Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
Gradinita

Importanta dezvoltarii vorbirii la vÂrsta prescolara

didactica pedagogie



+ Font mai mare | - Font mai mic



IMPORTANTA DEZVOLTARII VORBIRII LA VÂRSTA PRESCOLARA


Ca didactica speciala, metodica dezvoltarii vorbirii studiaza continutul, obiectivele, metodele si modalitatile  de organizare si de desfasurare a muncii de cultivare a limbajului prescolarilor în cadrul gradinitei de copii.



Complexitatea si varietatea activitatilor de cultivare a limbajului în gradinita ofera cadrul larg pentru aplicarea si respectarea principiilor didacticii. Metodele si formulele specifice de organizare si desfasurare  a activitatilor de dezvoltarea vorbirii sunt determinate de aplicabilitatea practica a principiului însusirii constiente si active a principiului învatamântului sistematic, a principiului însusirii temeinice a cunostintelor si deprinderilor etc. în strânsa corelare cu particularitatile psihologice ale copiilor. Particularitatile de gândire, cele ale proceselor intelectuale la vârsta prescolara dau o dimensiune specifica principiului intuitiei, celui al accesibilizarii si individualizarii învatamântului, sistematic si continuu, al asigurarii conexiunii inverse, în procesul formarii deprinderilor de exprimare corecta la vârsta prescolara.

Studierea metodicii dezvoltarii vorbirii impune elevului si educatoarei cunoasterea metodelor si a mijloacelor de învatamânt si stimuleaza adaptarea acestora la specificul muncii de cultivare a limbajului în gradinita de copii.

În principiul studierii metodicii dezvoltarii vorbirii, în practica pedagogica prescolarul îsi formeaza propria imagine despre personalitatea educatoarei care pe lânga creativitate si competenta, trebuie sa iubeasca si sa respecte copilul, sa-i ofere model de comportament inclusiv în ce priveste folosirea limbii materne.

Limbajul are un rol important în dezvoltarea psihica a prescolarului, el însusi înregistrând, în aceasta perioada transformari la toate nivelurile limbii – lexical, fonetic, gramatical si al expresivitatii. În general, admitem ca limbajul se manifesta în strânsa legatura cu gândirea, o legatura biunivoca, datorita careia gândirea structureaza exprimarea  si îsi gaseste expresia în limbaj; vorbirea la rândul ei”impune gândirii exigentele sale culturale, contribuind în felul acesta la restructurarea ei. Copilul apeleaza la realitate, dar, prin limbaj se departeaza de ea, îsi aminteste situatiile trecute, stabileste raporturi, face deductii valide” (Psihologia copilului – manual pentru scoli normale,E.D.P., Bucuresti, 1994, pag. 86).

Limbajul este functia de utilizare a limbii în raporturile cu ceilalti oameni. Este o functie complexa care presupune o indisolubila conlucrare a celorlalte functii, în special a celor intelectuale si motorii. Întelegerea cuvintelor impune o perceptie clara si antreneaza memoria semantica, imaginea si gândirea, iar rostirea sau scrisul implica priceperi motorii foarte complexe, o conduita atenta si voluntara.

Fr. Bresson caracterizeaza gândirea ca un sistem al conduitelor de comunicare orala, cu scopul de a influenta auditorul. În raport cu semnificatiile ce trebuie transmise, vorbirea capata o organizare complexa. Unii psihologi, cum e B. Skinner, au subestimat acest aspect. Dupa el, succesiunea cuvintelor într-o fraza nu e altceva decât o succesiune de reflexe conditionate: fiecare vorba declanseaza pe urmatoarea, în virtutea frecventelor asocieri anterioare. Conceptia lui este un simplism evident. Când spunem: „Câinele care alearga pe srada este al meu”, pronumele posesiv „al meu” se acorda cu subiectul „câinele”, fiind însa la cinci cuvinte distanta de el. Desigur se pot da nenumarate exemple. Vorbirea este o conduita voluntara, în care respectam constiintei o serie de reguli, chiar daca folosim uneori si expresii devenite automate, prin uz frecvent.

Cât despre structurile sintactice, considerate de N. Chomsky ereditare, exsistenta lor e foarte improbabila: o fetita de 8 ani (gasita în India), crescuta de lupi, nu putea vorbi deloc (urla ca si lupii). Cu toate eforturile educative facute, ea n-a reusit sa rosteaasca decât 50 de cuvinte îmbinate în propozitii extrem de simple. Asadar, învatarea limbajului presupune modelul adultilor, corectarea greselilor, dirijarea însusirii limbii si aceasta în primii ani de viata. Copilul rosteste primele vorbe în jurul vârstei de 1 an. Pe la 18 luni, el utilizeaza propozitii de cuvinte. Abia dupa 2-3 ani expreimarea devine mai dezvoltata. E drept ca îsi însuseste destul de repede o vorbire corecta gramatical (cu putine erori), dar nu e surprinzator, întrucât, chiar din anul al doilea, însusirea limbii este o preocupare permanenta si se realizeaza o exersare extrem de intensiva: ploaia de întrebari din partea copilului de 3-4 ani este destinata îndeosebi aflarii denumirilor pe care le au lucrurile ori fenomenele înconjuratoare.

„Limba este întâiul mare poem al unui popor” (Lucian Blaga) si daca poem înseamna „o opera de amploare cu caracter istoric, filozofic, mitologic, legendar ” limba româna este depozitarea istoriei si eroismului românesc, a conceptiei despre viata, a credintelor legendelor si miturilor românesti, a tot ce, în ani, s-a transfigurat în specificul national românesc.

La baza activitatii umane sta comunicarea verbala, iar însusirea si dezvoltarea limbajului au loc în procesul comunicarii copilului cu adultii. Diferentele manifestate în capacitatea de comunicare a copiilor la venirea în gradinita sunt determinate de conditiile familiale diferite în care au trait, de modul în care acestea au influentat dezvoltarea vorbirii prescolarului.

În gradinita, prin intermediul limbajului este dirijata învatarea, perceperea lumii înconjuratoare. Copilul este condus astfel, sa deosebeasca ce este esential, semnificativ, de neesential, este ajutat sa analizeze, sa compare, sa grupeze, sa clasifice limba, contribuind direct la stimularea proceselor gândirii, la perfectionarea acesteia. Prin cuvânt, în cadrul activitatilor din gradinita, copilul este pregatit sa faca trecerea de la perceptie la reprezentare, sa-si insuseasca un instrument superior de investigare si de cunoastere a lumii înconjuratoare.



STRATEGII DIDACTICE


METODE SI PROCEDEE: conversatia, explicatia, demonstratia, problematizarea, exercitiul.


MIJLOACE DE ÎNVATAMÂNT: jetoane cu imagini, fise de munca independenta.


ORGANIZAREA GRUPEI


SARCINI: frontale


ORGANIZAREA: colectiva


BIBLIOGRAFIE:

1)     Ministerul Educatiei Nationale, „Programa activitatilor instructiv-educative în gradinita de copii”, Bucuresti, 2000.

2)     Taiton, M. si colectiv, „Jocuri didactice pentru gradinita de copii”, Bucuresti, 1976.

3)     Domsa, I., Domsa, M., Ivanus, Z. – „Dezvoltarea vorbirii în gradinita de copii si în clasele I si a II-a”, E.D.P., Bucuresti, 1996.



Nr. crt

ETAPELE ACTIVITATII

OB.

CONTINUTUL INFORMATIONAL

STRATEGII DIDACTICE

EVALUARE

ACTIVITATEA EDUCATOAREI

ACTIVITATEA ELEVILOR

1

MOMENT ORGANIZATORIC


Educatoarea pregateste sala de grupa

Copiii se pregatesc pentru activitate.



2

REACTUALIZAREA CUNOSTINTELOR


Educatoarea spune copiilor ca pe masa se afla imagini cu jetoane si numeste, pe rând, patru-cinci copii sa aleaga un jeton si sa spuna substantivul ce denumeste imaginea (substantivele vor fi la numarul singular). Alti copii vor spune pe rând, forma corespunzatoare a substantivu-lui la numarul plural.

Va proceda la fel cu jetoanele ce reprezinta imagini ale unor substantive la numarul plural. Copiii vor spune substantivul la numarul singular (floare, albina, cuc, furnici, stele, copaci).

Denumesc obiectul din imagine.

Copiii solicitati spun forma cores- punzatoare a subs-tantivelor la numarul plural, apoi invers; pentru forma de plural data, pres-colarii gasesc forma de singular.


Explicatia




Formativa


3

ANUNTAREA TEMEI SI A OBIECTIVELOR




-Astazi ne vom juca jocul „Eu spun una, tu spui multe” sub forma de concurs.

Apoi, educatoarea enunta obiectivele activitatii într-o forma clara si accesibila copiilor.

Recepteazî titlul jocului.


Asculta si îsi însusesc cele spuse.

Expunerea



Expunerea



4

DESFASURAREA ACTIVITATII











COMPLICAREA JOCULUI
















Educatoarea explica modul de desfasurare a jocului-concurs.

Împarte grupa în doua echipe si efectueaza un joc de proba.

La semnalul educatoarei, un copil dintr-o echipa spune un cuvânt (substantiv) care indica un obiect sau mai multe obiecte. Un alt copil, din echipa adversa, enunta substantivul la numarul opus. Copiii care spun cuvântul vor fi alesi în mod alternativ, din fiecare echipa.

Difuzeaza fiecarei echipe câte o fisa ce contine patru imagini (substantive) pentru care vor gasi un adjectiv potrivit si apoi vor trece substantivul însotit de adjectiv la numarul contrar.

Echipa I: creion, garoafa, copii, gradini.

Echipa a II-a: coperta, trandafir, fetite, paduri.

Educatoarea prezinta câte o imagine pentru fiecare echipa si cere sa alcatuieasca o propozitie (substantivul este la numarul singular). Apoi, le cere sa treaca substantivul la numarul plural respectând acordul substantivului cu adjectivul

Recepteaza regulile jocului.

Copiii, împartiti în doua echipe, spun cuvântul si formeaza substantivului numarul singular sau plural ,dupa caz.

Rezolva prima varianta a jocului.



Rezolva cerintele jocului.








Copiii rezolva cerintele.


Explicatia




Exercitiul







Exercitiul











Exercitiul



Formativa


5

EVALUAREA ACTIVITATII


Câstiga echipa care a realizat cele mai multe puncte. Fiecare raspuns corect a fost notat cu un punct.




Sumativa


6

ÎNCHEIEREA ACTIVITATII



Educatoarea face aprecieri, observatii, formuleaza concluzii.

Recepteaza aprecierile.




PROIECT DE ACTIVITATE


DATA: 18.03.2004

GRUPA: mijlocie

DENUMIREA ACTIVITATII: educarea limbajului

TEMA ACTIVITATII: joc didactic – „Televizorul”

TIPUL ACTIVITATII: consolidarea cunostintelor

DURATA: 30’- 35’



OBIECTIV CADRU


Dezvoltarea exprimarii orale, întelegerea si utilizarea corecta a semnificatiilor structurii verbale orale.


OBIECTIVE DE REFERINTA


-sa participe la activitatile de grup, inclusiv la activitatile de joc, atât în calitae de vorbitor, cât si în calitate de auditor.

-sa înteleaga si sa transmita mesaje simple: sa reactioneze la acestea.

-sa audieze cu atentie un text, sa retina ideile acestuia si sa demonstreze ca l-a înteles.


OBIECTIVE OPERATIONALE


O1 – sa retina regulile jocului, explicate de educatoare;

O2 – sa recunoasca si sa denumeasca povestea si personajele acesteia ilustrata în imagine;

O3 – sa povesteasca momentul din poveste, corespunzator imaginii;

O4 – sa descrie personajele din poveste atât fizic cât si moral;

O5 – sa reproduca dialogul dintre personaje;

O6 – sa raspunda clar si concis, la întrebarile educatoarei;

O7 – sa manifeste interes pentru a participa la activitate.


SARCINA DIDACTICA: recunoasterea si denumirea povestii, dupa ilustratii reprezentând personajele; reproducerea dialogului dintre personaje.


REGULILE JOCULUI: copiii vor privi un film la televizor. Vor aparea imagini din povesti învatate de ei pâna acum. Ei vor trebui sa spuna cum se numeste povestea respectiva, ce personaje din poveste apar în imagine, ce se întâmpla în imagine.


ELEMENTE DE JOC: surpriza, aplauzele, întrecerile.


STRATEGII DIDACTICE


METODE SI PROCEDEE: explicatia, exercitiul, problematizarea, conversatia.


MIJLOACE DE ÎNVATAMÂNT: un televizor confectionat dintr-o hârtie de carton (în care pot fi introduse ilustratiile), un televizor mai mare din carton (la care vor aparea personajele povestilor), invitatul surpriza, costumatii pentru personaje, imagini stimulente.



ORGANIZAREA GRUPEI


SARCINI: - frontale

- individuale


ORGANIZAREA – individuala


BIBLIOGRAFIE:

1) Ministerul Educatiei Nationale, „Programa activitatilor instructiv-educative în gradinita de copii”, Bucuresti, 2000.

2) Domsa, I., Domsa, M., Ivanus, Z. – „Dezvoltarea vorbirii în gradinita de copii si în clasele I si a II-a”, E.D.P., Bucuresti, 1996.



Nr. crt

ETAPELE ACTIVITATII

OB.

CONTINUTUL INFORMATIONAL

STRATEGII DIDACTICE

EVALUARE

ACTIVITATEA EDUCATOAREI

ACTIVITATEA ELEVILOR

1

MOMENT ORGANIZATORIC


Sala de grupa va fi decorata în lumea povestilor. Copiii vor fi asezati pe scaunele, pe doua rânduri, ca la sala de cinema.

În fata lor, este asezat televizorul cel mare, la care vor aparea în a doua parte a activitatii, personaje din poveste.

Ajuta la aranjarea salii de grupa, pregatesc pentru activitate.



2

CAPTAREA ATENTIEI




Le urez copiilor „bun venit în lumea povestilor”. Îi anunt ca sala lor a fost transformata asa, pentru ca, vor avea un invitat surpriza. În acel moment intra în sala „Zâna Buna” cu un cadou mare, împachetat. Zâna Buna îi saluta pe copii si le explica de ce a venit.

„Copii eu sunt Zâna Buna si am venit astazi la voi pentru ca stiu ca sunteti niste copii destepti si cuminti carora le place sa învete la gradinita si sa se joace. De aceea v-am adus un cadou. Acum trebuie sa plec si la ceilalti copii.

La revedere, copii”.

Dupa plecarea zânei, desfac cadoul si gasesc televizorul si deasupra o scrisoare de la Zâna Buna: „Copii pentru ca îmi sunteti foarte dragi, v-am adus cadou un joc, care se numeste „Televizorul”. Doamna educatoare va va anunta regulile jocului si o sa va placa

Va iubesc pe toti,

Zâna Buna”.








Asculta






Recepteaza



Expunere



3

ANUNTAREA TEMEI SI A OBIECTIVELOR


- Copii, astazi, la activitatea „Educarea limbajului” vom juca jocul „Televizorul”, pe care vi l-a adus în dar Zâna Buna.

În acest joc, vom recunoaste împreuna personajele din povesti care apar la televizor.




Recepteaza





Conversatia


4

DESFASURAREA ACTIVITATII












































Complicarea jocului


O1














O2










O3














O6






Pentru ca pâna acum nu ati mai jucat acest joc, eu va voi explica regulile. La acest televizor vom privi un film care se numste „Lumea povestilor”.

În acest film, vor aparea imagini dim povesti învatate de voi pâna acum. Va trebui sa spuneti cum se numeste povestea, ce personaje din povestea respectiva apar în imagine, ce se întâmpla în aceasta imagine. Cine va raspunde corect va primi câte o bombonica din cosuletul fermecat si va fi aplaudat.

Atentie copii înceoe jocul.

Prima imagine care apare este din povestea „Ursul pacalit de vulpe”.

Copii, ce observati în aceasta imagine ?




Din ce poveste face parte imaginea ?




Ce personaj apare în poveste ?

Ce face vulpea ?














Dupa raspunsurile corecte, copiii vor primi bomboane.

Astfel se va desfasura prima parte a jocului.

Vor urma imaginile:

Povestea „Puf alb, Puf gri” – scena în care Puf gri da vina pe Puf alb în fata mamei lor ca

a varsat borcanul cu dulceata.

Povestea „Scufita Rosie” – scena în care se întâlnesc cele doua personaje în padure.

Povestea „Capra cu trei iezi” – scena în care lupul arde în flacari iar capra mama cu iedul cel mic se bucura ca a fost pedepsit.

Povestea „Maricica” – scena în care Maricica sta deoparte la gradinita pentru ca ceilalti copii vor nu sa se joace cu ea pentru ca era murdara, si nici macar ursuletul nu vroia.

Dupa prima varianta a jocului le spun copiilor ca putem juca jocul si în alt mod.

Dar pâna atunci, le spun copiilor sa cânte un cântecel. În timp ce ei cânta voi lua cinci copii si îi voi costuma repede.

Dupa ce termina de cântat le spun copiilor: „Ati observat ca unii dintre colegii vostri nu sunt lânga voi. Ei vor aparea la televizor, dar costumati în personaje din poveste. Voi trebuie sa ghiciti personajul, sa-l numiti, sa spuneti în ce poveste îi întâlnim si sa-l descrieti cum este îmbrîcat, daca este bun sau rau”


Fiecare personaj va recita câte un mic rol sau o ghicitoare:

1.„Am scufie rosioara

La bunica vreau sa merg,

Saracuta-i bolnavioara

Bunatati am sa-i ofer”.

Ce personaj ati urmarit ?

Din ce poveste face parte ?

Cu ce este îmbracata ea ?



Ce vrea sa faca Scufita Rosie ?




Când copiii raspund, le dau stimulente care înfatiseaza personajul despre care au vorbit.

La fel voi proceda si la celelalte personaje. Voi pune aceleasi tipuri de întrebari ajutatoare.

Personajele:

„Valeu, valeu sunt foarte suparat

Coada-n lac mi-a înghetat

Când trageam tare de ea,

Vulpea cu peste se ospata

Si am tras odata bine

Si acum mor de rusine”

Ursul (Ursul pacalit de vulpe)


„Vreau un sfat ca sa-l urmati

Cu apa si sapun sa va spalati,

Parul sa vi-l pieptanati,

Dintii sa vi-i periati,

Nu faceam asa odata,

Si râdea lumea toata

Dar de când ma îngrijesc

Toti copiii ma iubesc”

Maricica


„Sunt o mama-ndurerata

Doi copii eu mi-am pierdut

Dar m-am razbunat cu bine

Pe vicleanul si hapsânul

Pe cumatrul nostru lup”

Capra mama – „Capra cu trei iezi”.


„Am urechi lungi si frumoase

Puful alb si îngrijit


Mama, chiar asa m-a si numit”

Puf alb – („Puf alb, Puf gri”)

Dupa ce toti copiii si-au spus rolurile vor fi aplaudati si merg la locurile lor.














O vulpe într-o caruta cu peste care este condusa de un taran. Caruta este trasa de doi boi.

Imaginea face parte din povestea „Ursul pacalit de vulpe”.

Vulpea.

Vulpea cea sireata si hoata, dupa ce s-a pre- facut ca e moarta în drum, a fost pusa de taran în caruta cu peste, ca s-o duca a-casa. Dar vulpea a si început sa descarce caruta de peste imediat ce a pornit omul cu carul.









Copiii raspund la întrebarile educatoarei.

Participa cu in-teres la activitate










Cânta



Asculta




Înainte de aparitia primului personaj copiii aplauda.


Scufita Rosie



Scufita Rosie


Cu o scufie rosie pe cap si cu o rochita rosie.

Ea vrea sa mear- ga la bunica ei bolnava, sa-i  aduca de mâncare.




Raspund la întrebari




Asculta






Explicatia









Conversatia











Conversatia



















Exercitiul





Exercitiul













Explicatia



















Problemati-zarea








Conversatia



5

EVALUAREA ACTIVITATII


Se va realiza prin întrebari.

Dupa raspunsurile corecte, copiii vor primi bomboane.

Vor fi laudati cei care au raspuns cel mai bine.

Raspund la întrebari



6


















ÎNCHEIEREA ACTIVITATII


Copii, ce am facut astazi la activitatea „Educarea limbajului” ?

Fac aprecieri generale si individuale cu privire la activitatea copiilor.

Am jucat jocul „Televizorul”




BIBLIOGRAFIE



1)       Ministerul Educatiei Nationale, Programarea activitatilor instructiv-educative în gradinita de copii, Bucuresti 2000.


2)       Gheorghion, E., Taibon, M., Metodica jocului si a programului distractiv în gradinita de copii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1971.


3)       Taibon, M., si colectiv   , Jocuri didactice pentru gradinita de copii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1976.


4)       Domsa, I., Domsa, M., Ivanus, Z., Dezvoltarea vorbirii în gradinita de copii si în clasele I si a II-a, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1996.


5)       Varzari, El., Taibon, M., Manasia, V., Cunoasterea mediului înconjurator si dezvoltarea vorbirii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1965


6)       Revista Învatamântului prescolar, Bucuresti, 1996.


7)       Învatamântul prescolar, supliment trimestrial al revistei de pedagogie, Bucuresti, 1972


8)       Revista Învatamântului prescolar, Bucuresti, 2002






Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 256
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved