Lectii de elaborare a cunostintelor si dezvoltare a structurilor cognitive - demersuri didactice

Lectii de elaborare a cunostintelor si dezvoltare a structurilor cognitive - demersuri didactice

1.Astfel, la clasa a V - a, in studiul lectiei ,,Floarea la angiosperme, elevii descopera prin efort propriu, dar dirijati indeaproape de profesor, organizarea florii angiospermelor si totodata incorectitudinea afirmatiei - "Floarea este organul de inmultire de la plantele cu flori" - neadevar strecuratiin toate manualele de biologie de la clasa a V - a.

Se porneste in aceasta redescoperire inductiva de la cercetarea de catre elevi a particularului: dezmembrarea cu pensa de catre acestia a elementelor florale de la muscata

(Pelargonium zonale), asezarea lor pe o coala de hartie, asa cum sunt asezate pe receptacul si observarea macroscopica a acestora; observarea cu ajutorul lupei a filamentului si anterei unei stamine de muscata; observarea microscopica a sectiunii prin antera; efectuarea unui preparat microscopic cu polen prin scuturarea unei antere si observarea lui microscopica; observarea cu ajutorul lupei a unei sectiuni transversale prin gineceu.

Elevii stabilesc, pe baza activitatilor mentionate mai sus, dar si pe baza observarii unui model al florii la angiosperme proiectat cu ajutorul retroproiectorului, ca elementele florale sunt asezate in cercuri concentrice pe receptacul; staminele si gineceul sunt organe de inmultire; antera staminei contine grauncioarele de polen; gineceul contine ovulele. Se precizeaza de catre profesor ca din graunciorul de polen se vor forma doua celule sexuale barbatesti, iar ovulele contin celulele sexuale femeiesti.

In final, se ajunge la stabilirea de catre elevi a faptului ca floarea nu este un organ de inmultire, dupa cum este precizat in manual, ci un complex de organe specializate pentru indeplinirea rolului de inmultire la plantele cu flori.

Mai pot fi folosite in predarea acestui continut informational mulajul decompozabil al florii de angiosperme, mulajul decompozabil al gineceului, diapozitive, planse etc., intregul material didactic utilizat constituind puncte de pornire in enuntarea problemei de catre profesor, ce urmeaza a fi rezolvata de catre elevi prin actiune proprie, etapa obligatorie a elaborarii cunostintelor biologice.

2.Pentru formarea conceptului de pasare si pentru desprinderea caracterelor generale ale clasei Aves, se proiecteaza si se desfasoara o lectie bazata pe redescoperirea cunostintelor biologice. Sunt folosite in stransa corelatie experimentul de laborator bazat pe disectie, observarea independenta, conversatia euristica, demonstratia. In etapa punerii problemei, a fost folosit un bogat si adecvat material didactic - porumbel, trusa de disectie, tavita de disectie, cloroform, schelet de porumbel, planse, uliu si barza impaiate, folie pentru retroproiector, retroproiector.

Li se cere elevilor sa observe macroscopic alcatuirea externa a corpului porumbelului viu, uliului gainilor impaiat, berzei impaiate, si reactualizand cunostintele biologice studiate in clasa

a VI - a, sa stabileasca caracterele generale ale alcatuirii externe a acestor animale. Pe baza rezolvarii acestor sarcini, elevii vor redescoperi inductiv, forma aerodinamica a corpului pasarilor, corpul acoperit de pene, fulgi si puf, membrele anterioare transformate in aripi, membrele posterioare acoperite cu solzi ca la reptile, cu degete cu gheare, coada, falcile alungite, imbracate intr - o teaca cornoasa care formeaza ciocul lipsit de dinti, urechea externa reprezentata de canalul auditiv extern, ochii cu trei pleoape, narile, glanda uropigee.

Elevii vor observa in continuare pene, fulgi si puf, si comparand cu imaginile acestora de pe o folie de retroproiector proiectata, vor redescoperi: axa, barbele si barbulele prinse intre ele prin carlige ale penelor si fulgilor, axa si firele izolate ale pufului. Profesorul noteaza pe tabla concluziile partiale, iar elevii in caietele lor.

In urmatoarea etapa a lectiei, elevii vor fi organizati pe doua grupe heterogene (se organizeaza activitatea elevilor doar pe doua grupe de lucru pentru evitarea sacrificarii unui numar mare de porumbei; se sacrifica, de preferat, animale bolnave) de lucru si vor efectua disectia porumbeilor sacrificati prin cloroformizare, pe baza sarcinilor inscrise intr - o fisa de lucru (fiecare elev al grupului va fi mobilizat in efectuarea disectiei).

Prin desfasurarea acestei activitati, se coreleaza modelul empiriocentric de instruire cu cel sociocentric, contribuindu - se astfel la dezvoltarea interactiunilor dintre elevi , a cooperarii lor, a spiritului de echipa si competitivitatii.

Prin efectuarea disectiei, elevii vor redescoperi tegumentul uscat,muschii pectorali dezvoltati si fixati pe carena (stern dezvoltat), musculatura coapselor foarte bine dezvoltata, in stransa legatura cu locomotia, plamanii in legatura cu sacii extrapulmonari, traheea, inima tetracamerala, carja aortica dreapta, gusa, stomacul triturator, stomacul glandular, intestinul,cloaca, ficatul, pancreasul, rinichii etc.

Elevii vor sectiona apoi un os de pasare (de la unul din membre) si vor redescoperi, reactualizand si cunostintele biologice studiate in clasa a VI - a, scheletul pneumatic al porumbelului. Se va observa scheletul de porumbel, identificandu - se principalele oase ale acestuia. Se noteaza notiunile biologice redescoperite. Schema lectiei se efectueaza cu ajutorul elevilor, prin fixarile partiale a cunostintelor predate, subliniindu - se adaptarile pasarilor la zbor, asigurandu - se in acest fel, respectarea unui principiu al predarii Biologiei si anume, cel al corelatiei "organism - mediu".

Prin conversatie euristica, folosindu - se o plansa cu porumbelul si porumbita, elevii vor redescoperi dimorfismul sexual accentuat al pasarilor.

Tot prin conversatie euristica, dar si prin observarea diverselor specii de pasari in atlasele zoologice si reactualizari de cunostinte, elevii vor realiza, cu ajutorul profesorului, o clasificare a pasarilor in acarenate si carenate - galiforme, ciconiforme, paseriforme, falconiforme, columbiforme, anseriforme etc.

Se stabileste cu elevii ca pasarile sunt animale vertebrate tetrapode superioare adaptate, in general, la zbor, cu corpul acoperit de penaj.

In finalul lectiei "Pasari" din capitolul "Variabilitatea vietuitoarelor"(clasa a IX - a), se va realiza o fixare finala a notiunilor predate, si totodata si evaluarea gradului de atingere a performantelor scontate prin obiectivele operationale ale lectiei, stimulandu - se autoevaluarea.

Activitatea elevilor a fost o activitate de participare reala a acestora in procesul de invatare, de formare a unor priceperi de observare macroscopica a organismelor si de experimentare cu metode specifice stiintelor biologice, de evidentiere pe cale independenta a caracterelor morfologige, anatomice, functionale, de sistematica etc.ale pasarilor, de formare a unor deprinderi practice de manuire a trusei de disectie (fiecare etapa a disectiei este efectuata de un alt membru al grupului) si de montare a unor experimente.