiei la conditiile de proiectare si de realizare a activitatii didactice/educative.

Etimologia cuvântului anticipeaza dimensiunea pozitiva a conceptului - handicapul, în limba engleza, definind 'o proba la care concurentii mai slabi primesc un avans pentru egalizarea sanselor' (vezi Dictionar de pedagogie, 1979, pag. 198). Aceasta semnificatie sugereaza liniile de politica educationala necesare în cazul abordarii unor deficiente de natura fizica, psihica, economica, sociala, culturala, educationala care creaza dificultati în procesul de adaptare scolara a unor elevi.

Sfera conceptului de handicap pedagogic poate fi delimitata la nivelul analizei cauzelor aflate la originea esecului scolar. Din aceasta perspectiva handicapul pedagogic apare simultan sau succesiv ca handicap: sociocultural, socioeconomic, psiho-educational, psihomotoriu, comportamental, afectiv-motivational

Operationalizarea conceptului de handicap pedagogic presupune depasirea notiunii de deficit (intelectual, fizic, fiziologic, social, etc), oricare ar fi cauzalitatea acestuia de natura obiectiva si subiectiva. Importanta este sustinerea psihologica a faptului ca 'handicapurile cele mai grave pot sa fie depasite' prin tehnologia educationala adoptata în cadrul unor politici scolare care au tendinta integrarii problematicii învatamântului special în cadrul problematicii proprii învatamântului general (vezi Dictionnaire de la psychologie, 1995, pag. 124).