JOCURI CARE STIMULEAZA CREAREA POVESTILOR

Povestirile copiilor reprezintǎ o altǎ modalitate de stimulare a potentialului creativ ; ele demonstreazǎ capacitatea copilului de a exprima intr-o altǎ creatie viziunea si atitudinea fatǎ de un model literar. Copilul este independent in expresie, isi manifestǎ nestingherit initiativa, spontaneitatea si fantezia inepuizabilǎ. Atitudinea creatoare pe care o are fatǎ de limbaj deoinde de natura mesajului pe care il transmite si de posibilitǎtile sale intelectuale, lingvistice, afective. Mesajul sǎu poate fi o productie convergentǎ sau una divergentǎ. Dacǎ elevul foloseste formulǎri stereotipe, automastisme verbale, este vorba de o productie convergentǎ. In mǎsura in care el isi diversificǎ modalitǎtile de exprimare sau creeazǎ fraze intinse, se poate vorbi de o productie convergentǎ sau una divergentǎ. Cu cat intervin constrangerile exterioare, regulile, modelele impuse, interventiile apreciative ale invǎtǎtorului, cu atat creste ponderea productiei convergente. Productia divergentǎ legatǎ de libertatea, spontaneitatea exprimǎrii poate fi stimulatǎ chiar dacǎ ea apare ca o amenintare la ordine si disciplinǎ.

In povestile create de elevii din ciclul primar se observǎ simbioza dintre artǎ si joc, dintre real si imaginar. Povestile lor sunt scurte, fǎrǎ divagatii, fǎrǎ explicatii intinse, cu aparentǎ incoerentǎ, o inlǎntuire spontanǎ de imagini. Ei se centrezǎ pe intamplǎri cu animale sau cu oameni in care intrevǎd, in acelasi timp, umorul, dar si conflictele, problemele ascunse direct sau indirect. Experienta personalǎ este punctul de plecare.

Copiii vor fi stimulati sǎ introducǎ personaje noi, sǎ inlǎntuie si sǎ complice actiunile, sǎ organizeze logic discursul verbal, sǎ introducǎ in aceeasi poveste personaje din povesti diferite, sǎ se indepǎrteze de subiectele stiute, combinandu-le sau transforman-du-le. Puntile verbale, intrebǎrile si exclamatiile retorice ale invǎtǎtoarei, ca rǎspuns la formulǎrile copilului, incurajǎrile verbale si nonverbale, ascultarea activǎ, aprecierea formulǎrilor si solutiilor neobisnuite, inedite, sunt menite sǎ stimuleze actul creativ.Orice intrerupere blocheazǎ sirul combinǎrilor si recombinǎrilor verbale si de imagini.

1. Jocul:,,Fabrica de povesti ''

Obiective: dezvoltarea flexibilitǎtii gandirii,a imaginatiei creatoare, imbogǎtirea si activarea vocabularului.

Sarcina didacticǎ: crearea unei povesti pornind de la cuvinte date.

Desfǎsurarea jocului: Animatorul pregǎteste o pǎlǎrie continand bucǎtele de hartie pe care este scris cate un cuvant ( legat, mai mult sau mai putin, de subiectul respectiv ).

Unul dintre participanti extrage un cuvant la intamplare si incepe fraza cu,,a fost odatǎ '' si utilizeazǎ cuvantul extras. Pe rand, fiecare dintre participanti extrage un cuvant si completeazǎ povestea cu ajutorul catorva fraze, folosind si cuvantul extras. Ultimul participant incheie povestea cu ,, Morala '' urmatǎ de o formulǎ care sǎ continǎ ultimul cuvant extras din pǎlǎrie.

2.Jocul secretelor

Secretele pot determina crearea unor descrieri sau intamplǎri care ar putea constitui dezvǎluirea acelui secret. Copiii sunt intotdeauna fascinati de secrete si cautǎ sǎ le explice in felul lor, folosindu-si imaginatia.

Exemple:

,, Eu mǎ uit la o emisiune secretǎ la televizor. Nimeni nu stie de ea in afarǎ de mine ''. Care ar fi acea emisiune ? Descrieti-o !

,, Eu am o masinutǎ secretǎ pe care numai eu stiu sǎ o conduc. Oare cum aratǎ aceastǎ masinutǎ ''.

,, Pisicuta mea are un secret, pe care nu l-a spus nimǎnui. Oare care ar fi acest secret ? ''

Realizati o compunere cu titlul,, Secrete '' pornind de la urmǎtoarea introducere:,, In fata casei vǎd un caine si o pisicǎ. Se privesc unul pe celǎlalt si par multumiti. Ca prin minune ii aud zicand:,, - Iti voi spune secretul meu dacǎ si tu mi-l spui pe al tǎu '' ...

3. Jocul: Protagonistul sunt eu !

Obiective: dezvoltarea originalitǎtii si a imaginatiei creatoare, stimularea activitǎtii de cunoastere si autocunoastere, dezvolatrea capacitǎtii de analizǎ si sintezǎ.

Sarcina didacticǎ: actualizarea continuturilor unor bucǎti literare.

Desfǎsurarea jocului: Elevii vor fi indrumati sǎ creeze povesti despre copiii de azi, despre ei insisi, pornind de la o poveste aleasǎ de invǎtǎtor. Se va alege o intamplare dintr-o poveste si li se va spune copiilor sǎ povesteascǎ intamplǎri asemǎnǎtoare cu cea aleasǎ, dar inspiratǎ din zilele noastre. Li se cere copiilor sǎ pǎstreze conflictul, atitudinea fatǎ de muncǎ si oameni, situatiile comice si spiritul critic. Va castiga elevul care va gǎsi cele mai intamplǎrile din viata sa care sǎ se asemene cel mai mult cu intamplarea din povestea relatatǎ.

4. Jocul: Povestiri din cuvinte fantastice

Este binecunoscutǎ plǎcerea copiilor de a decupa imagini din ziare, cǎrti, reviste etc. Le place sǎ taie cuvintele, sǎ le dividǎ, apoi sǎ le recuneascǎ dupǎ criterii cu totul fantaziste. Ana si Mircea Petean au numit,, foartisme '' cuvintele create de copii prin mixajul culorilor:

maro+galben =galbastru

frez+oranj=franj

Bestiarul fantezist populat de jivine de carton devine extraordinar prin imperecherea notiunilor:

gǎinǎ+inorog= gǎinoirog

cǎmilǎ+mistret = cǎmilostret

Aceastǎ plǎcere a copiilor de a inventa cuvintele a condus la realizarea unui joc care sǎ stimuleze crearea unor cuvinte noi, care sǎ facǎ cuvintele productive in sens fantastic:

Obiective: dezvoltarea imaginatiei creative, stimularea anticonformismului, explorarea posibilitǎtii cuvintelor ( copiii le conferǎ semnificatii si le supun flexiunii inedite ).

Sarcina didacticǎ: compunerea unor povesti cu cuvintele nou formate.

Desfǎsurarea jocului: Invǎtǎtorul scrie pe tablǎ cateva exemple de cuvinte compuse, numindu-le cuvinte fantastice (strutocǎmilǎ, pisicaine ) sau cuvinte obtinute prin adǎugarea unui prefix neasteptat ( triochi, trimbrelǎ, maxicuverturǎ, microhipopotam, antimbrelǎ). Le cere elevilor sǎ creeze astfel de cuvinte fantastice si sǎ gǎseascǎ anumite utilizǎri ale obiectelor sau fiintelor fantastice obtinute. Pentru a le usura sarcina invǎtǎtorul le va cere elevilor sǎ creeze mai intai un cuvant fantastic cu ajutorul unui prefix dat si sǎ alcǎtuiascǎ apoi o poveste cu acest cuvant. Apoi le va spune sǎ-si aleagǎ singuri prefixul cu ajutorul cǎruia vor forma un cuvant care va sta la baza povestii. De asemenea, invǎtǎtorul poate scrie pe tablǎ douǎ liste: prima cu prefixe si a doua cu cuvinte. Le va cere elevilor sǎ combine cate un prefix si cate un substantiv prin tragere la sorti.

Va castiga elevul care va crea cea mai interesantǎ poveste cu ajutorul cuvantului nou format. Dascǎlul poate complica jocul, indemnandu-i pe elevi sǎ introducǎ in poveste mai multe cuvinte fantastice care vor conduce la mai multe pretexte pentru o naratiune din ce in ce mai complexǎ.

5.GRESIND POVESTILE

Copiilor le place sǎ asculte aceeasi poveste de mai multe ori. Ei au nevoie de ordine si sigurantǎ, de aceea, la inceput, nu acceptǎ nici o modificare a povestii, comportandu-se ca niste conservatori.

Jocul " Gresind povestile"s-ar putea sǎ-i irite pe copii, pentru cǎ povestea se va modifica, se va innoi. De exemplu, ascultand de mai multe ori povestea,, Scufita Rosie '', copiii sunt pregǎtiti pentru aparitia lupului, dar aparitia unor evenimente noi ii nelinisteste.

La un moment dat, poate cand,, Scufita Rosie '' nu le mai spune nimic, un nou punct de vedere introdus textual in poveste le va trezi din nou interesul pentru povestire insǎsi, o va face sǎ trǎiascǎ pe un alt plan. Copiii cu adevǎrat inventivi vor crea evenimente in care personajele sǎ infrunte fǎrǎ fricǎ libertatea, sǎ-si asume responsabilitǎti riscante, vor nǎscoci intamplǎri care vor modifica caracterele personajelor.

Exemplul 1:

A fost odatǎ o fetitǎ care se numea Scufita Galbenǎ.

Nu, Rosie !

Ah, da, Rosie. Asadar, tatǎl ei o cheamq intr-o dimineatǎ si-i spune...

Ba nu, nu tatǎl ei, era mama ei.

Asa este. O cheamǎ si-i spune: du-te la lup sǎ-i duci.

Du-te la bunica, i-a pus, nu la lup.

Exemplul 2:

Invǎtǎtorul,, greseste '' povestile, incurcandu-le sau asezand eroii in alte spatii sau alte timpuri, sau modificand, rǎsturnand situatia. Le cere copiilor sǎ continue povestea in situatia nou creatǎ: Scufita Rosie nimereste printre extraterestii sau Cenusǎreasa nimereste in povestea,, Capra cu trei iezi ".

Acest mod de a crea povesti elibereazǎ copilul de fixatii. El va incerca sǎ dramatizeze lupul, sǎ imblanzeascǎ balaurul, sǎ ridicularizeze vrǎjitoarea. Operatiile de descompunere si recompunere in acest joc sunt simultane. Sunt, mai exact, interventii operative, nu abstract logice, o hoinǎrealǎ fǎrǎ tintǎ printre temele din basm.

6. MERCEOLOGIE FANTASTICA

Gianni Rodari in cartea sa ,,Cǎlǎtoriile lui Giovannino'' dǎ viatǎ unui personaj care viziteazǎ, pe rand, tara oamenilor de zahǎr, planeta de ciocolatǎ, oamenii de sǎpun, oamenii de gheatǎ, oamenii de gumǎ, oamenii-nori, planeta melancolicǎ, planeta-copil, oamenii de hartie (de dictando si de aritmeticǎ), oamenii de tutun, tara fǎrǎ somn, oamenii de vant, tara lui ,,Ba '' (unde oamenii nu stiu sǎ spunǎ ,,nu'' sau ,,da'' ) tara fǎrǎ gresealǎ etc.

In acest tip de povestiri fantezia copilului oscileazǎ intre real si imaginar, acesta incercand sǎ remodeleze realul, sǎ-si imagineze situatii imposibile sau absurde. El instrǎineazǎ lucrurile de lumea banalului pentru a le oferi o altǎ semnificatie sau o altǎ intrebuintare. In viziunea lor sticla nu se foloseste numai la ferestre, iar zahǎrul, alb-argintiu, nu e numai pentru dulciuri. Fiecare materie va aduce semnificatii noi povestilor. Un om din sticlǎ va avea alte aventuri fatǎ de un om de fum, de marmurǎ, de paie, de plastic, de zahǎr. Planeta de ciocolatǎ va avea cu totul alte insusiri fatǎ de tara lui ,,Ba''. Dacǎ i se dǎ copilului posibilitatea de a inventa tǎri si oameni, atunci analiza merceologicǎ se va impleti cu cea fantasticǎ intr-un mod surprinzǎtor. Pe mǎsurǎ ce insǎileazǎ povestea, copiii vor exclama de uimire sau vor asista la intamplǎri nemaiintalnite. Ei nu se lasǎ de nimeni convinsi cǎ din sticlǎ e mai bine sa faci doar ferestre, iar din ciocolatǎ, oua de Paste, in loc de povesti.

Dacǎ o astfel de povestire are ca punct de pornire omuleti din diferite materiale ( din zahǎr, ciocolatǎ, sticlǎ etc ) si elevilor li se va da posibilitatea sǎ-i tinǎ in manǎ , sǎ-i pipǎie, atunci fantezia va curge mai lesne si realul va fi remodelat.

7. MODERNIZAREA POVESTILOR

Incepand din clasa a II-a, copiii invatǎ sǎ creeze compuneri. De cele mai multe ori ii observǎm stand si gandindu-se minute in sir, fǎrǎ sǎ fie creativi, desi compunerile dupǎ cuvinte date sau cu titluri semnificative ar trebui sǎ le stimuleze dorinta de a crea. Invǎtǎtorul modern ar trebui sǎ fie adeptul ideii conform cǎreia jocul este cea mai bunǎ modalitate de a te distra si a crea in acelasi timp.

Crearea compunerilor si, implicit, a povestilor ar trebui sǎ se bazeze pe o atmosferǎ destinsǎ care sǎ-i ajute pe copii sǎ-si descopere genialitatea. Pasiunile din copilǎrie sunt cheia geniului nostru. In toiul jocului copiii experimenteazǎ posibilitǎti nelimitate.

Jocul care contribuie la modernizarea povestilor aduce o nouǎ modalitate de a crea compunerile dupǎ cuvinte date. Dacǎ, de exemplu, copiii primesc ca sarcinǎ sǎ realizeze o compunere cu urmǎtoarele cuvinte: copilǎ, pǎdure, flori, lup, bunica, acestia se vor gandi la o anume poveste, la un anume fir narativ. Adǎugand, in continuare, cuvatul,,elicopter '', intrerupem firul narativ, cunoscut, obligand la crearea de noi imagini si idei. In acest fel, se testeazǎ capacitatea elevilor de a reactiona neasteptat la un element nou, de a absorbi cuvantul dat in povestea cunoscutǎ, dar se si invioreazǎ rutina didacticǎ suprasaturatǎ de copieri, dictǎri si transcrieri.

Talentul se atrage si se mentine cu ajutorul acelor modalitǎti care provoacǎ sau care starnesc buna-dispozitie. Un experiment de inventie este frumos cand elevii se distrezǎ cu el, chiar dacǎ, pentru a ajunge la acest scop, se incalcǎ regulile experimentului insusi.

8. POVESTEA COLECTIVA :

Povestea e tot atat de importantǎ pentru copil ca si joaca: ii foloseste ca sǎ se angajeze, sǎ se cunoascǎ, sǎ-si ia propria mǎsurǎ, il ajutǎ sǎ creeze. Un prim model care conduce la crearea povestii colective a fost oferit de Gianni Rodari in,, Gramatica fanteziei " . Acest model demonstreazǎ faptul cǎ elevii pot fi in acelasi timp autori, actori si spectatori ai tuturor lucrurilor ce se intamplǎ. Situatia aceasta le favorizeazǎ creativitatea clipǎ de clipǎ, in mai multe directii.

Materialele didactice care pot stimula crearea povestii colective sunt vreo cincizeci de imagini decupate din jurnale, reviste sau desenate de invǎtǎtor. Elevii vor alcǎtui propozitii pe baza acestor imagini, propozitii care sunt mereu diferite , pentru cǎ ei sunt capabili sǎ asocieze idei diferite, sǎ observe detaliile, sǎ imbogǎteascǎ ideile spuse de altii.

Un copil va alege o imagine si o va interpreta, alcǎtuind astfel inceputul povestii. Colegul urmǎtor va trebui sǎ continue povestirea, alegand o altǎ imagine, care conform propriei sale fantezii, are o legǎturǎ ascunsǎ cu imaginea precedentǎ. Jocul continuǎ astfel panǎ la ultimul copil, cǎruia i se incredinteazǎ misiunea de a termina povestea. Pentru ca ideile sǎ nu se piardǎ, poate fi ales un caligraf care sǎ noteze pe o coalǎ mare de hartie principalele momente ale povestii.

Rezultatul este un lung tren de imagini iar elevii vor putea recita vizual si oral povestirea lor colectivǎ, imbogǎtind-o cu idei si intelesuri noi.

Scoala ,,Octavian Goga'', Cluj-Napoca

Multe povesti fermecate

cu finaluri inventate

M-am urcat pe un limbric

Si am dat de un pitic

Care mi-a spus sa nu mai zic

Povesti cu minciunic.

Cls. a III-a

Am incalecat pe o rata batrana,

Si v-am spus o

Extraordinar de mare minciuna

Ca sa nu uitati o poveste buna.

Cls. a III-a

Si-am incalecat pe-un furtun,

Si-am ajuns din nou pe drum.

Si apoi pe o cucuta,

Si-am intrat intr-o nuca.

Cls. a II-a

Soarele de-abia rasare

Si v-am spus povestea mare,

Dar pe cand o sa apuna,

Sa visati frumos: Noapte buna!

Cls. a II-a

Am urcat pe o nuca

Si-am ajuns uituca.

Am sarit pe un chibrit,

Si-am ajuns la infinit.

Cls. a II-a

Si-am mancat ciuperci cu mere,

Si v-am spus-o cu placere.

Si-am mancat trei nuci amare

Si v-am spus-o foarte tare.

Cls. a III-a

Tara Desteptilor

(gresind povestile)

Era odata o tara cu multe cladiri proiectate de Picasso, in care traiau numai oameni destepti. Toate aceste cladiri erau fosforescente, asa ca noaptea desteptii nu aveau nevoie de iluminare electrica pe strazi.

In aceasta tara oamenii aveau nume de destepti: Creierasul, Minte Iute, Istetila, Matescartu, Tocilarila, Desteptila Lati Lungila.Era o tara a savantilor. Acestia au inventat: avionul cu picioare de robot, troleibuzul cu reactie, un robot care te spala pe dinti, ciocolata cu sare si cate si mai cate.

Daca Buratino ar fi ajuns aici acum cativa ani, nu ar mai fi fost pacalit de vulpea Alisa si motanul Bazilio. Necajit si fara cei cinci galbeni, el s-a intalnit pe drum cu Istetila si l-a intrebat:

Cine esti tu?

Eu sunt Istetila si vin din Tara Desteptilor. Vrei sa vii si tu cu mine acolo?

Da, as fi bucuros sa intalnesc oameni buni, harnici si destepti.

Buratino a ajuns in aceasta tara si tare s-a mai minunat de lucrurile care il inconjurau. Regele Minte Ditamai si-a dat seama ca Buratino este prostut si l-a invatat sa fie destept. Copilul a muncit din greu si a mers la scoala iar din banii munciti i-a cumparat tatalui sau o masinarie de cioplit lemnul pentru a nu se mai chinui cu dalta cea veche.

Batranul Carlo s-a bucurat foarte mult de darul facut de Buratino si i-a promis ca o sa-i faca si alti frati.

Baba Radu Cls. a III-a A,Scoala "Octavian Goga, Cluj-Napoca

Prostul nu trebui certat, ci trebuie ajutat.

POVESTEA TǍRII DEZORDONATE

(povestire din cuvinte fantastice)

Pe un taram indepartat traia la carmuirea tarii un maxisoricel. Acest maxisoricel a facut ceva foarte, foarte rau. A inghitit o megabalena. Atunci vrajitorul roserde, care intorcea toate lucrurile pe extrados a aruncat un blestem asupra acelui popor si s-a intors totul pe dos.

Toate animalele si culorile s-au amestecat. Vulpea nu mai era vulpe ci era vulpicaine. Ea nu mai avea blana roscata ci verzoz deci era vulpicainepunctverzoz. Camila nu mai era camila ci lupocamila. Nici ea nu mai avea blana glabena ci albigalbena, deci, era lupocamilapunctalbigalbena. Cred ca intuiti faptul ca nici conducatorul tarii nu se mai numea maxisoricel ci maxisoricelpunctgriverdroz.

De acum inainte toti au ramas amestecati : o extracatastrofa.

Nu voi incheia inainte de a va spune:

Microlareverdere!!!

, Cls. a IV-a A

Scoala "Octavian Goga", Cluj-Napoca

Exemplu de compunere realizata prin intermdiul ,,Jocului secretelor":

Emisiunea secreta

Eu ma uit la o emisiune secreta la televizor. Nimeni nu stie de ea in afara de mine.

In aceasta emisiune este vorba despre viata pe planeta Pluto. Oamenii se duc pe Pluto si inregsitreaza ce fac extraterestrii. Ei fac totul pe dos: uda apa cu florile, prind undita cu pestii, citesc cartile cu povestile, trimit postasii in scrisori.

Dar e ceva frumos la emisiunea asta: cu ajutorul ei iau numai note bune la stiinte. Ii intrec pe toti. Daca vreti sa va uitati la emisiunea mea accesati codul www.Ale.Ghici Dar pentru ca m-am razgandit am schimbat codul. Secret!.De stat! Stati! La aceasta emisiune...

Shh...Reportaj catre Terra..Shhh!

Au venit sa ma ia de pe Terra. Vaiii extraterestrii!

Si-am incalecat pe-o cana,

Si-am bagat o mare spaima!

Cls.a IV-a A, Scoala "Octavian Goga", Cluj-Napoca

Exemplu de poveste creata prin modalitatea ,,merceologie fantastica '', in urma vizitei facute la Fabrica de Sticla din Gherla :

Povestea oamenilor de sticla

,, A fost odata, numai o singura data, pentru ca pe urma totul s-a spart, a fost o tara in care toti oamenii erau de sticla.

Casele lor erau capitonate cu muschi moale ca puful de gaina iar mobila era din sticla de culoarea cireselor. Asfaltul era acoperit cu saltele, ca nu cumva omuletii de sticla sa alunece si sa se transforme in mii de cioburi.

In aceasta tara erau interzise sporturile extreme si muncile grele. Cea mai placuta meserie era cea de fauritor de lichid pentru ca oamenii de sticla nu mancau niciodata .Ei aveau voie sa bea doar suc si tot felul de supe.

Dar oamenii acestia erau foarte tristi pentru ca nu aveau voie sa se stranga de mana sau sa danseze. Daca vreunul dintre ei incerca sa danseze , sigur se alegea cu vreo ciobitura si trebuia sa fie dus de urgenta la medicul tarii, doctorul Geam Giu.

Aceste fiinte nu aveau voie sa vorbeasca pentru ca nu cumva sa-si ciobeasca gura. Dar sa stiti ca nici nu era nevoie, pentru ca ei aveau un creier transparent si li se putea citi usor gandurile. De aceea nu exista nici un mincinos in aceasta tara.

Copilasii erau tinuti in cuiburi de vata pana la varsta de sase ani , dupa care erau transportati cu ajutorul norilor la scoala, unde invatau cum sa se fereasca pentru a nu fi accidentati.

Parea o tara linistita pana in momentul in care a venit un frig cumplit si toate lichidele au inghetat. Oamenii n-au mai avut ce bea si au cazut, transformandu-se in mii de cioburi stralucitoare, pe care copiii le pot vedea si azi pe cer, in noptile reci de iarna, cu cerul senin ca sticla.''

(, cls. a IV-a)

POVESTEA UNUI OM HARNIC

(poveste pe dos)

Cica era odata un om gorzav de harnic. Se spune ca de harnic ce era, dupa ce venea de la camp toata mancarea din casa si-o manca. Si satenii au hotarat sa-l puna la cura de slabire, pentru a nu mai da pilda de harnicie gastronomica si altora.

Pe drum s-au intalnit ei cu o trasura in care era o cucoana. Ea le-a spus:

-Oameni buni, se vede ca omul cel din car are o boala, sarmanul!

-Ba nu, cucoana, aista e un harnic fara pereche, sa-l ducem la cura de slabire dar nu vrea! spuse unul din sateni.

-Apoi, oameni buni, mai bine duceti-l la mosie la mine. Am un hambar plin cu posmagi.

-I-auzi mai ,harnicule, te prinzi sa mananci toti posmagii ori ba? intreba unul din sateni.

Harnicul a intrebat-o pe cucoana care deja era nervoasa:

-Dar pot sa-i mananc pe toti?

-Dar chiar pe toti vrei sa-i mananci?

-Da , vreaaaau!

Atunci satenii l-au dus pe harnic la locul cuvenit. Si iaca asa au scapat satenii de harnic si harnicul de sateni. Iar cucoana a scapat de posmagi.

CLS. A III-A A

Deodata cineva a stins lumina. Literele au incremenit. Ceasul a sunat . Este miezul noptii. Literele au adormit obosite. De maine iar trebuie sa-si caute locul in propozitii.

Cum se numeste?

Tocanita de silabe cu sos de vocale.

C cel durduliu dansa cu prietena sa J firava ca o trestie.i si-a pus o costugalben cu bulinute rosii si o palarie de vietnamez pe cap si topaia de zor pe langa un tortul ornat cu delicatete de singura litera dotata cu brate miss F.